Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

Program Phare TVET RO 0108.01

CURRICULUM

pentru clasa a XI-a

scoala de Arte si Meserii

Domeniul: Electronica si automatizari

Calificarea: Electronist pentru aparate si echipamente pentru radio si Tv

REVIZUIT

Lista autorilor:

Dick Viorica Doina - prof. ing. gr. I, Grup scolar Electronica Industriala, Bucuresti

Frigioiu Danut - prof. ing., gr. I, Colegiul Tehnic Telecomunicatii N. Karpen, Bacau

Bugan Marina - prof. ing. gr. I, Grupul scolar "Domnul Tudor", Drobeta Turnu Severin

Colectiv de revizuire:

Maniga Vasile - prof. ing., grad didactic I, Grupul scolar "Gheorghe Asachi", Botosani

Dick Viorica Doina - prof. ing. gr. I, Grup scolar Electronica Industriala, Bucuresti

Vaidahazan Ioan - prof. ing. grad did. I, Gr. sc. Electrotehnic "Edmond Nicolau" Cluj Napoca

Asistenta UIP PHARE TVET RO 0108.03

Dr. ing. Rosu Dorin

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Anul de completare

clasa a XI-a

Aria curriculara Tehnologii

Domeniul: Electronica si automatizari

Calificarea: Electronist aparate si echipamente pentru radio si TV

Cultura de specialitate si instruire practica saptamânala    377 ore

Total ore/an:13 ore/saptamâna x 29 saptamâni = 377 ore

Stagii de pregatire practica 240 ore

Total ore/an: 30 ore/saptamâna x 8 saptamâni/an= 240 ore

Curriculum în dezvoltare locala 116 ore

Total ore/an: 4 ore/saptamâna x 29 saptamâni =116 ore

2.ALCĂTUIREA MODULELOR

3.NOTĂ DE PREZENTARE

Modululele din curriculum se studiaza pe parcursul clasei a XI-a, scoala de Arte si Meserii, domeniul Electronica si automatizari, calificarea Electronist aparate si echipamente pentru radio si Tv corespunzatoare nivelului doi din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale. Proiectarea curriculara s-a realizat pe baza unitatilor de competenta din Standardul de Pregatire Profesionala validat conform OMECT nr. 3106 din 22.01.2004 si aprobat prin OMECT nr. 3257 din 19.02.2004. De asemenea curriculum calificarii Electronist aparate si echipamente pentru radio si Tv s-a elaborat tinand cont si de:

• Competentele dobândite de absolventii nivelului I de calificare in domeniul Electronica si Automatizari.
• Planul cadru de învatamânt pentru scoala de Arte si Meserii - an de completare.
• Curriculum parcurs de elevi in clasele a IX-a si a X-a, scoala de Arte si Meserii (SAM).

Parcurgerea continuturilor si adecvarea strategiilor didactice vor viza si formarea capacitatii de analiza a nivelului de competente dobândite prin învatare, în scopul orientarii spre o anumita cariera profesionala si dezvoltarea capacitatii de comunicare, folosind un limbaj specializat, specific domeniului electronica si automatizari.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

orientarea asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa le puna mai bine în valoare;

modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice, datorita structurii sale elastice;

permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

ofera deschidere maxima atât în plan orizontal, cât si în plan vertical.

Prin natura activitatilor de învatare, elevii vor trebui pregatiti pentru a evolua în situatii adaptative complexe, în care nici din punct de vedere profesional nu exista raspunsuri "unice" sau "cele mai bune".

Elevii au stiluri unice de învatare. Ei învata în moduri diferite, cu viteza diferita si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de învatare.

Elevii învata cel mai bine atunci când li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizand fise de lucru.

Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze la niveluri diferite.

Fixarea de sarcini diferentiate pentru indivizi sau grupuri diferite, în functie de abilitati.

Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discutie, grafic).

Utilizarea unor metode active-interactive (învatare prin descoperire, învatare problematizata, învatare prin cooperare, joc de rol, simulare).

Utilizarea calculatorului pentru obtinerea de informatii si utilizarea unor softuri educationale specifice domeniului.

Vizite la expozitii tehnice si agenti economici din domeniul de pregatire

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Pentru fiecare modul se evalueaza numai competentele corespunzatoare, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua prevazute în Standardul de Pregatire Profesionala (probe scrise, probe orale, probe practice), iar la sfârsitul lui se realizeaza evaluare sumativa pentru verificarea atingerii competentelor. Rezultatele evaluarii continue vor fi consemnate în foaia matricola a elevului, alaturi de rezultatele de la celelalte discipline de cultura de specialitate si de la disciplinele de cultura generala. Foaia matricola va atesta absolvirea celor 3 (trei) ani ai scolii de Arte si Meserii, învatamânt obligatoriu si an de completare.

4. PREZENTAREA MODULELOR

Cultura de specialitate si instruire practica saptamânala

Modulul I

DISPOZITIVE ELECTRONICE

I. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ relevante pentru modul ( din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul) :

56.8 Utilizarea dispozitivelor electronice discrete

II.TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR sI CONŢINUTURILOR

III. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ sI DE EVALUARE

Modulul Dispozitive electronice poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte teoretice si abilitati practice pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însusirii lor.

interviul

proiectul sau miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor si materialelor într-un raport

portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

fise de autoevaluare

fise cu întrebari tip grila, întrebari cu alegere multipla, întrebari de completare

fise de lucru

Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei casute de fiecare data când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

Probele scrise pot fi: rezolvari de probleme în care se va solicita elevilor recunoasterea componentelor dupa simbol, recunoasterea tipului de conexiune în care lucreaza si calcularea P.S.F. - ului. Probele practice pot fi lucrari de laborator. Probele orale propuse: prezentari orale, întrebari cu raspuns extins, sustinute de desfasurare de activitati practice de masurare a parametrilor de catalog ai componentelor electronice. Ca instrumente de evaluare se pot elabora fise de observare sistematica în care sa se precizeze tipurile de componente electronice verificate, parametrii verificati, corectitudinea verificarii precum si referate ale lucrarii de laborator.

IV. SUGESTII METODOLOGICE

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore , defalcate dupa cum urmeaza:

29 ore - instruire teoretica (1 ora/ saptamâna )

56 ore - instruire practica (2 ore / saptamâna )

Instruirea practica se va desfasura în spatii special amenajate, dotate corespunzator, pe grupe de elevi, cu respectarea legislatiei în vigoare.

Continuturile ce urmeaza a fi parcurse, în ordine cronologica, sunt prezentate mai jos:

Tema 1: Tranzistorul bipolar

Structura interna si principiu de functionare.

Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsula ).

Tipuri de conexiuni: EC, BC, CC.

Regimuri de functionare.

Parametri specifici

Valori limita ale parametrilor tranzistorului.

Dependenta de temperatura a parametrilor tranzistorului.

Circuite de polarizare.

Caracteristici statice.

Dreapta de sarcina statica; punct static de functionare.

Defecte: strapungerea jonctiunii, întreruperea jonctiunii, modificarea parametrilor electrici.

Tema 2: Tranzistorul cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )

Principiul de functionare.

Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsula ).

Tipuri de conexiuni.

Parametri specifici.

Valori limita ale parametrilor tranzistorului.

Regimuri de functionare.

Circuite de polarizare.

Caracteristici statice.

Dreapta de sarcina statica.

Defecte: strapungerea jonctiunii, întreruperea jonctiunii, modificarea parametrilor electrici.

Tema 3: Tiristorul

Structura interna si principiu de functionare.

Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsula ).

Parametri specifici: tensiuni, curenti, puteri.

Valori limita ale parametrilor tiristorului.

Caracteristica I= f (U).

Defecte.

Tema 4: Triacul

Principiul de functionare.

Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsula ).

Parametri specifici.

Valori limita ale parametrilor triacului.

Caracteristica I= f (U).

Defecte.

Tema 5: Diacul

Principiul de functionare.

Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsula ).

Parametri specifici.

Valori limita ale parametrilor diacului.

Caracteristica I= f (U).

Defecte.

Recomandari pentru lucrari de laborator 

Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice.

Masurarea parametrilor specifici ai tranzistorului bipolar, tranzistorului cu efect de câmp, tiristorului, triacului si diacului.

Ridicarea caracteristicilor curent - tensiune ale dispozitivelor electronice.

Modulul II

CIRCUITE ELECTRONICE DIGITALE

I. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul):

56.10 Utilizarea circuitelor integrate logice.

II.TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR sI CONŢINUTURILOR

Modulul Circuite electronice digitale este construit pe baza unitatii de competenta tehnica generala Utilizarea circuitelor integrate logice conform tabelului urmator :

III. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizând în acest sens fise de lucru;

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze în ritmuri si la niveluri diferite;

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, în functie de abilitati;

prezentarea temelor în mai multe moduri (raport ,discutie sau grafic).

Tipuri de porti logice - sI, SAU, NU, sI-NU, SAU-NU, SAU EXCLUSIV (simbol;functia logica îndeplinita, tabela de adevar);

Sinteza functiilor logice cu porti logice;

Familii de circuite logice (TTL, CMOS) - parametri limita;

Date de catalog;

Aplicatii cu circuite integrate logice

Tema 4: Codificatoare, decodificatoare

Definitie, simbol, tabela de adevar.

Date de catalog.

Utilizari.

Tema 5: Multiplexoare, demultiplexoare

Definitie, simbol, tabela de adevar.

Date de catalog.

Utilizari.

Tema 6: Comparatoare

Definitie, simbol, tabela de adevar.

Date de catalog.

Utilizari.

Recomandari pentru lucrari de laborator:

Identificarea circuitelor integrate digitale dupa aspect fizic si simbol;

Verificarea functionarii portilor logice;

Evaluarea cantitativa a parametrilor specifici ai circuitelor integrate digitale; utilizarea cataloagelor

Verificarea functionarii montajelor cu circuite integrate logice (codificatoare, decodificatoare, multiplexoare, demultiplexoare si comparatoare);

Lucrari practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje,dupa aspect fizic si marcare;

Lucrari practice de montare / demontare a circuitelor integrate digitale;utilizarea soclurilor;

Lucrari practice de organizare si gestionare a unei magazii de circuite integrate;

Lucrari practice de utilizare a circuitelor integrate digitale în montaje;

Lucrari practice de identificare si remediere a defectelor în montaje cu circuite integrate digitale (defecte: de componente, de montaj, întreruperi, scurtcircuite)

Modulul III

CONSTRUCŢIA sI FUNCŢIONAREA RECEPTOARELOR DE RADIO sI TELEVIZIUNE

I. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ relevante pentru modul ( din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul) :

56.3 Comunicare si numeratie.

56.5 Igiena sisecuritatea muncii.

56.12 Verificarea receptoarelor radio si Tv.

II.TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR sI CONŢINUTURILOR

Modulul Constructia si functionarea receptoarelor de radio si televiziune este construit pe baza agregarii unitatilor de competenta cheie (56.3. si 56.5.) cu unitatea de competenta tehnica specializata (56.12.) conform tabelului urmator :

III. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Procesul de predare - învatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba în vedere diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizând în acest sens fise de lucru;

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze în ritmuri si la niveluri diferite;

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, în functie de abilitati;

prezentarea temelor în mai multe moduri (raport ,discutie sau grafic).

În vederea învatarii centrate pe elev si pentru asigurarea formarii competentelor prevazute de programa, se recomanda:

Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decât bifarea unei casute de fiecare data când s-a demonstrat atingerea unei competente. În momentul în care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a încheiat cu succes, moment în care este suficient un feed - back de felicitare. În cazul unei încercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feed - back clar si constructiv. Acesta trebuie sa includa discutii cu elevul în legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum si a spijinului suplimentar de care elevul are nevoie, reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument de verificare. Se vor aplica si instrumentele de evaluare continua prevazute în SPP( probe scrise, probe orale, probe practice). Rezultatele acestor evaluari vor fi consemnate în foaia matricola a elevului , alaturi de rezultatele de la disciplinele de cultura generala, foaie matricola care se va elibera la absolvirea celor doi ani ai SAM, învatamânt obligatoriu. Dobândirea competentelor pentru nivelul I de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obtinute în urma aplicarii instrumentelor de evaluare a competentelor.

IV. SUGESTII METODOLOGICE

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale înregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice si ateliere cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate în programa, conform criteriilor de performanta din SPP.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica:

1. Semnale utilizate în radio si televiziune.

1.1. Semnalul de radiofrecventa. Game de unde.

1.2. Semnale modulate în amplitudine.

1.3. Semnale modulate în frecventa.

2. Radioreceptoare audio.

2.1. Principiul de functionare a unui radioreceptor.

2.2. Scheme bloc a receptoarelor MA si MF.

2.3. Performantele radioreceptoarelor.

2.4. Blocuri functionale ale radioreceptoarelor.

1. Structuri de radioreceptoare.

2. Circuite de înalta frecventa.

3. Circuite demodulatoare pentru MA si MF.

4. Circuite de audiofrecventa.

5. Structuri de receptoare de televiziune.

6. Blocuri de alimentare.

7. Blocuri de înalta frecventa.

8. Circuite de prelucrare a sunetului însotitor.

9. Blocul de sincronizare.

10. Blocul de baleiaj cadre.

11. Blocul de baleiaj linii.

12. Blocul de prelucrare a semnalului video.

13. Tubul cinescop color si circuitele anexe.

14. Circuite de control automat.

15. Circuite de telecomanda si control.

Stagii de pregatire practica

Modulul IV

CIRCUITE ELECTRONICE ANALOGICE

I. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ relevante pentru modul ( din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul) :

56.9 Realizarea circuitelor cu dispozitive electronice discrete

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR sI CONŢINUTURILOR

III. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ sI DE EVALUARE

Modulul « Circuite electronice analogice » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însusirii.

Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi si performativi), a competentelor prevazute, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode:

probe orale: prezentari orale, descrieri, întrebari cu raspuns scurt, întrebari cu raspuns structurat, prezentare orala pregatita sub forma unei adresari sau unei opinii, exercitii de citire a inscriptionarilor de pe capsulele circuitelor integrate logice, exercitii de citire a foilor de catalog, studii de caz;

probe scrise: fise de evaluare cu itemi de completare, cu întrebari de tipul adevarat-fals, întrebari tip grila sau proiecte simple;

probe practice: montaje electronice;

instrumente de evaluare: fise de observare sistematica prin care se urmaresc etapele realizarii montajului si verificarii functionalitatii lui. Fisa de verificare nu presupune decât bifarea unei casute de fiecare data când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

În continuare se prezinta un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei competente tehnice din cadrul modulului « Circuite electronice analogice »

Evaluarea se refera la:

Criterii de Performanta:

(a)                                Identificarea blocurilor functionale din constructia unei surse stabilizate de tensiune.

(b)                                Recunoasterea tipului de stabilizator de tensiune pe baza schemei electrice a sursei stabilizate de tensiune.

(c)                                 Explicarea rolului componentelor din schema electrica a   

(d) Realizarea montajului electronic al sursei stabilizate de tensiune conform documentatiei tehnice.

(e)                                Utilizarea metodelor adecvate pentru verificarea functionalitatii montajului electronic al sursei stabilizate de tensiune construita.

Conditii de aplicabilitate a criteriilor de performanta

Blocuri functionale    : redresoare, stabilizatoare, amplificatoare.

Tipuri de stabilizatoare:    parametrice, electronice cu reactie, electronice cu

compensare.

Metode de verificare:    vizuala, probe de verificare a continuitatii electrice, masurarea

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 9 activitati de evaluare

Instructiuni pentru candidati

Cititi aceste observatii înainte de a începe evaluarea:

Cititi cu atentie toate cerintele înainte de a încerca sa le rezolvati

Daca observati vreo problema la una din cerinte, aduceti acest lucru în atentia evaluatorului înainte de a începe proba.

Înainte de începerea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de toate materialele si instrumentele necesare.

Completati pe fisa de evaluare numele dvs. si data sustinerii probei.

Rezolvati toate sarcinile cuprinse în fisa de evaluare.

Când ati terminat, înmânati evaluatorului toate fisele relevante pentru aceasta proba si montajele realizate.

Competenta 56.9.1. Realizeaza surse stabilizate de tensiune

Aveti la dispozitie un multimetru. Verificati continuitatea electrica si masurati tensiunea în punctele notate pe fiecare schema electrica.

IV. SUGESTII METODOLOGICE

Procesul de formare/ învatare/ instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice si ateliere cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate în programa, conform criteriilor de performanta din SPP.

Continuturile ce urmeaza a fi parcurse, în ordine cronologica, sunt prezentate mai jos:

Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune:

Redresoare;

Filtre de netezire;

Stabilizatoare:

Schema bloc;

Factorii de stabilizare;

Stabilizatoare cu compensare: serie, derivatie. Schema electrica si functionare.

Stabilizatoare cu reactie. Schema electrica si functionare.

Clasificarea amplificatoarelor;

Amplificator de semnal mic (conexiune EC). Schema electrica si functionare.

Amplificator de putere:

cu tranzistoare identice - schema electrica si functionarea.

cu tranzistoare complementare - schema electrica si functionarea.

Amplificatoare operationale:

A.O. inversor - schema electrica si amplificarea

A.O. neinversor - schema electrica si amplificarea

Tema 3: Oscilatoare

Oscilatoare LC în trei puncte: scheme de principiu, frecventa de oscilatie.

Oscilatoare cu cuart: proprietatile cristalului de cuart.,oscilatorul Colpitts cu cuart - schema electrica.

Oscilatoare RC - scheme de principiu.

Tema 4: Circuite de impulsuri

Circuite RC:

de derivare - schema electrica, conditia de derivare.

de integrare - schema electrica, conditia de integrare.

Circuite de limitare.

Limitatoare serie: cu un prag de limitare si cu doua praguri de limitare - schema electrica si functionarea, forma de unda a tensiunii de iesire.

Limitatoare derivatie: cu un prag de limitare si cu doua praguri de limitare - schema electrica si functionarea, forma de unda a tensiunii de iesire.

Circuite basculante:

Circuite basculante astabile - schema electrica si functionarea.

Circuite basculante monostabile - schema electrica si functionarea.

Circuite basculante bistabile - schema electrica si functionarea.

Recomandari pentru lucrari de laborator 

Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice.

Vizualizarea tensiunilor de la intrarea si iesirea unui stabilizator.

Vizualizarea semnalelor de la intrarea si iesirea unui amplificator..

Utilizarea cataloagelor pentru selectarea circuitelor integrate liniare.

Vizualizarea semnalelor de la intrarea si iesirea unui limitator serie si derivatie.

Vizualizarea semnalelor de la intrarea si iesirea unor circuite de derivare si de integrare.

Aplicatii ale circuitelor de impulsuri.

Modulul V

DEPANAREA RECEPTOARELOR DE RADIO sI TELEVIZIUNE

I. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul):

56.13. Remedierea defectelor tipice receptoarelor radio si tv.

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

Modulul Depanarea receptoarelor de radio si televiziune este construit pe baza unitatii de competentatehnica specializata: Remedierea defectelor tipice receptoarelor radio si TV conform tabelului urmator :

III. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE:

gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizând în acest sens fise de lucru;

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze în ritmuri si la niveluri diferite;

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, în functie de abilitati;

prezentarea temelor în mai multe moduri (raport ,discutie sau grafic).

În vederea învatarii centrate pe elev si pentru asigurarea formarii competentelor prevazute de programa, se recomanda:

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decât bifarea unei casute de fiecare data când s-a demonstrat atingerea unei competente. În momentul în care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a încheiat cu succes, moment în care este suficient un feed - back de felicitare. În cazul unei încercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feed - back clar si constructiv. Acesta trebuie sa includa discutii cu elevul în legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum si a spijinului suplimentar de care elevul are nevoie, reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument de verificare. Se vor aplica si instrumentele de evaluare continua prevazute în SPP( probe scrise, probe orale, probe practice). Rezultatele acestor evaluari vor fi consemnate în foaia matricola a elevului , alaturi de rezultatele de la disciplinele de cultura generala, foaie matricola care se va elibera la absolvirea celor doi ani ai SAM, învatamânt obligatoriu. Dobândirea competentelor pentru nivelul I de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obtinute în urma aplicarii instrumentelor de evaluare a competentelor.

IV. SUGESTII METODOLOGICE:

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Între competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobândirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale înregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice si ateliere cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate în programa, conform criteriilor de performanta din SPP.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica:

1.Verificarea radioreceptoarelor si localizarea defectiunilor în blocurile functionale.

1.1. Metode de verificare a radioreceptoarelor

1.1.1. Metoda injectiei de semnal.

1.1.2. Metoda de urmarire a semnalului (metoda dinamica).

1.1.3. Metoda substitutiei etajelor, a blocurilor functionale si circuitelor integrate.

1.2. Defectele radioreceptoarelor - localizarea si remedierea lor la nivelul blocurilor functionale.

1.2.1. Lipsa auditiei.

1.2.2. Radioreceptorul nu functioneaza în anumite game (MA, MF)

1.2.3. Auditie redusa.

1.2.4. Distorsiuni la putere mica sau normala.

1.2.5. Distorsiuni la receptionarea unui post.

1.2.6. Auditie cu brum general.

1.2.7. Auditie cu brum la receptionarea unui post.

1.2.8. Oscilatii.

1.2.9. Intreruperi foarte scurte la socuri mecanice

2. Verificarea radioreceptoarelor de TV si localizarea defectiunilor în blocurile functionale.

2.1. Verificarea si reglarea receptoarelor de TV dupa mira de control.

2.2. Identificarea simptomelor defectarii receptoarelor TV.

2.3. Metode de verificare si localizare a blocurilor functionale defecte.

2.4. Defectele receptoarelor TV si localizarea lor la nivelul blocurilor functionale.

2.4.1. Lipsa rastru.

2.4.2. Rastru cu zgomot.

2.4.3. Lipsa imagine si sunet.

2.4.4. Lipsa imagine.

2.4.5. Lipsa contrastului.

2.4.6. Lipsa sunet.

2.4.7. Sensibilitate redusa pe culoare.

2.4.8. Acordul pentru imagine optima nu coincide cu cel pentru sunet optim.

2.4.9. Lipsa culoare.

2.4.10. Lipsa unei culori.

2.4.11. Existenta unei singure culori.

2.4.12. Stralucire prea mare sau prea mica.

2.4.13. Imagine defocalizata.

2.4.14. Dimensiuni distorsionate ale imaginii.

2.4.15. Imagine nesincronizata pe verticala si/sau orizontala.

2.4.16. Rastru nedesfasurat pe verticala.

2.4.17. Rastru nedesfasurat pe orizontala.

2.4.18. Lipsa comenzilor digitale. Recomandari pentru lucrari de laborator 

1. Procesul tehnologic al depanarii.

2. Organizarea activitatii de depanare.

3. Procedura de realizare a lucrarilor practice de depanare a radioreceptoarelor.

4. Procedura de realizare a lucrarilor practice de depanare a receptoarelor TV.

5. Masuri practice de prevenire a accidentelor si protectia muncii la depanarea receptoarelor radio si TV.

Recomandari pentru aplicatii practice

1. Remedierea defectelor din sursele de alimentare ale radioreceptoarelor.

2. Remedierea defectelor din circuitele de IF.

3. Remedierea defectelor din demodulatoarele pentru MA si MF.

4. Remedierea defectelor din circuitele de audiofrecventa.

5. Remedierea defectelor din blocul de alimentare al receptorului de TV.

6. Remedierea defectelor din selectorul de canale.

7. Remedierea defectelor din calea comuna.

8. Remedierea defectelor din amplificatorul de videofrecventa.

9. Remedierea defectelor din circuitele de prelucrare a semnalelor de culoare.

10. Remedierea defectelor specifice tubului cinescop si circuitelor anexe.

11. Remedierea defectelor din sincroprocesor.

12. Remedierea defectelor din blocul de baleiaj vertical.

13. Remedierea defectelor din blocul de baleiaj orizontal.

14. Remedierea defectelor din circuitele de control automat.

15. Remedierea defectelor din circuitele de telecomanda.

Exemplu de aplicatie practica:

12. Remedierea defectelor din blocul de baleiaj vertical

12.1. Rastru nedesfasurat pe verticala.

1) Pe ecranul tubului cinescop apare o linie orizontala foarte lumimoasa si relativ subtire ca în figura 1:

2) Aparitia simptomului este un indiciu sigur ca prin bobinele de deflexie pe verticala nu circula nici un curent.

3) In cazul acesta pot fi susceptibile de a fi defecte toate partile GBV (oscilator de baleiaj, circuit de formare, etaj final sau bobine de deflexie), respectiv o mare parte din componentele active ale acestora.

4) Principala problema a depanarii în cazul acestui simptom consta în identificarea partii GBV care functioneaza anormal, abia atunci urmând identificarea componentei care s-a defectat.

Pentru rezolvarea acestei probleme este mai operativa metoda examinarii vizuale a starii circuitului sau componentelor si cea a urmaririi semnalului cu ajutorul osciloscopului (verificare statica în c.a.). Succesiunea acestor verificari este ilustrata în figura 2,

 

Fig. 2. Succesiune a verificarilor GBV

Dupa identificarea partii în care este localizata defectiunea, folosind metodele statice de c.c. si c.a., se executa asupra acesteia, succesiv, urmatoarele operatii:

- verificarea tensiunilor de polarizare;

- verificarea integritatii elementelor active;

- verificarea elementelor de cuplaj cu etajul sincroseparator;

- verificarea elementelor pasive (condensatori, rezistori);

- verificarea continuitatii bobinelor de deflexie;

- verificareacuplajelor, a starii legaturilor si a conectarilor.

Componentele defecte se înlocuiesc si se verifica functionarea corecta a receptorului de TV.

Aparatura de masura necesara pentru depistarea si înlaturarea defectiunii este formata minimum dintr-un multimetru de calitate, eventual si un osciloscop.

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Modulul VI

APARATE DE MĂSURĂ SPECIFICE

I. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ relevante pentru modul ( din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul) :

Asigurarea calitatii.

56.6. Lucrul în echipa.

56.11. Utilizarea aparaturii de masura specifica.

II.TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

Modulul Aparate de masura specifice este construit pe baza agregarii unitatilor de competenta cheie (56.1. si 56.6.) cu unitatea de competenta tehnica specializata (56.11.) conform tabelului urmator:

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Procesul de predare - învatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba în vedere diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizând în acest sens fise de lucru;

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze în ritmuri si la niveluri diferite;

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, în functie de abilitati;

prezentarea temelor în mai multe moduri (raport ,discutie sau grafic).

În vederea învatarii centrate pe elev si pentru asigurarea formarii competentelor prevazute de programa, se recomanda:

Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decât bifarea unei casute de fiecare data când s-a demonstrat atingerea unei competente. În momentul în care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a încheiat cu succes, moment în care este suficient un feed - back de felicitare. În cazul unei încercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feed - back clar si constructiv. Acesta trebuie sa includa discutii cu elevul în legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum si a spijinului suplimentar de care elevul are nevoie, reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument de verificare. Se vor aplica si instrumentele de evaluare continua prevazute în SPP (probe scrise, probe orale, probe practice). Rezultatele acestor evaluari vor fi consemnate în foaia matricola a elevului, alaturi de rezultatele de la disciplinele de cultura generala, foaie matricola care se va elibera la absolvirea celor doi ani ai SAM, învatamânt obligatoriu. Dobândirea competentelor pentru nivelul I de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obtinute în urma aplicarii instrumentelor de evaluare a competentelor.

V. SUGESTII METODOLOGICE:

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Între competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobândirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale înregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice si ateliere cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate în programa, conform criteriilor de performanta din SPP.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica:

1. Principii si metode de masurare a performantelor si de depanare a radioreceptoarelor si a receptoarelor de televiziune.

1.1. Principii generale de masurare

1.1.1. Norme de calitate specifice în radio si televiziune.

1.1.2. Performantele radioreceptoarelor.

1.1.3. Performantele receptoarelor de TV.

1.2. Metode de masurare a performantelor radio si TV.

1.2.1. Metoda semnalelor sinusoidale în regim permanent.

1.2.2. Metoda semnalelor de test.

1.2.3. Masurarea principalelor performante ale receptoarelor.

2. Aparate de masura specifice.

2.1. Multimetre analogice si digitale (constructie, functionare si utilizari specifice).

2.2. Generatoare de semnal (constructie, functionare si utilizari specifice).

2.3. Frecventmetre (constructie, functionare si utilizari specifice).

2.4. Distorsiometre (constructie, functionare si utilizari specifice).

2.5. Q-metre (constructie, functionare si utilizari specifice).

2.6. Sonde pasive (constructie, functionare si utilizari specifice).

2.7. Osciloscopul (constructie, functionare si utilizari specifice).

3. Masurari specifice receptoarelor radio si de TV.

3.1. Masurarea tensiunii în c.c si c.a.

3.2. Masurarea frecventelor.

3.3. Masurarea distorsiunilor.

3.4. Masurarea performantelor radioreceptoarelor.

3.5. Masurarea performantelor receptoarelor de TV.

3.6. Vizualizarea caracteristicilor.

Recomandari pentru lucrari de laborator 

1. Estimarea erorilor în utilizarea instrumentelor de masura si control.

2. Utilizarea multimetrelor în masurarea tensiunilor si curentilor în c.c.

3. Utilizarea multimetrelor în masurarea tensiunilor si curentilor în c.a.

4. Utilizarea multimetrelor digitale.

5. Utilizarea sondelor pasive.

6. Utilizarea distorsiometrelor.

7. Utilizarea generatoarelor de semnal de înalta frecventa.

8. Utilizarea generatoarelor de joasa frecventa.

9. Utilizarea generatoarelor de mira.

10. Masurarea frecventelor.

11. Masurari cu osciloscopul.

12. Masurari cu Q-metrul.

13. Masurarea performantelor radioreceptoarelor.

14. Masurarea performantelor receptoarelor de TV.

15. Verificarea vizuala a receptoarelor.

Tabel de corelare a modulelor:

CD - curriculum diferentiat; CDL - curriculum în dezvoltare locala

Observatie: