Gaurirea, adancirea si alezarea

Gaurirea, adancirea si alezarea

Gaurirea este procedeul de prelucrare prin aschiere din plin a gau­rilor, iar adancirea si alezarea sunt procedee de prelucrare ulterioara a gaurilor prin care se realizeaza adancirea, largirea si finisarea lor. Intre modurile de aplicare a acestor procedee de prelucrare, geometria scule­lor, miscarile realizate de acestea si regimurile de aschiere, exista foarte mari asemanari.

1. Scule de gaurit, adancit si alezat

Tipurile principale de burghie se prezinta in figura 2.45. Din aces­tea, burghiul spiral (fig. 2.45, a) reprezinta tipul caracteristic, iar cele­lalte sunt cu destinatie speciala. Partea activa a burghiului spiral (fig. 2.46) este formata din cele doua muchii taietoare ale varfului conic si muchia transversala centrala.

La gaurire viteza de aschiere se stabileste cu relatia:

[m/min]   (2.12)

in care: D este diametrul burghiului, in mm; n – numarul de rotatii pe minut.

Avansul S, in mm/rot, reprezinta deplasarea axiala la o rotatie com­pleta a burghiului, iar adancimea de aschiere t, in mm, corespunde la D/2. Grosimea aschiei a, in mm, este jumatatea distantei intre doua pozitii suc­cesive ale aceluiasi tais dupa o rotatie completa. Legatura intre avans si grosimea aschiei este data de relatia:

(2.13)

Latimea aschiei b, in mm, este dimensiunea aschiei masurata de-a lungul muchiei taisului principal. Din aceasta rezulta ca:

(2.14)

Fig. 2.45. Tipuri de burghie

Fig. 2.46. Elementele geometrice ale burghiului si aschiei

Adancitorul (fig. 2.47) seamana cu burghiul, insa are un numar mai mare de muchii taietoare, o conducere mai buna in axa gaurii si con­ditii mai favorabile de aschiere. Adancirea poate fi cilindrica sau conica, iar cu ajutorul adancitoarelor se poate executa si largirea. Operatiile de adancire si largire se executa de obicei in gauri forjate, matritate sau turnate.

Adancitoarele se pot grupa in urmatoarele tipuri de baza (fig. 2.48):

• adancitoare cilindrice (a, b);
• adancitoare pentru suprafete in­terioare conice;
• adancitoare care servesc la prelu­crarea suprafetelor cilindrice in trepte (c);
• adancitoare pentru prelucrarea su­prafetelor frontale (d).

Fig. 2.47. Adancitorul

Fig. 2.48. Adancitoare

Alezarea este un procedeu de prelu­crare finala a unor gauri, pentru marirea preciziei si a netezimii. Numarul dintilor alezorului este cuprins intre 612, iar unghiurile active au urmatoarele valori: unghiul de degajare de cele mai multe ori este zero, unghiul de asezare are de obicei α = 48°, iar unghiul de atac al generatoarei conului χ = 1215°.

Alezoarele pot fi impartite in mai multe grupe (fig. 2.49):

• alezoare cilindrice si conice;
• alezoare cu coada;
• alezoare dintr-o bucata si cu dinti demontabili;
• alezoare cu dinti drepti si elicoidali.

Fig. 2.49. Diferite tipuri de alezoare

Filetarea gaurilor pe masini de gaurit se realizeaza cu ajutorul tarozilor. Tarodul este compus din partea utila l₁ + l₂ si tija sa l₃ (fig. 2.50). Partea utila a tarodului s-a transformat in scula aschietoare prin prelu­crarea canalelor longitudinale pe un surub. Prima parte, l₁, este partea de degrosare, iar cea de a doua parte, l₂, este partea de finisare-calibrare.

Fig. 2.50. Elementele componente ale tarodului

2. Masini de gaurit

Principiul de lucru al masinilor de gaurit se caracterizeaza prin rea­lizarea miscarii principale de rotatie si secundare de avans, care sunt trans­mise burghiului. In acest caz piesa este fixa si se afla prinsa intr-o men­ghina sau direct pe masa masinii.

Din punct de vedere constructiv se disting doua mari grupe de ma­sini de gaurit: cu coloana (fig. 2.51) si cu montant (fig. 2.52). Cele din prima grupa, ele obicei de constructie usoara, se utilizeaza la prelucra­rea pieselor de dimensiuni mici. Masinile cu montant sunt folosite la pre­lucrarea pieselor grele, iar cele radiale pentru piesele foarte grele (fi­gura  2.53).

Fig. 2.51. Masina de gaurit cu coloana

Fig. 2.52. Masina de gaurit cu montant

Fig. 2.53. Masina de gaurit radiala

Cu exceptia masinilor de gaurit cu coloana la care schimbarea vite­zelor de rotatie se face prin trecerea curelei trapezoidale de pe o pe­reche pe alta de roti, celelalte masini de gaurit sunt dotate cu mijloace me­canice de demultiplicare a vitezei miscarilor. De asemenea, aceste masini de gaurit pot fi utilizate cu miscari de avans automate.

3. Lucrari executate pe masini de gaurit

Gaurirea cu burghiul spiral se poate efectua pana la circa 80 mm; pentru adancimi mai mari se utilizeaza alte burghie. In cazul diametrelor mari, pentru o prelucrare mai eficienta, gaurirea se efectueaza cu doua burghie, primul avand diametrul de 0,50,7 din cel de-al doilea.

Pentru a preintampina uzarea prematura a burghiului datorita cal­durii degajate la aschiere, in timpul gauririi se face o intensa racire cu jet de emulsie. Atunci cand se efectueaza gauriri pe suprafete inclinate, sau cand se impune prelucrarea intr-un camp redus de tolerante, de interschimbabi­litate etc, trebuie sa fie folosite dispozitive pentru ghidarea burghiului.

In cazul adancirii-largirii, se urmareste prelucrarea gaurii la un dia­metru dat cu o precizie ridicata si obtinerea unei suprafete de forma geo­metrica mai corecta. In figura 2.54 se prezinta largirea unei gauri cu largitorul, cu burghiul si cu ajutorul unui cutit fixat pe o bara. Largirea cu largitorul este mai avantajoasa decat celelalte variante pentru ca asigura o productivitate ridicata si o precizie mai buna suprafetei prelucrate.

Fig. 2.54. Exemple de largiri

Adancirea se realizeaza dupa acelasi principiu ca si gaurirea. Dupa forma suprafetelor prelucrate se deosebesc urmatoarele tipuri de adanciri (fig. 2.55):

adancirea de planare sau lamare (a, b, c si d);

adancirea conica sau tesirea (e);

adancirea profilata (f).

Rugozitatea suprafetei obtinute la largire – adancire este R_a = 3,26,3 μm, iar la alezare R_a = 0,83,2 μm.

Fig. 2.55. Exemple de adanciri