- bare cu cutite pentru gaurire;
- scule speciale si combinate.
Figura prezinta un burghiu elicoidal cu partile componente:
- partea utila care cuprinde dintii burghiului, canalele dintre dinÑi, partea
activa compusa la randul ei din: conul de atac si partea laterala de calibrare.
Unghiul conului de atac este diferit in functie de duritatea materialului ce se
prelucreaza astfel: 80-90° pentru materiale moi; 116-118° pentru otel; 130-140°
pentru materiale dure.
- coada burghiului care serveste la fixarea acestuia in arborele principal al
masinii pe care se executa burghierea si poate avea forma conica sau cilindrica;
- antrenorul care impiedica rotirea burghiului in dispozitivul de prindere si ajuta
la scoaterea acestuia.
Sculele se fixeaza in arborele principal al masinii de gaurit astfel:
- prin intermediul mandrinelor cele cu coada conica;
- direct in locasul arborelui principal sau folosind reductiile cu coada conica
(burghie, alezoare, tarozi).
Piesele se fixeaza pe masa masinii in menghine sau in dispozitive speciale.
CARACTERISTICI ALE BURGHIULUI
elicoidale) practicate in corpul sculei (cilindric, conic sau profilat) cu
suprafetele de asezare. Taisurile secundare sunt formate la intersectia
canalelor pentru aschii cu suprafata periferica cilindrica, conica sau profilata
a burghiului/sculei.
f , avand functia fetei de asezare
secundare de la cutitul de strung si rolul de a ghida scula in gaura. In cazul
burghielor, taisurile principale nu sunt concurente cu axa burghiului,
deoarece intre canalele elicoidale care le formeaza se lasa un miez usor
conic pentru cresterea rezistentei burghiului. Pe portiunea acestui miez,
taisurile principale se continua pana la axa burghiului prin taisuri
transversale
Masinile de gaurit se pot clasifica dupa mai multe criterii:
dupa pozitia arborelui principal: masini de gaurit orizontale si verticale
dupa constructie: masini de gaurit de banc (de masa); masini cu coloana
masini cu montant masini de gaurit radiale masini de gaurit multiaxe si
masini de gaurit in coordonate
Alaturi de operatiile de burghiere propriu-zisa (Fig.3) pe masina de gaurit
mai pot fi executate operaTii de centruire (Fig.4), lamare (cu lamator conic,
cilindric sau frontal (Fig.5), largire (Fig.6) si alezare (Fig.7).
CINEMATICA MASINILOR DE GAURIT
Schema cinematica a masinii de gaurit. Lantul
cinematic pentru miscarea principala si de avans se realizeaza conform
schemei fluxului cinematic din figura
La arborele principal se pot obtine 9 turatii (150; 212; 300; 425; 600; 850;
1180; 1700; 2300) si 4 avansuri (0,1; 0,16; 0,25; 0,4).
Miscarile executate in vederea burghierii sunt :
- miscarea principala de aschiere n [rot/min], care este miscarea de rotatie a
sculei (transmisa de la motor prin cutia de viteze, arborele principal la scula
miscarea de avans axial s [mm/rot] a sculei se poate executa automat de la
motor prin cutia de avansuri, arborele principal sau manual de la maneta care
actioneaza o roata din ata ce angreneaza cu o cremaliera realizata pe arborele
principal
Inainte de inceperea gauririi trebuie sa se tina seama de o serie de
recomandari. Astfel, centrul gaurii ce urmeaza a fi prelucrata trebuie adancit cu un
punctator mare. Atat burghiul cat si piesa se vor fixa in dispozitivele indicate
anterior
O alta problema principala care se pune la operaia de gaurire este alegerea
unui regim de aschiere optim, adica determinarea unei combinatii intre turatia
axului principal si avans care sa asigure o productivitate maxima si o calitate
superioara a prelucrarii. Turatia sculei determina viteza de aschiere, aceasta viteza
reprezentand spa iul parcurs de punctele exterioare ale muchiei aschietoare a
burghiului in unitatea de timp [m/min].
Inainte de inceperea gauririi trebuie sa se tina seama de o serie de
recomandari. Astfel, centrul gaurii ce urmeaza a fi prelucrata trebuie adancit cu un
punctator mare. Atat burghiul cat si piesa se vor fixa in dispozitivele indicate
anterior
O alta problema principala care se pune la opera ia de gaurire este alegerea
unui regim de aschiere optim, adica determinarea unei combina ii intre turatia
axului principal si avans care sa asigure o productivitate maxima si o calitate
superioara a prelucrarii. Turatia sculei determina viteza de aschiere, aceasta viteza
reprezentand spatiul parcurs de punctele exterioare ale muchiei aschietoare a
burghiului in unitatea de timp [m/min].
unde: D - diametrul burghiului,
n- turaÑia [rot/min]
Viteza de aschiere aleasa depinde de urmatorii factori:
- calitatea materialului burghiului;
- proprietatile materialului prelucrat;
- diametrul burghiului (cu cat diametrul este mai mare cu atat viteza de
aschiere poate avea valori mai mari);
- adancimea de gaurire (la adancimi de gaurire mari aschiile se indeparteaza
mai greu motiv pentru care se micsoreaza viteza de aschiere);
- avansul burghiului (este invers proportional cu viteza de aschiere);
intensitatea de racire (lichidele de aschiere nu trebuie sa cauzeze oxidarea piesei
si trebuie sa asigure ungerea burghiului).
- Uneltele de mana trebuie sa fie in buna stare de functionare, sa nu prezinte crapaturi sau deformari;
Indreptarea aschiilor ramase in urma filetari se vor indeparta cu o matura sau perie;
- Aparatele si instalatiile intrate in reparatii capitale nu se va da in exploatare fara a fi prevazute cu toate dispozitivele care va asigura securitatea muncii;
In cazul reparatiilor capitale conducerea e obligata a lua masuri de imbunatatire a conditiilor de munca prin mijloace de mecanizare, masurari tehno-sanitare si masurari tehno-organizatoare;
- Conducerea tehnica va tine evidenta esalonari si realizari lucrarilor de investitii pentru protectia muncii si limita termenelor stabilite in plan;
Intreg personalul este obligat sa indeplineasca si sa ceara angajatilor in subordine sa indeplineasca strict normele de tehnica a securitati muncii pentru care au toata raspunderea;
- Pentru nerespectarea normelor si instructiunilor de tehnica a securitati munci si protectia muncii vinovati vor fi trasi la raspundere conform regulamentului.
1.Definitie
2.Principiu de lucru
Strunjirea se realizeaza prin combinarea miscarii principale de rotatie executata de obicei de piesa, cu miscarea de avans a cutitului.Avansul este in general rectliniu in direactie longitudinala, transversala sau dupa o directie inclinata fata de axa miscarii principale.
Prin operatii de strunjire se pot prelucra suprafete cilindrice si conice(exterioare si interioare), frontale, filete,etc, ca urmare a combinarii miscarii principale a semifabricatului cu miscarile de avans longitudinal sau transversal al cutitului.Utilizarea de dipozitive speciale permite si strunjirea altor forme de suprafete de revolutie.Astfel, este posibila prelucrarea suprafetelor sferice, daca miscarea de avans a sculei se realizeaza pe o traiectorie circluara, sau a suprafetelor profilate prin deplasarea simultana a cutitului pe directie longitudinala si transversala, rezultand o traiectorie corespunzatoare profilului piesei.
De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si corpuri care nu sunt de rotatie daca, se imprima sculei cu ajutorul unor dipozitive speciale, pe langa miscare de avans longitudinal si o miscare radiala efectuata dupa o anumita lege, obtinandu-se astfel piese cu sectiune ovala, patrata sau de alta forma.Prin strunjire se poate executa de asemenea detalonarea unor scule aschietoare.
Pe langa aceasta, procedeul de prelucrare prin strunjire este concretizat printr-o mare productivitate ceea ce a facut ca procedeul sa capete o larga raspandire.In plus, precizia de prelucrare este sufdicient de ridicata, asfel incat pentru multe situatii, strunjirea poate constitui operatia finala de prelucrare.
|
