INSTALATII DE PROTECTIE PRIN RELEE Instalatia de protectie
prin relee este formata din totalitatea aparatelor si dispozitivelor destinate
sa asigure deconectarea automata a instalatiei in cazul aparitiei re 727f59h gimului
anormal de functionare sau de avarie (defect), periculos pentru instalatia
electrica: In cazul regimurilor anormale care nu prezinta pericol imediat,
protectia semnalizeaza numai aparitia regimului anormal. Deconectarea
instalatie electrice se efectueaza de catre intrerupatoare, care primesc
comanda de declansare de la instalatia de protectie. Se realizeaza separarea
partii cu defect de restul instalatiei (sistemului) electrice, urmarindu-se
prin aceasta: -limitarea dezvoltarii defectului, ce se poate transforma intr-o
avarie la nivelul sistemului: -preintampinarea distrugerii instalatiei in care
a aparut defectul: -restabilirea regimului normal de functionare, asigurand
continuitatea in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor. In
Reprezinta proprietatea unei protectii de a deconecta numai elementul
(echipamentul, tronsonul) pe care a aparut defectul, restul instalatiei
(sistemului) ramanand sub tensiune.Protectia trebuie sa comande declansarea
celor mai apropiate intreruptoare de la locul defectului. i2d22dh
Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin temporizari), pe baza de
curent sau prin directionare. In funtie de particularitatile instalatiei si de
importanta consumatorului se va adopta prioritatea intre rapiditate si
selectivitate.
De exemplu, in reteaua de joasa tensiune, incepand de la tabloul general din
postul de transformare si pana la ultimul receptor, sunt montate diferite
aparate de protectie (intreruptoare automate cu declansatoare, sigurante
fuzibile, relee termice) alese in functie de cerintele impuse de portiunea
respectiva a retelei.
Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de
curent de la sursa de alimentare (transformator) pana la locul defectului, el
poate influenta si alte aparate decat cele care trebuie sa elimine defectul
produs.
De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru
asigurarea selectivitatii protectiei, adica sa functioneze numai aparatul de
protectie de pe tronsonul cu defect, restul instalatiei ramanand sub tensiune.
Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare (in trepte crescatoare
spre sursa) sau prin valorile curentului de pornire a protectiei (ardere
fuzibil).
Selectivitatea intre elementele de protectie in retelele electrice de joasa
tensiune se va face analizand comportarea acestora la suprasarcini si la
scurtcircuit. ,
Selectivitatea intre elementele de protectie se va face comparand
caracteristicile timp-curent, astfel incat timpul de prearc al sigurantei din
amonte sa fie mai mare decat timpul total al sigurantei din aval sau timpul de
declansare al intretruptorului.
Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparand valorile de prearc al
sigurantei din amonte sa fie mai mare decat total al sigurantei din aval sau al
aparatului protejat.
Pentru aparatele de protectie se poate calcula pentru curentul limita termic si
timpul impus.
Selectivitatea sigurantelor fuzibile poate fi analizata si din punct de vedere
al stabilitatii dinamice a aparatelor de comutatie la scurtcircuit. De exemplu,
in ansamblul siguranta-contactor-relee termice, siguranta asigura protectia la
scurtcircuit, iar releele termice protectia la suprasarcina. Curentul limitat
(taiat) de siguranta trebuie sa fie suportat
de contactor. Pentru a nu se suda contactele acestuia ele vor fi incercate
la .
Functionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin
suprapunerea caracteristicilor de protectie ale dispozitivelor care lucreaza in
serie.
Vor rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la aceleasi valori ale
curentului. Selectivitatea este asigurata atunci cand diferentele de timp sunt
suficiente.
Siguranta
Aceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara
functionari intempestive, adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia
protejata. Siguranta presupune o protectie bine proiectata (alegerea tipului
schemei reglajului si calculul acestuia) si echipamente cu fiabilitate
ridicata. Acestea se pot obtine printr-un grad crescut de integrare, folosind
microprocesoare specializate.
Sensibilitatea
Instalatiile de protectie trebuie sa lucreze (actioneze) la abateri cat mai
mici de la valoarea normala a marimii fizice controlate. Sensibilitatea
protctiei se apreciaza prin coeficientul de sensibilitate, care pentru
protectiile maximale de curent se calculeaza cu relatia: in care: este valoarea
minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii protectiei pentru un
scurtcircuit metalic; valoarea curentului de pornire al protectiei,
corespunzatoare circuitului de forta (primar) al instalatiei protejate.
Coeficientul de sensibilitate poate lua valori intre 1,22,5, in functie de
tipul protectiei si importanta instalatiei protejate. Atunci cand nu sunt
satisfacute conditiile de sensibilitate se vor utiliza protectii complexe (de
distanta, cu filtre)
Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume
(absoarba) o putere redusa pentru actionare.
Independenta de schema de conexiuni
Protectia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa actioneze corect,
independent de configuratia schemei de conexiuni a sistemului electric la
momentul respectiv (de numarul surselor in functiune si
pozitia cuplelor). Corectitudinea functionarii protectiei se asigura
verificand selectivitatea in regim maxim si sensibilitatea in regim minim.
Eficienta economica
Cu toate ca in general costul echipamentelor de protectie este mic in
comparatie cu costul instalatiilor protejate, cheltuielile de investitii si de
exploatare vor fi comparate cu daunele produse in cazul nefunctionarii
protectiei. De aceea, nu este indicat sa se faca economii la acest capitol. Pe
langa aceste calitati, la alegerea instalatiilor de protectie se vor mai avea
in vedere: gabaritul, elasticitatea in modificarea caracteristicilor de
actionare, tipizarea (modularea) subansamblelor, invariabiliatea parametrilor
reglati si a caracteristicilor indiferent de conditiile de functionare
(vibratii, temperatura variabila, variatia regimului de functionare al
instalatiei protejate). O problema importanta care apare in functionarea
instalatiilor de protectie o constituie saturarea transformatoarelor de masura,
care duce la modificarea formei de unda a semnalului aplicat echipamentelor de
protectie, precum si comportarea acestora la functionarea sistemului protejat
in regim deformant si dezechilibrat. Pentru aceasta se impune constructia unor
noi tipuri de traductoare (de curent, de tensiune, de putere) si utilizarea
semnalelor numerice, in cazul transmiterii la distanta a marimilor controlate.
Proiectarea instalatiilor de protectie trebuie sa aiba ca obiectiv pastrarea
continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, chiar in
cazul aparitiei unor defecte in sistem.
Se foloseste in general ca protectie maximala de curent. Actioneaza la aparitia
unui supracurent in circuitul protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui
scurtcircuit. Se realizeaza cu relee de curent care actioneaza atunci cand
curentul din circuitul protejat depaseste o anumita valoare de prag stabilita,
numita curent de pornire (de actionare) al protectiei, notat cu . Pentru ca
protectia sa actioneze corect trebuie sa fie indeplinite conditiile:
; >; >; in care: I este curentul din circuitul protejat;
-curentul nominal al instalatiei;
-curentul de sarcina maxima admis;
-curentul de revenire al echipamentului de protectie.
Aceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in
serie pe circuitul protejat, la care curentul de actionare al releului sau cu
relee secundare in montaj indirect, montate in secundarul transformatoarelor de
curent.
Schemele de principiu ale protectiei maximale de curent sunt prezentate in
figurile a,b,c.
La montajul indirect, tipul si curentul nominal al releului se aleg in functie
de curentul de actionare al releului care se calculeaza cu relatia:
Curentul nominal al releului se alege astfel incat curentul de actionare
determinat prin calcul sa poata fi reglat si sa indeplineasca conditia de
sensibiltate.
Acest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de
selectivitate, deoarece cresterea valorii eficace a curentului din circuit se
poate datora unor scurtcircuite din interiorul zonei protejate, dar si
scurtcircuitelor externe. Pentru asigurarea selectivitatii sunt necesare
elemente suplimentare (de obicei relee de timp).
Se pot folosi si protectii minimale de curent, de exemplu cele care
functioneaza la intreruperea circuitelor de curent (excitatia generatoarelor).
Ele sunt utilizate rar in practica.
PROTECTIA DE TENSIUNE
Protectiile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care
poate avea loc la un scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. Releele
minimale de tensiune actioneaza cand valoarea
eficace a tensiunii U din circuitul protejat scade sub valoarea tensiunii de
pornire a protectiei . Pentru ca protectia sa actioneze corect este necesar ca
la calculul tensiunii de pornire a protectiei, , sa fie indeplinite urmatoarele
conditii:
; ; ; Avand in vedere conditiile impuse, tensiunea de pornire se poate calcula
cu relatia:
In practica se utilireaza in general in montajul indirect, releul fiind
conectat in secundarul transformatorului de tensiune. Pentru alegerea releului
se calculeaza tentiunea de pornire a releului cu relatia: in care: este
raportul de transformare a transformatorului de tensiune. Releul se alege
astfel incat valoarea calculata sa poata fi reglata.
In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minima tensiune este asigurata
de bobinele contactoarelor sau de declansatoarele de minima tensiune ale
intreruptoarelor automate.
Protectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit scaderea
tensiunii fiind resimtita si in exteriorul instalatie in care a aparut
defectul.
Protectiile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la cresterea
tensiunii circuitului, U, peste tcnsiunea de pornire a protectiei, . Pentru ca
protectia sa nu actioneze in regim normal de functionare, este necesar sa fie
indeplinite conditiile:
; ; ; in care: este tensiunea maxima admisa in exploatare si este tensiunea de
revenire a protectiei.
In general coeficientul de revenire , estc definit ca raportul intre valoarea
marimii de revenire a releului si valoarea marimii de actionare.
PROTECTIA DIFERENTIALA
Protectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre
curentii de la capetele zonei protejate).
curentii de la capetele zonei protejate se considera egali si in faza, deci:
is1=is2; is1-is2=0
La aparitia unui defect in afara zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,)
valoarea curentilor va creste proportional, diferenta lor ramanand tot zero.
Daca apare un defect in interiorul zonei protejate (scurtcircuit in punctul
K,), faza curentilor se modifica, deci:
Prin releu va circula diferenta fazoriala a cclor doi curenti si deci protectia
va da comanda de declansare la depasirea valorii reglate. Principiul de
functionare permite asigurarea unei bune selectivitati. iar valoarea redusa a
curentului reglat la releu (mai mica decat la protectia maximala de curent)
conduce la marirea sensibilitatii protectiei.
Dupa modul de realizare, exista protectii diferentiale longitudinale si diferentiale
transversale.
Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanta, care actioneaza la
micsorarea impedantei circuitului protejat. Releele de impedanta functioneaza
pe principiul balantei, masurand impedanta Z ca raportul U/I de la sursa la
consumatori. In caz de scurtcircuit, tensiunea scade, curentul creste, deci Z
scade.
La aceste protectii reglajele de timp se stabilesc in functie de impedanta pana
la locul defectului, permitand actionarea rapida la valori mari ale curentilor
de scurtcirucit. Se elimina astfel dezavantajul protectiilor maximale de curent
temporizate.
Ele asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. Sunt
protectii complexe, care in ultima vreme se folosese si in retelele de medie
tensiune.
protectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara, de curent sau de
tensiune. Se utilizeaza in special impotriva defectelor insotite de puneri la
pamant. Se mai folosesc protectii termice, cu relee de gaze si altele.
La proiectarea instalatiilor de protectie prin relee, se vor prevedea protectii
de baza si protectii de rezerva care trebuie sa functioneze in cazul
nefunctionarii protectiei de baza. Protectiile de rezerva vor functiona de
asemenea la aparitia unui defect in zonele moarte.
RELEE DE PROTECTIE
Parametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor
constructiv si se dau in cataloagele (prospectele) firmelor constructoare.
Principalii parametri sunt: curentul nominal, tensiunea nominala, valoarea de
actionare (pornire), valoarea de revenire, factorul de revenire, timpul propriu
de actionare, puterea consumata, puterea comandata de contactele releului,
numarul si pozitia normala (inchis, deschis) a contactelor, stabilitatea
termica si dinamica.
Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:
1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect);
2) dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin
intermediul altor relee sau dispozitive);
3) dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de inductie,
magnetoelectrice, electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete
sau cu microprocesoare;
4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta; 5) dupa forma
caracteristicii de lucru: cerc, elipsa, histerezis, semiplan etc
RELEELE TERMICE
Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia
instalatiilor electrice impotrriva efectelor pe care le pot produce
suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice. Se folosesc relee termice
tip TSA cu lamele bimetalice in montaj direct pana la si relee tip TSAW, in
montaj indirect cu transformatoare de curent trifazate. Functionarea corecta a
protectiei este influentata de diferentele care exista intre constantele de
timp la incalzire ale motoarelor electrice protejate si ale releului de
protectie, pentru durate diferite ale suprasarcinii.
Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza
numai cu ajutorul termistoarelor montate in infasurarile motoarelor. Circuitul
de protectie poate fi prevazut si cu compensare in functie de temperatura
mediului ambiant.
calculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic, cu relatia:
Se alege curentul de scrviciu (I,) al releului termic astfel incat sa existe relatia:
In functie de curentul de serviciu se alege curentul nominal si tipul releului
termic.
Functionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului ambiant.
Timpii de declansare sunt influentati si de starea rece (repaos) sau calda
(functionare) in care se afla motorul protejat. Valorile coeficientului de
corectie k, sunt prezentate in tabelul de mai jos
Tempmediului-20-1001035404550Coeficientde corectie0,670,90,930,961,071,11,11,15
Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face
astfel: se regleaza la releu curentul rezultat din calcul () si se porneste
motorul din stare rece. Dupa ce a functionat 15 minute se scoate siguranta
fuzibila de pe una din faze. Releul trebuie sa declanseze in cel mult 2 minute.
Daca nu declanseaza, se va roti butonul de reglaj spre limita inferioara pana
cand releul declanseaza. Se monteaza siguranta fuzibila, iar dupa pauza
necesara se verifica daca releul nu declanseaza la pornire.
CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR ELECTRICE
Proiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea (intocmirea) schemei
de principiu pe baza schemelor tip prezentate anterior, calculul reglajelor,
alegerea releelor si verificarea calitatilor instalatiei de protectie. Schema
instalatiei de protectie depinde de echipamentele protejate (generatoare,
transformatoare, motoare, linii, bobine, condensatoare) si de importanta
(complexitatea) instalatiei (sistemului) protejate.
Se va prezenta modul de calcul al reglajelor pentru principalele tipuri de
echipament si instalatii racordate la bara de medie tensiune de la consumatori.
PROTECTIA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE
Pentru protectia trasnformatoarelor electirce montate in posturile de
transformare (industriale, rurale, urbane) se folosesc scheme de echipare in
functie de defectele ce pot
transformator si de normativele in vigoare. Se pot utiliza:
Protectia maximala de curent temporizata. Reglajul protectie se calculeaza cu
relatia: in care este curentul nominal al transformatorului pe medie tensiune.
Protectia cu sectionare de curent. Se monteaza numai atunci cand protectia
maximala de curent temporizata trebuie reglata la un timp t > 1 s. Reglajul
protectiei se calculeaza cu relatiile:
Protectia homopolara de curent temporizata. Se realizeaza cu releu maximal de
curent montat la iesirea filtrului Holmgreen sau in secundarul unui
transformator toroidal tip CIRHi. Reglajul protectiei se calculeaza cu
relatiile:
;
Timpul de reglaj al protectiei se ia t = 0,2 s.
Protectia cu sigurante fuzibile pe medie tensiune. Pentru transformatoarele
montate pe stalpi sau in cabine zidite, cu puteri intre 40 630 kVA, care
alimenteaza consumatori casnici sau sisteme de irigatii, protectia la
scurtcircuit pe partea de medie tensiune se poate asigura si cu sigurante
fuzibile tip SFEn (SFIn). Curentul nominal al fuzibilului se alege cu relatia:
in care: este curentul nominal al transformatorului de medie tensiune.
Se adopta valoarea standardizata cea mai apropiata din tabelul 1si se verifica
selectivitatea lor fata de protectia din amonte. In aceste cazuri este
important de verificat si sensibilitatea protectiilor din primarul si
secundarul transformatorului in raport cu defectele (scurtcircuitele) produse
in reteaua de joasa tensiune.
ELECTRICE
Protectiile motoarelor electrice sincrone si asincrone se prevad impotriva
defectelor interne (scurtcircuite intre faze sau intre spirele aceleiasi faze,
puneri la pamant) si a regimurilor anormale (suprasarcini datorate mecanismului
antrenat, ramanerii in doua faze, scaderea tensiunii). La motoarele sincrone
trebuie, de asemenea, sesizata iesirea din sincronism. Protectia prin relee se
prevede, in general, la motoare cu tensiune peste 1 kV, dar si la cele cu
tensiune sub 1 kV de putere mai mare si care antreneaza utilajele importante.
Protectia impotriva scurtcircuitelor in motor.
Pentru motoarele cu puteri sub 5000 kWse prevede o protectie maximala de curent
netemporizata.
In cazul motoarelor cu puteri mai mari de 5000 kW se va prevedea o protectie
diferentiala longitudinala pe doua sau pe trei faze.
Valoarea curentului de pornire a protectiei maximale de curent se calculeaza cu
relatiile: in care = 1,41,6 are in vedere componenta aperiodica a curentului
de pornire .
Se pot utiliza relee de tip RC - 2A sau relee RESS (relee electronice de
suprasarcina si scurtcircuit).
Coeficientul de sensibilitate
Protectia impotriva suprasarcinilor. Aceasta protectie se prevede in general
la motoarele care antreneaza mecanisme care sunt supuse suprasarcinilor
tehnologice si a celor cu conditii grele de pornire.
Schemele de protectie pot fi cu un singur releu sau cu doua relee maximale de
curent RC- 2A, curentii de actionare a releelor calculandu-se cu relatia:
= 1,1.. 1,2 este curentul nominal al motorului;
= 1 sau .
Temporizarea protectiei se alege astfel incat sa nu actioneze la pornirea
(autopornirea) motorului:
Protectia impotriva punerilor la pamant. Se realizeaza cu filtre de curent sau
de tensiune homopolare, calculele facandu-se cu relatiile prezentate anterior.
Protectia de minima tensiune. Are ca scop posibilitatea efectuarii autopornirii
motoarelor importante, ea comandand cu temporizare declansarea motoarelor mai
putin importante si a motoarelor care prin autopornire ar periclita securitatea
personalului de deservire.
Reglajul protectiei se face pentru la t=0,5 secunde si la t=5..10 secunde.
Motoarele sincrone se echipeaza cu tipurile de protectii expuse anterior si in
plus cu o protectie impotriva iesirii din sincronism. In detaliu protectiile
sunt similare cu cele ale generatoarelor electrice.
PROTECTII NUMERICE
Instalatiile de protectie din relee au cunoscut mai multe etape de dezvoltare.
S-au utilizat initial relee electromecanice (termice, electromagnetice), care
se folosesc si in prezent. Cresterea complexitatii instalatiilor si dezvoltarea
tehnologica au facut posibila construirea releelor statice cu componente
discrete, folosind elemente semiconductoare si traductoare, iar apoi cu
circuite integrate. Acestea au permis imbunatatirea performantelor
instalatiilor de protectie.
In deceniul 8 o data cu descoperirea microcomputerului s-au dezvoltat
protectiile numerice, care permit realizarea unor sisteme de
protectie performante. Ele au fost utilizate mai intai ca protectii de
rezerva.
In prezent se fabrica diverse tipuri de protectii numerice specializate
(protectii de distanta) sau complexe multifunctionale, care echipeaza linii,
transformatoare, motoare, generatoare.
SISTEME DE PROTECTIE NUMERICE
La conceperea si realizarea sistemelor de protectie numerice s-a avut in vedere
rezolvarea urmatoarelor cerinte: integrarea lor atat ca protectii separate in
vechile instalatii, cat si ca sisteme de protectie in sisteme computerizate;
realizarea unor interfete care sa permita implementarea lor in orice tip de
instalatie; achizitia si transmiterea datelor si semnalelor de la si catre
instalatiile protejate sa se faca prin sisteme aliniate la standardele
internationale, fiind compatibile cu alte sisteme; asigurarea competitivitatii
economice cu sistemele clasice de protectie.
In prima faza se utilizeaza transformatoarele de masura conventionale si
sistemele de actionare asupra intreruptoarelor prin intermediul releelor de
declansare. Pe parcurs vor fi concepute alte sisteme de achizitie primara a
semnalelor analogice cu traductoare liniare, care vor permite reducerea
gabaritului si a erorilor de masura.
Fata de sistemele clasice de protectie au avantajul realizarii unui numar
important de functii: achizitie, memorare si prelucrare, automatizare,
monitorizare.
Semnalele analogice primare care erau prelucrate direct de releele clasice de
protectie sunt convertite in semnale tip binar. Numarul lor se reduce prin
prelucrarile partiale locale efectuate de elementele componente ale sistemului
numeric de protectie. Informatia binara este prelucrata cu ajutorul unor
programe care au la baza algoritmi si parametri (conditii) de reglare a
protectiilor.
Pentru asigurarea functionarii corecte a protectiilor se folosesc diverse
criterii: sensul de circulatie a puterii reactive pe linie, controlul
tensiunilor de faza si homopolare, calculul impedantei prin derivare sau
integrare numerica. Se pot utiliza elementele R si X pentru calculul impedantei
si argumentului , iar pentru cresterea preciziei, metoda reflectarii
impulsurilor. Prelucrarea numerica a semnalelor achizitionate se face dupa
algoritmi ce permit determinarea unor marimi sintetice ca:
-valorile efective, medii sau de varf ale U si I;
- puteri active, reactive, aparente, defazaje, sau a unor marimi complexe
rezultate din analiza spectrala (de exemplu analiza Fourier), din descompunerea
in sisteme de componente de succesiuni directe, inverse
medie tensiune si motoare. Ele sunt produse de firmele ABB, Siemens, English
Electric, Merlin Gerin, iar in ultimii ani chiar de firme din
Pe baza acestor principii au fost realizate baze de date care contin biblioteci
de functii de protectie si biblioteci de programe.
Partea de hard a echipamentelor numerice de protectie fiind unitara si
modulata, functiile de protectie se aleg in concordanta cu caracteristicile si
importanta echipamentului protejat, cu schema electrica a statiei la care este
racordat, cu topologia retelei si cu cerintele tehnologice ale procesului. Se
va avea in vedere existenta sau nu a altor instalatii de protectie analogica si
numerica.
Pentru cresterea sigurantei in functionare (fiabilitatii), sistemele numerice
de protectie sunt prevazute in cazul echiparii agregatelor mari cu doua sisteme
de hardware paralele. Ele se completeaza reciproc, iar la defectarea unuia,
celalalt ramane in functiune. In plus aceste sisteme sunt prevazute cu functii
de autotestare permanenta a starii elementelor protectiei, cu diagnostic si
alertare a personalului de exploatare, prin sistemele de supraveghere
centralizata.
Sunt concepute astfel incat utilizatorul sistemelor numerice de protectie sa nu
necesite cunostinte de programare. Cu ajutorul calculatorului personal se pot
regla valorile de pornire, parametrii caracteristici si temporizarile
protectiilor. Se pot de asemenea asocia diferite tipuri de protectie pe
canalele de intrare, repartizarea impulsurilor de declansare a intreruptoarelor
in sistem matriceal, coordonarea semnalelor binare interne si externe pentru
asigurarea diferitelor functii de blocare a functionarii protectiilor sau a
efectuarii unor manevre.
Utilizarea microprocesoarelor la realizarea instalatiilor de protectie a permis
imbunatatirea calitatii si unele facilitati ale noilor sisteme: fiabilitate
ridicata, depanare usoara, autotestare; flexibilitatea executarii reglajelor
prin algoritmi numerici de urmarire a evenimentelor in timp; posibilitati de
arhivare a reglajelor si testelor de verificare; sistem de operare accesibil
prin tastaturi locale sau cu PC; executie compacta, cu elemente de separare
galvanica, protectie impotriva campurilor electromagnetice, posibilitati de interconectare
cu sisteme de supraveghere comanda si control centralizat; cost de achizitie
rezonabil prin facilitatile pe care le creeaza in cazul unei exploatari
corespunzatoare.
Introducerea si dezvoltarea sistemelor numerice de protectie in sistemul energetic
va permite imbunatatirea functionarii sistemelor de protectie in conditiile
cresterii complexitatii evenimentelor.
Utilizarea noilor sisteme de protectie necesita insusirea unor cunostinte noi
in domeniul sistemelor de achizitie si prelucrare a datelor si acceptarea de
catre oameni a unor noi tehnologii.
|
