INSTRUCTIUNE TEHNICA INTERNA
PRIVIND PARTEA RECE A CENTRALEI : CONDENSATOR; INST. DE
MENTINERE A VIDULUI; CIRCUIT HIDROTEHNIC, TURNURILE DE RACIRE
CUPRINS
1. SCOP 3
2. DOMENIUL DE APLICARE 3
3. DEFINITII SI PRESCURTARI 3
4. DOCUMENTE DE REFERENTA ..4
5. RESPONSABILITATI .4
6. PROCEDURA 8-18
6.1. Circuitul hidrotehnic8
6.2. Punerea in functiune a circuitului hidrotehnic..11
6.3. Instalatia de condensare11
6.4. Instalatia de vid..14
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI 19
8. ANEXE
RU = racitor ulei TA si EPA
EP.Circ = electropompa circulatie
Ep. Rac aux = electropompa raciri auxiliare turbina
Ep.Co.Pr = electropompa condensat principal
TR = turn racier
CD = condensator
El.B = ejector de baza
Ej.R = ejector rapid
Cartea tehnica a electropompelor ( AVERSA )
Cartea tehnica a condcnasatorului
Cartea tehnica a turnurilor de racire
1.1.7. Raspunde de functionarea turbinelor cu abur si a instalatiilor auxiliare in vederea respectarii avizelor de functionare, comform legislatiei in vigoare;
6.1 FORMATIA DE LUCRU MINIMA
6.1.1. Urmarirea si modul de efectuare a exploatarii circuitului de racire este asigurata de catre personal autorizat 24 din 24 ore conform unui grafic de tura aprobat de conducerea S.E.B.
6.2 MASURI ORGANIZATORICE
6.2.1.Pentru
toate lucrarile executate pe baza de,Proces-Verbal,Autorizatie de lucru si ITI-
S, de care personalul din tura, intretinere si reparatii din cadrul sectiei
TURBINE conform PE
205 / 81 srt.Nr.1.111, masura organizatorica de indeplinire a formelor de lucru
se realizeaza
pentru consemnarea lucrarilor intr-un registru special destinat acestui scop,
aflat la personalul
operativ al sectiei TURBINE ms.sef tura care are dreptul de a introduce la
lucru pe aceasta
forma.Inainte de introducere la lucru pe baza de ITI-P maistrul sef tura va
trebui sa consemneze
in registru urmatoarele :
a), instalatia la care urmeaza sa se intervina;
b) nr. Autorizatie de lucru, ITI - P pe baza caruia urmeaza sa se execute lucrarea;
c) numele sefului de lucrare si numarul membrilor formatiilor ue lucru,
d) data si ora inceperii lucrarilor;
e) semnatura persoanei care dispune, executarea lucrarii si a sefului de lucru.
f) data si ora terminarii lucrarii.
6.2.2 Se interzice modificarea numarului de Autorizatie de lucru, ITI si a calificarii personalului precizate pe ITI - P pentru membrii formatiei de lucru.
6.2.3 La personalul operativ maistrul sef tura Turbine trebuie sa se gaseasca urmatorul document.
-.lista lucrarilor ce se executa pe baza de ITI - P aprobata de conducerea unitatii.
A INSTALATIILOR DE TURBINE CU ABUR, CONDENSATORUL,
INSTALATIILE DE EXTRAGERE A AERULUI, TURNUL DE RACIRE.
6.1. CIRCUIT HIDROTEHNIC
DESCRIEREA CIRCUITULUI HIDROTEHNIC
Apa de racire este utilizata in centrala pentru asigurarea racirii condensatorului, racitorii de ulei , racitorii generatorului, raciri lagare.
In cadrul CET Progresu circuitul apei de racire este un circuit inchis, racirea ei realizandu - se cu ajutorul turnurilor de racire, si a EP Circulatie.
Circuitul inchis se utilizeaza in cazul in care nu exista sursa de apa de racire in apropiere ( rauri, lacuri, fluvii ).
Necesarul de apa industriala, pentru desfasurarea normala a procesului de producere a energiei electrice, este asigurat prin nodul hidro - Dragomiresti, alimentat cu apa din raul Arges, nodul hidro Crivina - Ogrezeni.
Sectiunea conductelor la plecarea din statia de pompe Dragomiresti este de f 1000 mm pana la CET VEST; f 800 mm pana la CET PROGRESUL; f 600 mm pana la CET SUD.
Circuitui de racire este prevazut:
- 2 Turnuri de racire - cu tiraj natural, circulatia aerului este data de un cos de beton de o forma hiperbolica
- 1 turn de 2000 m2 suprafata irigata pentru functionarea pe timp calduros si debite mari 8800-15500 m3/h
- 1 turn de 400 m2 suprafata irigata si debite mici 3400 - 5800 m3/h pentru timp de iama.
Debitul de apa de racire vehiculat, variaza in limite foarte mari 5800 - 17700 m3/h la un D t pe condensatoare de 4 + 8°C.
Turnul de racire mic ( 400 m2) asigura astfel racirea pe timp friguros, perioada in care cantitatea de caldura relativ mica ( termoficare + contrapresiune ) poate fi evacuata prin turn.
Racirea se asigura prin pulverizarea fina a apei, turnurile fiind prevazute cu conducte metalice sub presiune si pulverizatoare speciale.
Pentru retinerea picaturilor antrenate de curentul de aer ( tiraj ) precum si pentru uniformizarea distributiei aerului sunt prevazute cu retinatoare de stropi (plasa ), tip rulouri.
B.Statia de pompare: ( pompe circulatie ) este de tip semiingropat formata din 2 module I si II pentru grupurile 1,2 si 3,4.
Fiecare modul are in interior montate cate 3 pompe de circulatie de tip SIRET cu un debit de 4000 m3 / h la o presiune de 1,5 bari si vor asigura cu apa de racire toate cele 4 grupuri de 50 MW.
Bazinul de aspiratie al pompelor este despartit de sala pompelor printr-un perete etans, are cate 3 nise de aspiratie prevazute fiecare cu cate o vana plana ( perete ) actionate manual de deasupra planseului de afara.
Bazinele de aspiratie ale modulelor 1 si 2 au un paralel intre, dotat cu o vana, deasemenea la intrarea in fecare bazin se afla cate 2 stavilare ( batardouri ) de izolare.
Bazinele de
aspiratie mai cuprinde o conducta de golire si un preaplin amandoua dand in
canalele tehnologice ale centralei.
AGREGATELE DE POMPARE:
Fiecare modul de
pompare este prevazut cu 3 electropompe de tip SIRET.
Carcateristicile electropompelor sunt:
1,3,4,6- Q= 4500 m3/h 2,5 - Q=1600 m3/h
P = 400 KW P =
250 KW
H =
20 mH2O H = 20 mH2O
h = 900 rot / min. h = 900 rot / min.
Fiecare pompa aspira din bazin printr-o conducta Dn 600 mm prevazuta cu vana plana de perete actionata manual si vana actionata manual si electric tip REGMO - 5.
Pe conducta de refulare a fiecarei pompe s-a prevazut clapet de retinere si vana actionata electric tip fluture cu actionare REGMO 2.
Apa iesita din condensatoare si auxiliare ajunge prin intermediul a 2 conducte de f 1000 mm ( fire calde ) la turnuri, urca la cota 5m a turnurilor unde cu ajutorul distribuitoarelor este pulverizata in cadere libera spre farfuria turnului, cedeaza o parte din caldura acumulata aerului rece (tiraj ).
Apa necesara pentru umplerea circuitului hidrotehnic CET precum si compensarea pierderilor prin evaporare se face cu apa tratata decarbonatata, de la Ep. chimica, apa primita de la statia Dragomiresti.
Pentru o mai buna racire a auxiliarelor turbinei ( racitori ulei rezervor TA, EPA si racitori hidrogen ) s-au prevazut Ep.de racire auxiliare tip BRATES.
Caracteristici: tip. BRATES:
- Q = 900 m3/h
- H = 15 mca
Ep. de racire auxiliare, aspira din conducta de racire ( inainte de clapet) si refuleaza dupa clapet in aceeasi conducta, ridicand astfel presiunea in conducta de racire.
6.2. PUNEREA IN FUNCTIUNE A CIRCUITULUI HIDROTEHNIC INTERIOR
-se verifica starea Ep. ( existenta aparatorilor la cupla, ap. de masura si control, prezenta vaselinei la lagare, legatura la pamant a Ep. );
-umplerea circuitului hidro se realizeaza cu apa decarbonatata de la comp. Chimic;
-debitul de apa pentru umplerea circuitelor se va regla astfel incat viteza apei sa nu depaseasca 0,14 m3/h, respectiv 360 m3/h calculat la conducta plina, eviatndu-se astfel solicitarile in suporti a conductelor cu diametru redus;
CAUZELE INRAUTATIRII VIDULUI SI MODUL DE MANIFESTARE
|
CAUZA |
MOD DE MANIFESTARE |
|
|
I. Reducerea debitului de apa de racire prin condensator. |
||
|
1.1. Datorita, infundarii placilor tubulare si a tevilor condensatorului. |
a).Intensificarea incalzirii apei de racire: cresterea valorii At - fata de vloarea normala corepunzatoare incarcarii termice date a condensatorului; b). Cresterea rezistentei hidraulice a condensatorului; c). Presiunea de refulare a pompelor de circulatie superioara valorii normale. |
|
|
1.2. Datorita obstacolelor in conducta de iesire din condensator a apei de racire ( armaturi incomplet deschise ). |
a). Intensificarea incalzirii apei de racire cresterea valorii At - fata de valoarea normala coresp. incarcarii termice dat a condensatorului, b). Micsoarea rezistentei hidraulice a condenstorului. c). Cresterea presiunii de refulare a pompelor de circulatie, d). Cresterea presiunii apei deracire ia iesirea din condensator. |
|
|
1.3.Datorita defectarii sifonului la iesirea din condensator sau scaderii depresiunii in sifon. |
a). Cresterea valorii At. b). Micsoarea rezistentei hidraulice a condensatomlui. c). Cresterea presiunii la refularea pompei de circulatie. |
|
|
1.4. Datorita pompei de circulatie -infundarea aspiratiei,coborarea nivelului in bazinul de aspiratie, uzura rotorului pompei, etc. |
a). Reducerea rezistentei hidraulice a condensatorului. b). Scaderea presiunii la refularea pompei de circulatie. c). Modificarea curentului absorbit de motorul pompei de circulatie. d). Cresterea valorii At. |
|
|
1.5.Datorita infundarii duzelor sistemului de distributie a apei in turnul de racire. |
a). Intensificarea incalzirii apei de racire, cresterea valorii fata de valoarea normala corespunzatoare incarcarii termice datea condensatorului. b). Micsorarea rezistentei hidraulice a condensatomlui. c). Cresterea presiunii de refulare a pompelor de circulatie. d). Cresterea presiunii apei de racire la iesirea apei din condensator. |
|
|
Depuneri pe tevile condenstorului. |
a). Cresterea diferentei de temperatura 5t b. Cresterea diferentei Dintre temperatura amestecului abur - aer la iesirea din condensator site temperatura apei de racire la intrarea in condensator. |
|
|
III. Marimea infiltratiilor de aer in sistemul sub vid. |
a). Cresterea diferentei de temperatura 8t b). Accentuarea subracirii condensatului, c). Cresterea diferentei de temperatura intre buraj si temperaturaamestecului abur - aer la iesirea din condensator. d). Diferenta dintre temperatura amestecului abur - aer la iesirea din condensator si temperatura apei de racire la intrarea in condensator creste aprope neinsemnat. e). Creste continutul de oxigen in condensatul de baza. f). Verificarea etanseitatii fata de aer confirma cresterea infiltratiilor de aer in sistemul sub vid. |
|
|
IV. inrautatirea functionarii instalatiei de extragere a aerului din condensator |
a). Cresterea diferentei de temperatura 5t b). Accentuarea subracirii condensatului. Cresterea duratei de revenire la un regim stabilizat de presiune in condensator dupa o proba de scadere a vidului. d). cresterea temperaturii apei de lucru a pompelor de vid sau a ejectoarelor cu apa. e). cresterea continutului de abur in amestecul abur -aer evacuat de ejectorul cu abur. |
|
b) Sarcini speciale:
In timpul expl.turboagregatului se va supraveghea etanseitatea cir. de ulei.
- se vor afisa in locuri periculoase din punct de vedere PSI indicatoare de securitate.
-se interzice pornirea turbinei dupa rev. daca se constata ca izol.termica este imbibata in ulei
c) Interventia in caz de incendiu:
a) pentru stingerea incendiilor provenite din lubrifiantai vor fi utilizate stingatoarele cu spuma portabile sau carosabile
b) pt . stingerea incendiilor la motoare electrice , se vor utiliza stingatoare cu praf si CO2
In cazul declansarii unui incendiu in apropierea salii turbine se va stabili imediat daca incendiul se dezv. in directia salii turbine. Daca sala turbine este amenintata se va opri turbina si se evacua hidrogenul din generator.
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
Raport operativ turbine.
Foaie de date orare.
Registru de evenimente si evidenta defectiunilor.
Registru de probe profilactice.
Registru ore functionare.
Foi de manevra permanente.
Registru evidenta foi manevra.
Cereri de colaborare.
Registru schimburi tura.
Registru evidenta lanturi NPM.
Registru Autorizatii Lucru.
Registru defectiuni.
8. ANEXE
Lista de evidenta a instruiri personalului ;
Lista de difuzare ;
Lista de control a editiilor/reviziilor ;
Scheme circuite apa racire hidrotehnic, circuit apa turnuri racire,apa racire auxiliar si circuit ejectori de baza.
|
