ĪNCERCAREA LA TRACTIUNE
7.1 Principii teoretice
Utilizarea materialelor metalice pentru fabricarea diferitelor organe de masini este posibila, daca se īntrunesc anumite proprietati de rezistenta si tenacitate, impuse de conditiile de solicitare la care sunt supuse. Deci cunoasterea fiecarui material metalic si stabilirea domeniului de ut 15315q1612p ilizare impune determinarea caracteristicilor de rezistenta si tenacitate.
Fig. 1. Schema solicitarii Fig. 2 Caracteristica epruvetei
la tractiune
Metoda de cea mai larga utilizare pentru determinarea proprietatilor de rezistenta si tenacitate ale materialelor metalice este īncercarea la tractiune. Īn principiu īnceracarea la tractiune se executa prin aplicarea unei forte axiale continuu crescatoare, asupra unei epruvete de anumite forme si dimensiuni, īn general pāna la ruperea acesteia, masurānd (īnregistrānd) variatiile corespunzatoare ale lungimii Lo (fig. 1).
Forta axiala F este dezvoltata de sistemul de actionare al masinii de īncercare _]n generalhidraulic) care permite vizualizarea īn orice moment a valorii fortei, iar alungirea este masurata cu un eztensiometru unele masini de īncercare la tractiune sunt prevazute cu un sistem de verificare, de īnregistrare a variatiei fortei de tragere cu deformatiam permitānd trasarea unor diagrame conform fig. 2 care poarta numele de caracteristica epruvetei. Prin aplicarea fortei F se dezvolta īn material o stare de tensiuni axiala caracteristica prin valoarea tensiunii.
unde:
F = valoarea fortei la un moment dat;
S = aria sectiunii transversale a epruvetei la momentul considerat.
Īntrucāt masurarea sectiunii transversale a epruvetei pe toata lungimea si pe toata durata īncercarii este dificila, tensiunea reala se īnlocuieste cu o tensiune conventionala R, care se determina cu relatia:
unde:
So = aria sectiunii initiale a epruvetei.
Astfel, se poate constata ca R va avea o lege de variatie īn timpul īncercarii asemanatoare cu F. Considerānd Lo, lungimea initiala īntre reperele zonei calibrate a epruvetei si L lungimea īntre repere la un moment dat al īncercarii, marimea:
reprezinta variatia lungimii, sau lungimea absoluta.
Īn ipoteza ca diferenta este iniform distribuita pe toata lungimea epruvetei se poate scrie ca, deformatia specifica:
Asadar deformatia specifica
are aceeasi forma
de variatie, īn timp, ca si lungimea absoluta, iar diagrama F =
f(
), reprezentata īn figura 2 se poate reprezenta sub
aceeasi forma, īn coordonate R-. Diagrama R = f() poarta numele de curba lui Hooke, reprezentata īn
forma generala īn fig. 3 cu ajutorul diagramei lui Hooke se definesc
principalele caracteristici mecanice care se determina prin īncercarea la
tractiune.
7.2 Caracteristici de rezistenta si tenacitate
Pe diagrama lui Hooke se disting urmatoarele etape de variatie
a lui R cu :
(R) = E īn care F = tg.a este modulul de elasticitate sau
modulul lui Young. Tensiunea corespunzatoare punctului A poarta
denumirea de limita de proportionalitate si se noteaza
cu 
. Īntrucāt punerea īn evidenta a acestei
tensiuni este foarte dificila se aproximeaza ca legea lui
Hooke este valabila pāna la o deformatie remanenta de
0.01%. Tensiunea la care se produce o deformatie remanenta de
0.01% sau īn marimi relative 0.0001, poarta numele de limita
de elasticitate tehnica. Se noteaza cu 
0.01 si corespunde punctului B din diagrama.
Fig. 3 Diagrama lui Hooke
Īn mod normal, la īncercarea la tractiune aplicata materialelor metalice īn scopul stabilirii proprietatilor mecanice de utilizare, aceste marimi nu se determina. Proprietatea de rezistenta care intereseaza atāt pe producatori cāt si pe consumatori este:
Limitele de curgere reprezinta tensiunea care determina o alungire relativa neproportionala egala cu 0.2% si se noteaza Rp0,2
Īn cazul materialelor care au limita de curgere aparenta, se constata urmarind continuu deplasarea acului indicator pe ecranul de masurare a fortei mai mici, desi lungimea epruvetei continua (curba CC ). Acul remosca indica valoarea fortei maxime care va fi considerata īn calculul limitei de curgere aparenta, notate cu Rc
Rezistenta la rupere se noteaza cu Rm si la fel ca limita de scurgere se constata o crestere continua se masoara īn N/mm2. prin continuarea deformarii peste limita de curgere se constata o crestere continua neproportionala a fortei cu alungire relativa. Aceasta zona (portiunea C1D din diagrama lui Hooke) poarta numele de zona de ecruisare. La un moment dat, corespunzator punctului D din diagrama, se produce fenomenul de gātuire locala, sectiunea epruvetei se micsoreaza repede si acul indicator al fortei scade catre valori mai mici ale acesteia. Deformarea epruvetei s eproduce numai īn zona gātuirii si la o anumita valoare a sectiunii min. se produce ruperea.
Acul remorca
|
