Ghiduri cu ferite
Feritele sunt
substante feromagnetice compuse din oxizi de fier trivalent si oxizi ai unui
metal bivalent, prezentandu-se ca solutii solide avand formula generala , unde
reprezinta un metal bivalent: Ni, Co, Zn, Mn,
Mg, Cu, s.a.
Proprietatile feritelor depind de:
compozitia chimica;
conditiile de sinterizare;
structura cristalina.
Proprietatile feritelor utilizate in tehnica microundelor:
rezistenta specifica foarte mare: ohmcm;
permeabilitatea magnetica initiala
magnetizarea de saturatie
campul magnetic de saturatie
permeabilitatea magnetica relativa
permitivitatea dielectrica
tangenta unghiului de pierderi
Feritele isi pastreaza
proprietatile magnetice in functie de temperatura pana cand aceasta nu
depaseste o valoare critica numita temperatura Curie (). Magnetizarea de
saturatie de regula scade cu cresterea temperaturii.
Fenomene constatate la feritele premagnetizate, utilizate in FFI:
rezonanta giromagnetica,
rotirea planului de polarizare a undei electromagnetice,
efectul de deplasare a campului,
defazajul nereciproc.
Dispozitive de microunde care folosesc ferite:
circulatoare;
defazoare;
atenuatoare nereciproce(izolatoare).
Permeabilitatea magnetica a feritei
Studiul fenomenelor de
propagare a undelor electromagnetice in ferita premagnetizata presupune
cunoasterea permitivitatii () si permeabilitatii (
electronul este
reprezentat printr-o sfera de raza si masa
, incarcata cu sarcina
electrica e, care se invarte in jurul axei sale ca un giroscop, avand un moment
mecanic
. Daca electronul este
situat intr-un camp magnetic
, asupra lui va actiona o pereche de forte ce
vor da nastere unui moment de rotatie
. Sub actiunea
momentului de rotatie , varful vectorului
se deplaseaza cu o viteza liniara:
Ferita este
premagnetizata longitudinal, cand este paralel cu directia de propagare
Ferita este
premagnetizata transversal, fiin perpendicular pe directia de propagare.
. Pe masura propagarii in ferita intre cele doua unde va apare un defazaj deoarece constantele lor de faza difera:
, mai mare decît cea a mediului înconjurator
In functie de forma sectiunii transversale, se.cunosc mai multe tipuri de ghiduri dielectrice: ghiduri dielectrice neecranate cu sectiunea circulara, tubulara, dreptunghiulara, eliptica (fig.2.55 a, b, c, d), ghiduri dielectrice ecranate cu sectiunea circulara, tubulara, dreptunghiulara (fig.2.55' e, f, g) si ghiduri metalodielectrice neecranate sau partial ecranate (fig.2.55 h, i, j).
Ghidurile dielectrice fac parte din clasa liniilor de transmisie cu unda de suprafata. Proprietatea cea mai generala a acestor linii este aceea ca viteza de faza în linie este mai mica decît viteza de propagare a undelor plane în mediul exterior liniei. Din acest motiv se numesc uneori linii cu unda întîrziata. Datorita întîrziarii, cîmpul electromagnetic se concentreaza catre structura directiva, desi nimic nu îl limiteaza spre mediul exterior.
Pentru comparatia liniilor dielectrice cu unda de suprafata se foloseste uneori diametrul efectiv al ghidului care depinde aproape univoc de întîrziere si care reprezinta diametrul domeniului în care este concontrata 99% din energia transmisa pe linie.
Comparatia dupa acest criteriu arata ca
în gama undelor milimetrice, dintre toate liniile cunoscute (linia
monofilara, ghidul în H s.a.), cea mai mica atenuare si
dependenta convenabila a atenuarii de frecventa,
le are ghidul dielectric. S-a stabilit ca atenuarea în ghidul dielectric
confectionat din material cu = 2 si
si atenuarea
ghidului metalic devin egale la
. Sub aceasta lungime de unda,
ghidurile dielectrice prezinta atenuare mai mica.
La ora actuala utilizarea ghidurilor dielectrice si dispozitivelor functionale bazate pe acestea, se considera ca este de perspectiva îndeosebi pentru gama undelor milimetrice, pentru spectrul infrarosu si pentru spectrul luminos, datorita avantajelor pe care le prezinta: simplitate constructiva si tehnologica, pret de cost redus, atenuare mai mica decît la ghidurile metalice standard, calitati mecanice, conductibilitate electrica si termica scazuta.
Spectrul undelor ghidate în linia dielectrica difera mult de spectrul undelor din ghidul metalic umplut cu aer.
In primul rînd în ghidurile dielectrice exista întotdeauna doua tipuri fundamentale de unde care, au frecventa critica minima, pe cînd la ghidurile metalice în aer exista numai o unda fundamentala. In al doilea rînd frecventele critice ale undelor fundamentale din ghidurile dielectrice cu sectiune transversala oarecare sînt nule, pe cînd ale ghidurilor cu aer sînt finite. Totusi nu înseamna ca în ghidurile dielectrice se pot propaga practic frecvente oricît de joase. Faptul se explica prin aceea ca directivitatea si gradul de concentrare a energiei în ghidul dielectric cu geometrie data scad foarte repede odata cu micsorarea frecventei sub o valoare oarecare. Aceasta valoare poate fi numita frecventa critica reala. Cu alte cuvinte diferenta consta practic în aceea ca frecventa critica a undelor fundamentale din ghidurile dielectrice nu este precis determinata ca la ghidurile metalice cu aer.
Studiul propagarii in ghidurile dielectrice prezinta anumite particularitati. Astfel, daca la ghidurile cu aer, cu peretii perfect conductori este suficient sa se exprime cîmpul într-un domeniu, conditiile la limita impunînd anularea componentelor corespunzatoare ale cîmpului, în ghidurile dielectrice trebuie exprimat cîmpul în cîteva domenii, iar conditiile la limita dintre domenii cer continuitatea (conservarea) componentelor tangentiale ale campurilor. Ca urmare, la ghidurile metalice distributia cîmpului în plan transversal aproape ca nu depinde de frecventa. In ghidurile dielectrice însa distributia cîmpului depinde puternic de frecventa ei ca urmare are loc o redistributie a energiei între domeniile interior si exterior ale ghidului dielectric.
La frecvente mici cea mai mare parte a energiei se propaga în domeniul exterior dielectricului; unda devine putin stabila si este radiata de la cele mai mici neregularitati.
La frecvente mari dimpotriva, cea mai mare parte a energiei se propaga în domeniul interior (în dielectric); unda este stabila si radiatia este minima chiar de la neomogenitati pronuntate cum ar fi tronsoanele curbate cu raza mica.
Calculul caracteristicilor ghidurilor dielectrice este relativ complicat deoarece trebuie tinut seama de un numar mare de parametri. In ghidul metalic cu aer totul se determina în functie de raportul dintre dimensiunile transversale si lungimea de unda în mediul dielectric. In ghidurile dielectrice, toate caracteristicile depind nu numai de forma si dimensiunile sectiunii, ci si de caracteristicile electrodinamice ale materialului si de tipul undei.
Ghiduri dielectrice de tip strat
Ghidul propriu propriu-zis are permitivitatea , iar mediul
înconjurator
. Spatiul se împarte în doua domenii
dielectrice fara pierderi, pentru care se scriu ecuatiile
undelor:
unde reprezinta
laplacianul transversal, iar
si
sunt numerele de
unda:
egalitatea,
la suprafata de separatia intre domenii, este
îndeplinita la orice z, daca
In ecuatiile numerelor la unda s-a considerat
Placa dielectrica fara pierderi, de grosime d,
nelimitata pe axele x si z, reprezinta unul din tipurile simple
de ghid dielectric. Datorita uniformitatii dupa x,
distributia cîmpului este independenta fata de
aceasta coordonata, deci . Aceasta conditie conduce la separarea în
moduri cu cîte trei componente. Ecuatiile undelor devini:
Solutiile ecuatiilor sunt:
Conditiile la limita
si
impun pentru
urmatoarele
expresii:
pentru y>d
pentru y<0
Pe baza ecuatiilor lui Maxwell sa pot exprima functiile de distributie ale componentelor transversale în functie de componentele axiale atat pentru modurile TM cît si pentru TE [13] . Astfel pentru undele TM:
cind 0 < y < d.
, cand y>d.
, cand y<0.
Conditiile la limita conduc la ecuatia:
ce poate fi scrisa si sub formele:
Din aceleasi conditii rezulta constantele în functie de
Din scaderea relatiilor (2.16.3) si (2.16.4),
pentru , rezulta:
In (2,16,2o) înlocuind de asemenea rezulta
d =n
si respectiv
, care introdus în (2M6.21) permite calculul
frecventei prag:
unde
s-au notat:
Cînd r=0 la frecventa prag, constanta de faza este
egala cu , iar cand
. Deci cand frecventa variaza de la
la
, constanta de faza variaza de la
la
. Expresia constantei de propagare a frecventei de prag si
a numarului de unda, arata ca propagarea are loc numai daca
, ceea ce corespunde conditiei de producere a reflexiei
totale la trecerea din domeniul 1 in domeniul 2.
in functie de frecventa raportata pentru unda E, in
ghidul dielectric de tip strat, cu
ca parametru [13].
Impedantele de unda in mediile 1 si 2 au valorile:
Fibre optice
Sistemele optice de comunicatie au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare intensa, justificata de avantajele pe care le prezinta canalul realizat pe fibre optice; dimensiuni mici, banda de frecventa foarte larga, imunitate la perturbatii electromagnetice, tehnologie simpla etc. Viitorul optimist al comunicatiilor optice a fost realizat numai dupa o serie de încercari variate de utilizare a luminii ca purtator de informatie. Fibrele optice cunosc în prezent numeroase aplicatii în realizarea legaturii între studiouri si statiile de emisie, în tehnica militara la bordul avioanelor, al submarinelor sau navelor de suprafata, la bordul satelitilor si în statiile de dirijare de la sol, în sistemele de transmitere a datelor etc.
Principalele dezavantaje legata de distanta mica de
actiune
si lipsa unor componente specilizate sînt înlaturate tot mai mult
la ora octuala, cînd pierderile de energie în fibrele optice au scazut sub 1
dB/km si s-au realizat diode generatoare de lumina si detectoare cu performante acceptabile.
Fibrele optice pot fi împartite în doua clase, în functie de modurile de propagare: unimodale si multimodale. Fibrele multimodale sint într-un stadiu mai avansat de dezvoltare si utilizare.
Propagarea energiei electromagnetice prin ghidurile dielectrice se poate studia fie cu ajutorul opticii geometrice, cînd dimensiunile transversale ale ghidului sînt mult mai mari decît lungimea de unda, fie cu ajutorul ecuatiilor lui Maxwell cînd lungimea de unda este comparabila cu dimensiunile ghidului. Avantajele opticii geometrice consta în aceea ca formeaza o imagine simpla, intuitiva, asupra modalitatii de propagare.
La suprafata de separatie a doua medii transparente cu
indici de refractie diferiti () lumina se comporta diferit in functie de unghiul sub care
patrunde pe suprafata de separatie a celor doua medii
si de mediul din care provine.
Conform legii lui Snell:
= const. pentru orice punct din sectiunea transversala o inimii
fibrei. Uzual se produc fibre cu , ceea ce corespunde la unghiuri de
acceptare
Pe lânga razele meridionale în fibra se propaga, si raze
oblice care nu sînt cuprinse în planurile ce contin axa fibrei.Acestea
pot patrunde în fibra sub un unghi mai mare decât si la fiecare reflexie planul
de propagare se schimba. Aceste raze sufera atenuari mari si nu
se folosesc în comunicatii.
Un alt tip de fibre optice sunt cele cu variatie gradata (lina) a indicelui de refractie în interiorul miezului (fig.). Prin alegerea unui asemenea profil s a urmarit egalizarea, drumurilor parcurse de razele care intra cu unghiuri diferite în fibra.
cu indice gradat se comporta ca un lant de lentile care îsi refoctalizeaza una alteia fascicolul de lumina ce se propaga dupa o traiectorie curba.
Parametrul al fibrelor cu indice gradat variaza de la punct la punct, fiind
maxim pe axul fibrei. Aceasta variatie pune probleme deosebite la
cuplarile fibrelor optice cu diferite dispozitive, ceea ce este un
dezavantaj.
ând lungimea de unda a radiatiei injectate în ghidul dielectric este comparabila cu dimensiunile miezului central, principiile opticii geometrice nu mai pot fi aplicate. Aprecierea caracteristicilor de propagare se poate face numai pornind de la ecuatiile lui Maxwell, cu ajutorul carora se poate determina numarul modurilor care se pot propaga, precum si distributia câmpurilor E si H.
Pentru
ghidul dielectric cilindric având miezul central de diametru 2a ecuatiile (2.16.1)
si (2.16.2) ramîn valabile. Ecuatia undelor se va exprima in
coordonate cilindrice
unde
numarul de unda
Pentru
separarea variabilelor în ecuatia de mai sus se presupune ca unda (respectiv
componentele longitudinale si
) este de forma:
, unde este un numar intreg.
Rezulta ecuatia diferentiala
a ecuatie
diferentiala trebuie rezolvata cu îndeplinirea conditiilor
la limita specifice formei constructiei ghidului dielectric. Un caz
particular poate fi acela în care variatia indicelui de
refractie este
în trepte, miezul fiind considerat omogen, cu si raza a, iar învelisul cu
si grosime infinita. Solutiile
ecuatiei (2.16.36) pentru miezul fibrei (
)sînt functii Bessel de speta
întâi, ordinul
, iar pentru stratul exterior (
) sunt functii Hankel de ordinul
Functiile de distributie a componentelor longitudinale ale câmpului rezulta [19]:
arimea
a a ghidului optic pentru toate modurile care se propaga. Parametrul V este o masura a numarului de moduri care se pot propaga prin ghid si în acelasi timp un indice de calitate pentru diferentele de drum între modurile care se propaga.
Pentru
ca atunci cînd parametrul w sa fie în permanenta
pozitiv, trebuie ca
, unde
. Conditia de egalitate
implica o limitare a propagarii numai în interiorul miezului. Pentru
, parametrul u trebuie sa fie
real, deci
, unde
Conditia de propagare a luminii prin domeniul marginit de fibra este
a a lui se afla din conditiile de continuitate a
câmpului electromagnetic la
. Din aceste conditii se
obtin patru ecuatii omogene cu necunoscutele A, B, C, D. Acest sistem
de ecuatii are solutii numai daca determinantul coeficientilor
este nul, conditie ce conduce la egalitatea:
a ecuatia admite numai
solutii discrete ale lui în intervalul
. Cu aceasta câmpurile E si H sînt
determinate.
Pentru
stabilirea modurilor de propagare posibile se face mai intîi In acest caz modurile E si H sint
asemanatoare cu cele din ghidurile metalice adica TM când
si TE când
Pentru
situatia devine complexa, apar moduri
hibride care au componente dupa toate directiile. Aceste moduri sunt
notate cu
sau
in functie de componenta predominanta.
Indicele
, iar n apare datorita
comportarii oscilatorii a functiilor Bessel
, definind numarul maxim de
radacini ale ecuatiei
pentru care
Un parametru foarte important al ghidurilor dielectrice este frecventa de prag sau de taiere, care se obtine din ecuatiile:
pentru modurile si
si
Exista un singur mod, , pentru care conditia de
taiere nu se îndeplineste in nici o situatie. Alegând parametrii
ghidului
astfel încît modurile
imediat urmatoare
care tind sa se propage,
sa fie atenuate, prin
ghidul dielectric (fibra optica) se va propaga numai modul
. Aceasta conditie se
obtine pentru V <2,405 si constituie premiza de
la care s-a plecat în realizarea ghidurilor monomod sau monounda.
In
fig. se prezinta
variatia constantei de propagare normalizata
în functie de parametrul V. Se observa ca
pentru V <2,405 prin fibra se propaga numai modul
, iar peste aceasta valoare încep sa se propage în ordine
etc. Pentru fibrele la care
indicele de refractie, variaza în trepte, numarul de moduri care se
propaga este
. Trebuie facuta precizarea
ca parametrul V depinzând de frecventa, un ghid dielectric poate
fi monomodal sau multimodal, în functie de
la care se lucreaza si de metoda de
excitare. Daca parametrii constructivi
s-au fixat, exista o valoare
stiuta, pentru
care V=2,405. Pentru
ghidul este de tip monomod, iar
pentru
este de tip multimod.
O trasatura importanta
a fibrelor monomod este dependenta atenuarii de ca in fig.. Graficul caracterizeaza o
fibra care are V=2,3 la
850 nm. Pentru
> 850 nm predomina atenuarea de
dispersie, iar pentru
mici (V >2,4)
fibra devine multimod si
sufera
atenuare datorita conversiei sale în alte noduri.
O alta caracteristica a fibrelor monomod se refera la faptul ca propagarea are loc nu numai in miez ci si in camasa. Distributia puterii între cele doua domenii se poate determina prin integrarea vectorului Poynting atât în camasa cit si în miez. Se obtin urmatoarele expresii:
a cu
cresterea lui V fractiunea din puterea optica ce patrunde
în camasa , pentru oricare dintre moduri,
descreste. Pentru modul
în cazul cînd V=1, se poate calcula ca
aproximativ 70% din putere este distribuita în camasa, în
timp.ce pentru V = 2,405, unde începe sa se propage urmatorul mod
situatia se schimba, aproximativ din putere propagîndu-se prin miez. Aceasta concluzie
este importanta pentru tehnica îmbinarii fibrelor unde o mica
dezaliniere a miezurilor are influente importante asupra atenuarii.
Prin reducerea parametrului V numai în regiunea îmbinarii, pe o
distanta relativ mica, conditiile impuse alinierii nu mai
sint asa de critice.
a felul în care pot fi vizualizate modurile ce se propaga prin fibra. Partile întunecate reprezinta lumina care iese din fibra.
Tipul |
Firma |
Miezul |
Invelisul |
|
Pierderi( |
GS-02-10 |
ITT |
|
|
|
|
BTL-X1 |
Bell Labs |
|
|
|
|
PS-50 H |
ITT |
|
Silicon |
|
<50 |
HYTRAN |
Pilkington |
Pb. sticla |
BoroSilicat |
|
|
SD |
MERRET |
Silicat |
Kevlar |
|
|
D |
MERRET |
Silicat |
PVC |
|
<60 |
SE |
MERRET |
Silicat |
Kevlar |
|
|
|