INSTRUCTIUNI PENTRU INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIILOR DE ENERGOALIMENTARE ALE CAII FERATE ELECTRIFICATE
Art. 2 Prevederile instructiunilor de fata se aplica la:
substatiile de tractiune electrica (ST),
posturile de sectionare (PS) si
posturile de subsectionare (PSS).
2.1 Definitii referitoare la instalatiile fixe de tractiune electrica feroviara
Sistem de tractiune electrica (sinonim: sistem de curent) Ansamblu de instalatii si material rulant de tractiune electrica, caracterizat prin tensiune si frecventa (de exemplu, curent alternativ monofazat 25 kV, cu frecventa 50 Hz).
Instalatii fixe de tractiune electrica feroviara (sinonim retea de tractiune electrica) Retea electrica de distributie, feroviara, utilizata pentru a furniza energie electrica materialului rulant.
NOTA Reteaua poate cuprinde:
retele de linie de contact;
circuite de retur ale retelelor de tractiune electrica;
sine de rulare ale retelelor de tractiune neelectrica, aflate in vecinatatea retelelor de tractiune electrica si legate galvanic la sinele de rulare ale acestora;
instalatii electrice alimentate din linia de contact fie direct, fie prin transformator;
instalatii electrice din centrale si statii electrice, utilizate exclusiv pentru producerea si distributia energiei electrice direct liniei de contact;
instalatii electrice ale statiilor de conexiuni.
Substatie de tractiune Instalatie a carei functie principala este alimentarea retelei de linie de contact si a carei tensiune din partea primara a retelei de alimentare, si in unele cazuri si frecventa, este transformata in tensiunea si frecventa liniei de contact.
Substatie de tractiune V/V Substatie de tractiune echipata cu doua transformatoare monofazate identice, avand infasurarile primare conectate la faze diferite ale sistemului trifazat, cu care se alimenteaza doua zone adiacente ale liniei de contact separate intre ele printr-o zona neutra.
Post de sectionare Instalatie care permite sectionarea sau conectarea longitudinala si transversala a liniei de contact aproximativ la mijlocul distantei dintre doua substatii de tractiune.
Post de subsectionare Instalatie care permite sectionarea sau conectarea longitudinala si transversala a liniei de contact aproximativ la mijlocul distantei dintre o substatie de tractiune si un post de sectionare.
NOTA: In unele cazuri legarea transversala (in paralel) poate lipsi.
Post (punct) de legare in paralel Instalatie care permite legarea suplimentara in paralel a liniilor de contact pe caile ferate duble, intre substatii si posturi de sectionare sau de subsectionare.
Post (punct) de alimentare Instalatie care asigura alimentarea separata a liniilor de contact din depouri si triaje, in scopul izolarii acestora in caz de defect.
Dispecer energetic feroviar Ansamblu de instalatii si echipamente de telemecanica, amplasate intr-un punct central, care asigura comanda si controlul operativ al instalatiilor fixe de tractiune electrica, distribuite pe o sectie de cale ferata.
Post controlat ansamblu de instalatii si echipamente de telemecanica, amplasate intr-o substatie de tractiune, intr-un post de cale sau intr-o statie de cale ferata, prin care se asigura comanda si controlul instalatiilor fixe de tractiune electrica.
Comanda la distanta a separatoarelor, a separatoarelor de sarcina sau a intreruptoarelor Instalatie care permite comanda si controlul la distanta in mod direct (fara prelucrarea informatiei) a separatoarelor, separatoarelor de sarcina sau a intreruptoarelor din linia de contact.
Linie de contact [CEI 60050-811, definitia 811-33-01] linie electrica destinata alimentarii vehiculelor cu energie electrica prin intermediul echipamentelor de captare a curentului.
Linie aeriana de contact [CEI 60050-811, definitia 811-33-02] linie electrica destinata alimentarii vehiculelor cu energie electrica prin intermediul echipamentelor de captare a curentului si constituita din conductoare amplasate deasupra (sau lateral) fata de limita superioara a gabaritului vehiculelor.
Jonctiune izolanta (jonctiune cu sectionare) [CEI 60050-811, definitia 811-36-14] punct de sectionare realizat prin juxtapunerea capetelor a doua zone adiacente ale linei de contact, permitand trecerea pantografului de pe una pe cealalta, izolarea fiind realizata printr-o lama de aer corespunzatoare intre echipamentele celor doua zone.
Zona neutra [CEI 60050-811, definitia 811-36-16] parte a liniei de contact prevazuta cu un punct de sectionare la fiecare extremitate, pentru a evita conectarea, prin aparatele de captare a curentului, a doua sectiuni electrice succesive care pot avea diferente de tensiune sau de faza.
Izolator de sectionare [CEI 60050-811, definitia 811-36-15] punct de sectionare realizat cu izolatoare inserate in portiunea activa a liniei de contact si cu patine sau dispozitive similare care asigura captarea neintrerupta a curentului.
Jonctiune fara sectionare Portiune a unei linii de contact pe care se realizeaza separarea mecanica longitudinala, fara sectionare electrica, a doua zone de ancorare consecutive, cu asigurararea captarii continue a curentului de catre echipamentul de captare.
Circuit de retur toate conductoarele care formeaza calea de intoarcere a curentului de tractiune.
NOTA Conductoarele pot fi, de exemplu, sine de rulare, sine de retur al curentului, cabluri colectoare, cabluri de retur.
Fider de alimentare conexiune electrica intre linia de contact si substatie.
Fider de intoarcere Conductor electric aerian sau cablu subteran, racordat la sinele liniilor de cale ferata electrificata si substatiile de tractiune, servind la intoarcerea curentului.
Legatura electrica transversala Conductor electric care realizeaza o distributie uniforma a curentului intre firul de contact si cablul purtator.
Legatura electrica longitudinala Conductor electric care realizeaza o distributie uniforma a curentului intre doua zone de ancorare.
Poluare fenomen care se manifesta prin aparitia unor substante straine nocive, substante care, din punctul de vedere al liniei de contact, au doua efecte defavorabile:
Cresterea ionizarii mediului ambiant, ceea ce duce la scaderea rezistentei electrice a acestuia si, implicit, la cresterea riscului de conturnare. De aceea, in zonele poluate, distanta de izolare creste cu 50 mm (fisa UIC 606-1-OR).
Cresterea agresivitatii mediului asupra elementelor metalice ale liniei de contact, ceea ce duce la scaderea duratei de functionare a acestora.
Agresivitatea mediului corosiv intensitatea cu care se manifesta actiunea mediului corosiv asupra unui metal, caracterizata prin valoarea indicelui de penetratie.
Definitii referitoare la protectia muncii
Autorizatie de lucru (AL) document operativ scris, intocmit pentru executarea lucrarilor in instalatiile electrice din exploatare; se emite de emitent si cuprinde:
dispozitia de executare a lucrarii;
seful de lucrare si membrii formatiei de lucru;
admitentul la lucrare;
instalatia in care se va desfasura lucrarea;
continutul lucrarii;
durata de lucru;
numarul zonelor de lucru;
cerintele de protectie a muncii;
separarea electrica a instalatiei;
masuri suplimentare apreciate ca fiind necesare;
schema electrica monofilara a instalatiei primare sau parti din instalatia la care urmeaza a se lucra, evidentiind modificarile de la schema normala de functionare, pozitia in care trebuie aduse aparatele de comutatie de catre admitent pentru realizarea separarii electrice, inclusiv punctele de legare la pamant sau la sina.
Emitent persoana care face parte din serviciul regional de electrificare sau din sectia de electrificare, in grad de cel putin sef de district, care are in gestiune sau exploatare instalatia electrica in cauza, are grupa a V-a de autorizare si este imputernicita prin decizie de catre seful serviciului regional sau sectiei de electrificare sa emita autorizatii de lucru.
Admitent persoana care face parte din districtul de electrificare care are in gestiune instalatia, are minimum grupa a IV-a de autorizare si este numita sau desemnata de catre emitent, din cadrul personalului de servire operativa, pentru:
asigurarea separarii electrice a instalatiei la care urmeaza a se lucra;
scoaterea acesteia de sub tensiune;
admiterea la lucru a sefilor de lucrari.
Admitere la lucru operatie executata de admitent sau de seful de lucrare, in cazul in care acesta indeplineste si functia de admitent, si cuprinde:
insusirea si clarificarea continutului autorizatiei de lucru;
realizarea masurilor tehnice (separarea electrica a instalatiei sau scoaterea de sub tensiune a acesteia si legarea la pamant sau la sina);
realizarea masurilor suplimentare de protectie;
punerea de acord intre admitent si seful de lucrare asupra masurilor luate, a corectitudinii si suficientei lor.
Inceperea lucrarii cuprinde:
identificarea instalatiei in care se va lucra;
confirmarea recunoasterii de catre seful de lucrare a suficientei si corectitudinii masurilor de realizare a zonei de lucru;
efectuarea unui instructaj complet membrilor formatiei de lucru (inclusiv deserventilor de utilaje sau persoanelor de alta specialitate);
repartizarea sarcinilor concrete fiecarui component al formatiei de lucru si confirmarea acestor actiuni in autorizatia de lucru.
Desfasurarea lucrarii consta din realizarea in succesiune a operatiilor din fisa tehnologica sau instructiunea tehnica de lucru, cu respectarea masurilor de protectie a muncii.
Modificari in componenta formatiei de lucru actiune, la latitudinea sefului de lucrare, de introducere sau scoatere din formatie a unui component.
Persoana introdusa va fi instruita de seful de lucrare, fapt confirmat prin semnatura in autorizatia de lucru.
Intreruperea lucrarii cuprinde consemnarile facute de seful de lucrare si de admitent in autorizatia de lucru cu privire la:
zona de lucru in care se gaseste formatia de lucru in momentul intreruperii (seful de lucrare);
data si ora intreruperii (seful de lucrare);
verificarea la fata locului a starii instalatiei la momentul intreruperii (admitent).
Reluarea lucrarii cuprinde confirmarea prin semnarea in autorizatia de lucru de catre admitent ca nu a modificat starea tehnica a instalatiei ce face obiectul autorizatiei de lucru si de catre seful de lucrare ca sunt asigurate conditiile de securitate in zona de lucru.
Terminarea lucrarii si predarea - primirea instalatiilor se completeaza in autorizatia de lucru de catre seful de lucrare si cuprinde:
strangerea si indepartarea sculelor, materialelor si mijloacelor de protectie din zona de lucru;
demontarea scurtcircuitoarelor mobile sau deschiderea cutitelor de legare la pamant montate, respectiv actionate de formatia de lucru pentru realizarea zonei de lucru sau din ratiuni de protectie suplimentara;
retragerea sau demontarea mijloacelor care au constituit masuri suplimentare realizate pentru executarea lucrarii (platforme, balustrade, dispozitive pentru lucru la inaltime etc.);
executarea curateniei in zona de lucru;
evacuarea din zona de lucru a membrilor formatiei si semnarea de catre acestia in formularul autorizatiei de lucru, luand la cunostinta de interdictia reintoarcerii sub orice motiv in zona de lucru;
efectuarea probelor functionale, impreuna cu admitentul, la aparatele sau instalatiile la care s-a lucrat;
confirmarea in autorizatia de lucru de catre seful de lucrare a modului in care a comunicat terminarea lucrarii;
semnarea de predare de catre seful de lucrare a instalatiei la care a lucrat si semnarea de primire a instalatiei de catre admitent, cu consemnarea datei si orei.
Zona de lucru parte din instalatia electrica in care au fost luate masurile tehnice de protectie a muncii si in care se executa o lucrare la un moment dat.
Sef de lucrare persoana care face parte din districtul de electrificare care are in gestiune sau exploatare instalatia, are minimum grupa a IV-a de autorizare si este numita sau desemnata de catre emitent pentru executarea unei lucrari, conduce formatia de lucru si asigura masurile tehnice si organizatorice de protectie a muncii in zona de lucru.
Supraveghetor de lucrare persoana care face parte din districtul de electrificare care are in gestiune sau exploatare instalatia, are minimum grupa a III-a de autorizare si este numita sau desemnata de catre emitent pentru a urmari masurile de evitare a accidentelor de natura electrica la lucrari executate de personal delegat (altul decat cel din districtul propriu).
Manevra ansamblu de operatii care duce la schimbarea configuratiei unei instalatii electrice prin actionarea unor aparate de comutatie.
Responsabil de manevra persoana care face parte din districtul care are in gestiune sau exploatare instalatia, are minimum grupa a IV-a de autorizare si asigura conducerea efectiva a manevrelor, atat din punct de vedere tehnologic, cat si al protectiei muncii.
Executant de manevra persoana care face parte din districtul de electrificare care are in gestiune sau exploatare instalatia, are minimum grupa a II-a de autorizare si efectueaza nemijlocit manevra.
Executant de lucrari (membru in formatia de lucru) persoana care are minimum grupa I de autorizare si efectueaza nemijlocit lucrari de intretinere reparatii sub supravegherea sefului de lucrare.
Lucrare ansamblu de operatii al carui scop este executarea, modificarea, repararea sau intretinerea unei instalatii electrice.
Lucrari de intretinere reparatii activitati desfasurate in instalatiile electrice aflate in exploatare, cu scopul mentinerii acestora in stare de functionare.
Deranjament eveniment survenit in timpul exploatarii instalatiilor electrice, caracterizat prin defectarea sau/si deteriorarea unei (unor) parti a (ale) lor.
Personal de interventie membrii formatiei de lucru condusi de un sef de lucrare, care fac parte din sectia de electrificare care are in gestiune sau exploatare o instalatie electrica si care sunt indrumati la executarea lucrarilor de remediere a unui deranjament.
Personal de servire operativa personalul de exploatare care executa in timpul serviciului manevre, supraveghere, control si/sau lucrari in instalatii electrice, in baza atributiilor de serviciu, dispozitiilor verbale si instructiunilor tehnice interne de protectie a muncii, consemnand activitatea depusa intr-un registru operativ.
Personal de supraveghere personalul de servire operativa care executa in instalatiile electrice numai controlul curent, manevra la distanta, urmarirea si inregistrarea marimilor fizice, a semnalizarilor sau/si a altor informatii.
Personalul de control personalul din cadrul sectiilor, serviciilor regionale de electrificare, al organului ierarhic superior al acestora sau al ISPM, caruia ii revine sarcina de a examina sistemele de munca, din punct de vedere al respectarii reglementarilor legale in vigoare, privind prevenirea deranjamentelor, accidentelor de munca, bolilor profesionale, PSI si asigurarea securitatii muncii.
Personal de intretinere reparatii personalul care face parte din sectia de electrificare si executa lucrari de intretinere reparatii in instalatiile electrice.
Masuri tehnice de protectie a muncii la executarea lucrarilor, in instalatii electrice din exploatare, cu scoaterea acestora de sub tensiune
deconectarea instalatiilor;
executarea separatiilor vizibile;
verificarea lipsei de tensiune si legarea la pamant (sina) si in scurtcircuit;
executarea ingradirilor (marcarea zonelor de lucru);
placardarea cu placute de interdictii si indicarea locurilor de punere la pamant si a locurilor de lucru.
Masuri organizatorice de protectie a muncii la executarea lucrarilor, in instalatii electrice din exploatare, cu scoaterea acestora de sub tensiune
emiterea autorizatiei de lucru;
indeplinirea formalitatilor de admitere la lucru, supravegherea lucrarilor, modificari in componenta formatiei de lucru, intreruperea si reluarea lucrarilor, terminarea lucrarilor.
Instalatie electrica scoasa de sub tensiune instalatie separata electric care a fost legata la pamant.
Lucrare cu scoatere de sub tensiune lucrare pentru care se separa electric intreaga instalatie electrica sau numai acea parte a instalatiei la care urmeaza a se lucra si care se leaga la pamant si in scurtcircuit.
Lucrare fara scoatere de sub tensiune lucrare care se executa in una din urmatoarele situatii:
la distanta fata de partile aflate sub tensiune, la care personalul executant nu se apropie cu parti ale corpului sau extremitatea sculelor la o distanta mai mica de 1,5 m (pentru tensiunea de 27,5 kV) sau nu depaseste ingradirile fixe de protectie;
la distanta mai mica decat distanta de vecinatate, la care personalul executant este impiedicat sa se apropie de partile aflate sub tensiune, prin ingradiri, prin carcasarea echipamentelor sau prin indicatoare de securitate;
la instalatia la care s-a intrerupt tensiunea si s-au realizat separatiile electrice, dar care nu este legata la pamant si in scurtcircuit;
la partile aflate sub tensiune (lucru sub tensiune) utilizand una din urmatoarele metode de lucru in contact, care se aplica la executarea de lucrari in instalatii electrice de joasa tensiune si la care personalul executant utilizeaza mijloace de protectie si scule electroizolante.
Grupa de autorizare competenta acordata personalului din activitatea de electrificare de catre seful serviciului regional sau al sectiei de electrificare, pe baza vechimii in instalatii si a cunostintelor acumulate. Se acorda si se verifica periodic prin examinare. Competentele se inscriu in fisa de examinare si in talonul de autorizare pentru personalul care are dreptul sa lucreze in instalatii electrice (la purtator).
3.1 CONDITII PENTRU INDEPLINIREA FUNCTIILOR
Art. 3 Pentru indeplinirea functiilor in legatura cu intretinerea si repararea instalatiilor de energoalimentare, personalul trebuie sa aiba o pregatire specifica lucrarilor si sa cunoasca prevederile cuprinse in reglementarile in vigoare, pentru functia pe care o indeplineste.
Art. 4 Angajarea personalului pentru intretinerea si repararea instalatiilor de energoalimentare se face conform conditiilor minime de pregatire si vechime, in vigoare.
Art. 5 Personalul care lucreaza la intretinerea si repararea instalatiilor de energoalimentare, dupa efectuarea stagiului, trebuie sa fie autorizat in functie conform ordinelor in vigoare. Personalul va fi examinat din punct de vedere profesional si medical la autorizarea in functie si periodic, conform reglementarilor in vigoare.
Art. 6 Personalul de intretinere si reparare a instalatiilor de energoalimentare este obligat sa-si ridice nivelul profesional prin autoinstruire, folosind documentatia tehnica de specialitate si diferite normative tehnice si sa urmeze cursurile de instruire si perfectionare a cunostintelor profesionale.
Art. 7 Personalul care indeplineste functii in legatura cu intretinerea si repararea instalatiilor de energoalimentare este obligat sa cunoasca si sa aplice normele de tehnica a securitatii muncii si de igiena industriala, stabilite pentru locul de munca respectiv, precum si statutul personalului feroviar.
3.2 REGULI DE COMPORTARE IN SERVICIU SI OBLIGATII DE ORDIN GENERAL
Art. 8 Personalul de exploatare, intretinere si reparare a instalatiilor de energoalimentare trebuie sa respecte intocmai normele si regulile de comportare in serviciu stabilite prin reglementarile in vigoare.
Art. 9 Este interzis a se admite la executarea serviciului salariati sub influenta bauturilor alcoolice. Cei gasiti sub influenta bauturilor alcoolice vor fi indepartati imediat de la executarea serviciului si vor fi trasi la raspundere conform ordinelor si dispozitiilor in vigoare.
Art. 10 Personalul care indeplineste o functie in legatura cu intretinerea si repararea instalatiilor de energoalimentare mai are urmatoarele obligatii:
sa pastreze secretul de serviciu conform reglementarilor in vigoare;
sa dea semnale de oprire unui tren sau unui convoi de manevra, in toate cazurile in care viata oamenilor este amenintata sau siguranta circulatiei este periclitata.
In cazul descoperirii la constructii sau instalatii a unor defectiuni care pericliteaza siguranta circulatiei trenurilor, in afara de cele de mai sus, salariatul este obligat sa ia masuri pentru acoperirea punctului periculos si pentru inlaturarea urgenta a defectiunilor.
Art. 11 Durata executarii serviciului este stabilita prin Contractul colectiv de munca. In cazuri exceptionale, pentru luarea de masuri urgente, la cererea sefilor ierarhici, salariatii vor fi chemati la serviciu la orice ora, in afara programului normal de lucru.
Cazurile de boala care ar impiedica prezentarea la serviciu se vor comunica imediat conducatorului ierarhic.
Art. 12 Personalul districtului, la prezentarea la serviciu, va fi verificat de seful districtului, de inlocuitorul acestuia sau de conducatorul echipei, pentru a se constata daca este in stare normala. Personalul care se prezinta in stare anormala nu va fi primit in serviciu.
Dupa executarea serviciului, personalul este obligat sa raporteze sefului de district, inlocuitorului acestuia sau conducatorului de echipa, modul cum s-au executat sarcinile, eventualele greutati intampinate sau lucrari neexecutate, precum si alte observatii in legatura cu serviciul executat.
Art. 13 Verificarea starii personalului care executa serviciul in tura se va face de catre personalul care preda tura de serviciu, mentionandu-se starea personalului in registrul de predare-primire. Daca personalul prezent pentru luarea in primire a serviciului nu este in stare normala, nu va fi primit la serviciu. In asemenea situatii va fi anuntat seful ierarhic, care va lua masuri de inlocuire a personalului ce nu este in stare normala, pentru asigurarea continuitatii serviciului.
Predarea serviciului se face in scris, cu toate lamuririle necesare, pentru continuarea activitatii fara neajunsuri.
Cel care preda, ramane raspunzator pentru urmarile informatiilor gresite, nesigure, neclare sau incomplete pe care le-a inscris la predare, iar cel care primeste ramane raspunzator pentru executarea in continuare a serviciului, din momentul primirii pina la predarea lui.
Art. 14 Fiecare salariat, la locul de munca, este obligat sa aiba asupra lui sculele necesare executarii serviciului si echipamentul de protectie individuala.
3.3 RASPUNEDEREA PERSONALULUI PENTRU SERVICIUL EXECUTAT
Art. 15 Toti salariatii care lucreaza la intretinerea si repararea instalatiilor de energoalimentare raspund personal de felul cum executa aceste lucrari, in limitele atributiilor fiecaruia.
Art. 16 Prezenta unui salariat in functie superioara nu scuteste pe salariati de raspundere pentru actele lor de serviciu.
Personalul este dator sa execute dispozitiile verbale sau scrise ale conducatorilor directi si, totodata, sa tina seama de orice aviz care priveste starea instalatiilor si siguranta circulatiei.
Dispozitiile conducatorilor se executa integral si la termen. In cazul primirii unei dispozitii care contravine vadit legilor, regulamentelor si instructiilor de serviciu sau a unei dispozitii a carei executie poate avea ca urmare producerea de pagube, defectarea instalatiilor si a mijloacelor de transport, distrugerea proprietatilor sau a bunurilor incredintate cailor Ferate, angajatul nu va executa aceasta dispozitie si va raporta de indata conducatorului ierarhic superior celui de la care a primit dispozitia.
Pentru indeplinirea unei astfel de dispozitii, angajatul poarta raspunderea impreuna cu conducatorul care a dat-o.
Art. 17 Pot executa lucrari de intretinere si reparare la instalatiile de energoalimentare numai salariatii instruiti si autorizati in acest scop. Lucrarile se executa pe baza autorizatiilor de lucru (in cazul in care lucrarile la instalatiile de energoalimentare se fac cu scoaterea de sub tensiune a acestora) sau pe baza instructiunilor proprii, specifice lucrarilor.
Salariatii care fac stagiul de practica pot fi admisi la executarea lucrarilor cu instalatiile scoase de sub tensiune, sub supravegherea si raspunderea personala a salariatilor care sunt autorizati sa execute lucrarile respective.
Art. 18 Salariatii trebuie sa interzica categoric apropierea persoanelor neautorizate, la o distanta mai mica de 2 m de partile sub tensiune ale instalatiei.
Art. 19 Salariatilor le este interzis sa paraseasca locul de munca inainte de terminarea programului si sa presteze serviciul in locul altor persoane, fara aprobarea sefului ierarhic. In toate cazurile, salariatul care este inlocuit trebuie sa dea celui care-l inlocuieste toate lamuririle necesare asupra serviciului.
Art. 20 Toti salariatii sunt obligati ca, dupa primirea unei sarcini, sa raporteze conducatorului ierarhic modul de indeplinire a acesteia.
4.1 ATRIBUTIILE SI OBLIGATIILE SEFULUI SERVICIULUI REGIONAL DE ELECTRIFICARE
Art. 21 Seful serviciului regional de electrificare este obligat sa cunoasca starea instalatiilor de energoalimentare de pe raza regionalei, sa organizeze verificarea, intretinerea si repararea acestora, in scopul prevenirii deranjamentelor.
In legatura cu intretinerea si repararea instalatiilor de energoalimentare, seful serviciului regional de electrificare are urmatoarele atributii si obligatii:
a) sa verifice substatiile de tractiune de pe raza regionalei o data pe an si sa dispuna masuri pentru remedierea neregulilor constatate;
b) sa dispuna infiintarea comisiilor de constatare a starii tehnice a instalatiilor de energoalimentare scadente la RK si sa urmareasca elaborarea documentatiilor necesare si programarea lucrarilor de RK;
c) sa verifice stadiul lucrarilor de RK si de investitii de pe raza regionalei si sa propuna masuri pentru respectarea calitatii lucrarilor si a termenului de executie;
d) sa ia parte, personal sau prin inlocuitorul sau direct, la receptia lucrarilor de reparatii capitale si investitii;
e) sa dispuna efectuarea de masurari pentru intocmirea documentatiei privind reparatiile curente;
f) sa verifice organizarea intretinerii instalatiilor de energoalimentare conform prezentelor instructiuni;
g) sa organizeze executarea lucrarilor de restabilire a instalatiilor de energoalimentare in caz de calamitati sau evenimente de cale ferata;
h) sa coordoneze organizarea instructajului personalului pentru insusirea normelor de protectie a muncii si PSI si sa verifice periodic felul in care se face acest instructaj, precum si modul cum se aplica normele de protectie a muncii si PSI la executarea lucrarilor de intretinere si reparare a instalatiilor de energoalimentare;
i) sa coordoneze organizarea si sa verifice, conform normelor in vigoare, instructajul personalului, in vederea reimprospatarii cunostintelor profesionale;
j) sa cunoasca standardele, normativele si reglementarile care privesc instalatiile de energoalimentare cat si modificarile care se aduc acestora si sa ia masuri de aplicare a lor in cadrul lucrarilor de intretinere si reparatii;
k) sa organizeze si sa participe la analiza cauzelor deranjamentelor care au afectat instalatiile de energoalimentare;
l) sa urmareasca intocmirea si inaintarea la compartimentul de electrificare din centralul unitatii a raportului lunar de activitate si a analizei tehnice a derajamentelor;
m) sa asigure existenta si actualizarea cartilor tehnice ale instalatiilor de energoalimentare.
4.3 ATRIBUTIILE SI OBLIGATIILE INGINERULUI CU PROBLEME DE ENERGOALIMENTARE DE LA SERVICIUL REGIONAL DE ELECTRIFICARE
Art. 23 Inginerul cu probleme de energoalimentare (EA) are urmatoarele atributii si obligatii:
a) sa cunoasca starea instalatiilor de energoalimentare de pe regionalei si sa le verifice in totalitate o data pe an;
b) sa intocmeasca programele de lucru anuale, conform periodicitatilor din prezentele instructiuni, tinand seama si de lucrarile care nu s-au putut executa si, dupa aprobare, sa le transmita la sectii pina la sfirsitul lunii noiembrie;
c) sa verifice modul de intocmire a programelor de lucru lunare si sa le supuna spre aprobare;
d) sa propuna, in urma constatarilor organelor cu sarcini de verificare si control si a rapoartelor de activitate ale sefilor de sectii, masurile de mentinere sau de aducere a instalatiilor de energoalimentare la conditiile tehnice minime din prezentele instructiuni, iar dupa aprobare, sa le transmita la sectii si districte pentru cuprinderea lor in programele de lucru ale lunii urmatoare;
e) sa urmareasca elaborarea documentatiilor pentru promovarea lucrarilor de RK;
f) sa verifice si sa propuna spre aprobare documentele necesare promovarii lucrarilor de RC;
g) sa ia parte la receptia lucrarilor de reparatii si investitii;
h) sa urmareasca, prin sectiile de electrificare, efectuarea masuratorilor PRAM, sa tina evidenta acestora conform reglementarilor in vigoare si sa propuna mentinerea sau retragerea echipamentelor in sau din exploatare;
i) sa consemneze valorile parametrilor masurati la echipamente si sa propuna masuri pentru mentinerea lor in stare de functionare;
j) sa tina evidenta si sa urmareasca repararea si verificarea sistematica a aparatelor de masura si control, conform reglementarilor.
k) sa urmareasca functionarea transformatoarelor de putere din ST, sa organizeze repararea lor, sa participe la constatarea defectelor la unitatea reparatoare si la receptia acestora;
l) sa urmareasca aprovizionarea, consumul si rezerva de ulei electroizolant, luand masuri pentru pastrarea si transportul lui in conditiile din normative;
m) sa intocmeasca si sa reactualizeze anual evidenta instalatiilor de energoalimentare, inclusiv a schemelor de alimentare si sectionare, pe baza datelor primite de la sectiile de electrificare;
n) sa urmareasca functionarea elementelor nou introduse in instalatii si, la solicitarea organelor superioare, sa prezinte comportarea lor in instalatie si eventuale propuneri de imbunatatire;
o) sa urmareasca numarul de declansari ale intreruptoarelor si efectuarea reparatiilor curente la acestea, conform reglementarilor;
p) sa tina evidenta deranjamentelor la instalatiile de energoalimentare, sa analizeze cauzele lor si sa propuna masuri pentru prevenirea lor;
q) sa urmareasca aprovizionarea cu materiale si piese de schimb necesare lucrarilor de intretinere si pentru completarea stocurilor de interventie;
r) sa verifice instructiunile proprii de lucru intocmite de sectii si sa le supuna spre aprobare;
s) sa cunoasca standardele de stat, normativele si reglementarile care privesc linia de contact cat si modificarile care se aduc acestora si sa ia masuri de aplicare a lor in cadrul lucrarilor de intretinere si reparatii;
t) sa urmareasca actualizarea cartilor tehnice ale instalatiilor de energoalimentare.
4.4 ATRIBUTIILE SI OBLIGATIILE SEFULUI DE SECTIE
Art. 24 Seful sectiei de electrificare este obligat sa cunoasca starea instalatiilor de energoalimentare de pe raza sectiei sale si sa organizeze verificarea, intretinerea si repararea acestora in scopul prevenirii deranjamentelor.
In legatura cu intretinerea si repararea instalatiilor de energoalimentare, seful de sectie are urmatoarele atributii si obligatii:
a) sa verifice trimestrial substatiile de tractiune si sa dispuna masuri pentru remedierea neregulilor constatate;
b) sa verifice semestrial posturile de sectionare de pe raza sectiei si sa dispuna masuri pentru remedierea neregulilor constatate;
c) sa urmareasca desfasurarea lucrarilor de RK si de investitii de pe raza sectiei, sa propuna masuri pentru respectarea calitatii si a termenelor de executie a lucrarilor si sa participe la receptia acestor lucrari;
d) sa dispuna efectuarea de masuratori pentru intocmirea documentatiei privind reparatiile curente;
e) sa participe la receptia lucrarilor de reparatii capitale si investitii:
f) sa organizeze executarea lucrarilor de restabilire a instalatiilor de energoalimentare, in caz de deranjamente, calamitati, accidente sau evenimente de cale ferata;
g) sa urmareasca instruirea personalului pentru insusirea normelor de protectie a muncii si PSI si sa verifice felul in care se executa instructajul, precum si modul cum se aplica normele de protectie a muncii si PSI la executarea lucrarilor de intretinere si reparare la instalatiile de energoalimentare;
h) sa cunoasca si sa urmareasca aplicarea standardelor, prescriptiilor din cataloage si reglementarilor care privesc instalatiile de energoalimentare;
i) sa verifice modul de organizare si executie a lucrarilor la instalatiile de energoalimentare;
j) sa urmareasca incheierea cu alte unitati a conventiilor de lucari pentru care sunt necesare masuri de electrosecuritate sau pentru lucrarile ce pot afecta functionarea instalatiilor de energoalimentare;
k) sa intocmeasca si sa transmita la serviciul regional de electrificare raportul lunar de activitate.
4.5 ATRIBUTIILE SI OBLIGATIILE SEFULUI DE SECTIE ADJUNCT
Art. 25 Seful de sectie adjunct are urmatoarele atributii si obligatii:
a) sa cunoasca starea instalatiilor de energoalimentare de pe raza sectiei;
b) sa verifice de doua ori pe an ST, PS, PSS si sa dispuna masuri pentru remedierea neregulilor constatate;
c) sa urmareasca desfasurarea lucrarilor de RC de pe raza sectiei, sa propuna masuri pentru respectarea calitatii si termenelor de executie a lucrarilor si sa participe la receptia lucrarilor de RC;
d) sa verifice modul de organizare si executie a lucrarilor la instalatiile de energoalimentare si sa propuna masuri pentru imbunatatirea activitatii;
e) sa intocmeasca planul de materiale si piese de schimb necesare intretinerii si repararii instalatiilor de energoalimentare si sa urmareasca aprovizionarea si distribuirea acestora la districte;
f) sa asigure materialele si piesele de schimb necesare pentru executarea lucrarilor programate;
g) sa urmareasca intocmirea programelor de lucru lunare de catre sefii de district, sa le avizeze si sa le transmita la serviciul regional de electrificare pentru verificare si aprobare;
h) sa transmita la serviciul regional de electrificare datele necesare pentru evidenta instalatiilor si sa propuna spre aprobare schema de alimentare si sectionare sau modificari ale acesteia;
i) sa cunoasca standardele de stat, normativele si reglementarile care privesc instalatiile de energoalimentare si sa ia masuri de aplicare a lor in cadrul lucrarilor de intretinere si reparatii;
j) sa intocmeasca instructiuni proprii de lucru pentru situatiile in care, pentru executarea lucrarilor, autorizatia de lucru nu este obligatorie si sa le supuna spre aprobare.
4.6 ATRIBUTIILE SI OBLIGATIILE SEFULUI DISTRICTULUI
DE ENERGOALIMENTARE
Art. 26 Seful districtului energoalimentare are urmatoarele atributii si obligatii:
a) sa cunoasca starea instalatiei de energoalimentare de pe raza districtului;
b) sa organizeze activitatea zilnica a personalului in subordine dupa programul de lucru lunar si, in conformitate cu prevederile prezentelor instructiuni, sa verifice in mod sistematic munca acestuia (derogarile de la programul de lucru lunar se fac cu acordul sectiei de electrificare);
c) sa faca instruirea personalului din subordine, conform reglementarilor in vigoare;
d) sa faca instruirea personalului din subordine si a echipei de reparatii curente in probleme de protectie a muncii si PSI si sa completeze fise de instructaj si sa verifice modul cum se respecta normele de protectie a muncii si PSI;
e) sa asigure buna gospodarire si utilizarea judicioasa a materialelor si pieselor de schimb la lucrari;
f) sa ia parte la receptia lucrarilor de reparatii curente, reparatii capitale si de investitii de pe raza districtului;
g) sa verifice trimestrial, in mod amanuntit, starea tehnica a instalatiilor de energoalimentare;
h) sa verifice saptaminal starea utilajelor, sculelor si inventarul de protectie din dotarea districtului si a personalului;
i) sa tina evidenta verificarilor periodice ale echipamentului de protectie si a aparatelor de masura;
j) sa tina evidenta deranjamentelor, sa analizeze cauzele lor, sa ia masuri de remediere si de lichidare a focarelor. In cazurile in care, masurile necesare pentru lichidarea focarelor de deranjamente depasesc posibilitatile districtului, va aviza sectia de electrificare;
k) sa intocmeasca zilnic carnetul de santier si sa verifice cu ocazia controalelor registrele de la instalatiile de energoalimentare, sa tina la zi evidenta instalatiilor, a inventarului, a materialelor si a cheltuielilor, conform instructiunilor in vigoare;
l) sa ia parte la verificarea pe teren a instalatiilor de energoalimentare, impreuna cu delegatul sectiei, pentru stabilirea programului lucrarilor de reparatii curente;
m) sa organizeze si sa conduca echipele pentru inlaturarea deranjamentelor de pe raza districtului sau;
n) sa participe in comisia tehnica pentru stabilirea oportunitatii executarii lucrarilor de RK;
o) sa intocmeasca si sa supuna spre aprobare programul de lucru lunar, pana la data de 20 a lunii, pentru luna urmatoare;
p) sa intocmeasca raportul de activitate lunar si sa-l transmita la sectia de electrificare;
q) sa cunoasca standardele de stat, normativele si reglementarile care privesc instalatiile de energoalimentare si modificarile care se aduc acestora si sa ia masuri de aplicare a lor in cadrul lucrarilor de intretinere si reparatii.
4.7 ATRIBUTIILE SI OBLIGATIILE ELECTROMECANICULUI I A, SPECIALIST SI I
Art. 27 Electromecanicul I A, specialist si I au urmatoarele atributii si obligatii, pe care le executa pe proprie raspundere:
a) sa execute lucrarile de intretinere si reparare a instalatiilor de energoalimentare dupa programul de lucru stabilit de seful de district, in conformitate cu prezentele instructiuni;
b) sa cunoasca starea instalatiilor de energoalimentare de pe raza districtului si sa depisteze abaterile de la conditiile minime tehnice prevazute in prezentele instructiuni si sa ia masuri de remediere a acestora;
c) sa conduca echipa ce-i este incredintata, sa faca prezenta, sa verifice starea personalului si sa faca instructajul de protectie a muncii si PSI pentru lucrarile pe care le executa;
d) sa anunte imediat seful de district si dispecerul energetic feroviar, in cazul in care constata un deranjament (sau este avizat de aparitia unui deranjament) la instalatiile de energoalimentare si sa se deplaseze cu echipa pentru inlaturarea deranjamentului;
e) sa nu paraseasca, fara aprobarea unui organ ierarhic superior, locul deranjamentului inainte de a se convinge ca instalatiile de energoalimentare raman in stare normala de functionare;
f) sa avizeze imediat dispecerul energetic feroviar si seful de district in cazul in care nu poate inlatura deranjamentul;
g) sa anunte impiegatul de miscare si dispecerul energetic feroviar cand deranjamentul constituie un pericol pentru siguranta circulatiei si sa acopere punctul periculos conform instructiei de semnalizare;
h) sa conduca si sa supravegheze executarea de manevre ale aparatelor de comutatie la instalatiile de energoalimentare, de catre personalul din subordine;
i) in lipsa sefului de district, preia atributiile si obligatiile acestuia, la dispozitia sefului de sectie de electrificare;
j) sa conduca si sa supravegheze lucrarile in vederea efectuarii masuratorilor PRAM, sa supravegheze efectuarea masuratorilor si sa confirme pe buletinele PRAM valorile masurate.
4.8 ATRIBUTIILE SI OBLIGATIILE ELECTROMECANICULUI II
Art. 28 Electromecanicul II are urmatoarele atributii si obligatii, pe care le executa pe proprie raspundere:
a) sa execute lucrarile de intretinere si reparare a instalatiilor de energoalimentare dupa programul de lucru stabilit de seful de district, in conformitate cu prezentele instructiuni;
b) sa cunoasca starea instalatiilor de energoalimentare de pe raza districtului si sa depisteze eventualele abateri de la conditiile minime tehnice din prezentele instructiuni si sa ia masuri de remediere;
c) sa conduca echipa ce-i este incredintata, sa faca prezenta, sa verifice starea personalului si sa faca instructajul de protectie a muncii si PSI pentru lucrarile pe care le executa;
d) sa anunte imediat seful de district si dispecerul energetic feroviar, in cazul in care constata un deranjament (sau este avizat de aparitia unui deranjament) la instalatiile de energoalimentare si sa se deplaseze cu echipa pentru inlaturarea deranjamentului;
e) sa nu paraseasca, fara aprobarea unui organ ierarhic superior, locul deranjamentului inainte de a se convinge ca instalatiile de energoalimentare raman in stare buna de functionare;
f) sa avizeze imediat dispecerul energetic feroviar si seful de district in cazul in care nu poate inlatura deranjamentul;
g) sa anunte impiegatul de miscare si dispecerul energetic feroviar cand deranjamentul constituie un pericol pentru siguranta circulatiei si sa acopere punctul periculos conform instructiei de semnalizare;
h) sa conduca si sa supravegheze sau sa execute, dupa caz, manevre ale aparatelor de comutatie la instalatiile de energoalimentare;
4.9 ATRIBUTIILE SI OBLIGATIILE MONTATORULUI I SI II
Art. 29 Montatorul I si II are urmatoarele atributii si obligatii:
a) sa execute lucrari dupa programul de lucru stabilit, numai sub supravegherea electromecanicului I A, specialist, I sau II;
b) sa se ingrijeasca de echipamentul, materialele si sculele incredintate;
4.10 OBLIGATIILE SI ATRIBUTIILE TURANTULUI DIN SUBSTATIA DE TRACTIUNE ELECTRICA
Art. 30 Turantul din substatia de tractiune are urmatoarele obligatii si atributii:
a) raspunde, in timpul serviciului, atat pentru buna functionare a intregii instalatii a substatiei, cat si pentru disciplina in munca si pentru respectarea de catre personalul echipelor de lucru a tuturor normelor de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor;
b) nu admite amestecul altcuiva in efectuarea sarcinilor de serviciu si solicita personalului echipelor de lucru executarea stricta a dispozitiilor sale si raportarea imediata a tuturor anomaliilor si deranjamentelor observate in functionarea echipamentelor si a instalatiilor substatiei;
c) raporteaza imediat sefului ierarhic cand personalul echipelor de lucru incalca regulamentul de ordine interioara sau vreo dispozitie de serviciu;
d) supravegheaza instalatiile substatiei de tractiune;
e) intocmeste foile de manevra, efectueaza manevre in instalatiile substatiei de tractiune, respecta intocmai instructiunile de efectuare a manevrelor, foaia de manevra si normele de protectie a muncii referitoare la instalatiile pe care le deserveste;
f) intocmeste formalitatile necesare scoaterii din functiune sau din rezerva a echipamentului, in caz de reparatie sau revizie si le transmite dispecerului energetic feroviar de serviciu;
g) intocmeste formalitatile necesare admiterii la lucru a echipelor de intretinere si reparare, pe baza autorizatiei de lucru si pregateste locul de munca, luand toate masurile necesare pentru securitatea locului de munca, conform normelor de protectie a muncii;
h) executa curatenia zilnica in blocul de comanda si in jurul acestuia;
i) executa operatii simple de intretinere, ca: schimbari de sigurante de joasa tensiune, inlocuirea becurilor de semnalizare arse, curatarea corpurilor de iluminat etc;
j) pastreaza in bune conditii echipamentul de protectie a muncii si mijloacele de interventie;
k) legitimeaza persoanele straine la intrarea in incinta substatiei de tractiune si permite accesul numai acelora care au aprobare, conform reglementarilor in vigoare.
Art. 31 Conditii de efectuare a serviciului in tura si obligatii la predarea/primirea schimbului;
a) serviciul de tura se face conform programului intocmit de seful de district si aprobat de seful sectiei de electrificare;
b) inlocuirea in tura se admite in cazuri exceptionale si numai cu aprobarea sefului de district. Efectuarea serviciului in doua ture consecutive este interzisa;
c) raporteaza imediat sefului ierarhic cand schimbul urmator nu se prezinta, ramanand insa la postul sau pina la sosirea celui desemnat sa-l inlocuiasca;
d) in caz de accidentare sau de imbolnavire a turantului in timpul serviciului, atributiile sale vor fi preluate de o alta persoana desemnata de seful ierarhic;
e) in cazul in care schimbul se prezinta in stare anormala (sub influenta bauturilor alcoolice, neodihnit, bolnav etc.) nu va preda serviciul acestuia si va anunta imediat pe seful ierarhic pentru luarea de masuri;
f) la venirea si luarea in primire a serviciului de la schimbul precedent, trebuie:
sa se prezinte la serviciu (la schimb) cu minimum 15 minute inainte de inceperea serviciului;
sa ia cunostinta de mentiunile din registrul operativ facute in intervalul de timp de la ultimul sau schimb si de echipamentele date in reparatie (anexa 1);
sa ia cunostinta de ordinele si dispozitiile date in intervalul de timp de la ultimul sau schimb, semnand pentru luare la cunostinta in registrul de dispozitii (anexa 2);
sa se informeze de la predecesorii sai asupra starii echipamentelor in functiune, asupra modificarilor produse in functionarea substatiei, precum si asupra celor propuse a se executa (circuite care urmeaza sa fie deconectate, reparate);
sa ia cunostinta de schema de functionare a substatiei;
sa controleze starea echipamentelor instalatiilor primare si a aparatajului panourilor de comanda si de protectie si sa controleze exactitatea inregistrarilor din fisele de evidenta,
sa verifice daca toate neregulile, deranjamentele si anomaliile functionale sunt notate in registrul de control al instalatiilor si sa ceara celui care preda serviciul completarea tuturor omisiunilor;
sa faca formele de predare-primire a schimbului, prin inscrierea in registrul operativ, cu semnaturile respective si cu indicarea datei si a orei la care s-a facut predarea si primirea schimbului;
g) nu ii este permisa plecarea din tura fara indeplinirea formelor de predare-primire;
h) ii sunt interzise primirea si predarea schimbului in timpul lichidarii avariilor sau in timpul executarii manevrelor. Exceptii de la aceste dispozitii sunt admise numai cu aprobarea sefului ierarhic si a dispecerului energetic feroviar;
i) in cazul cand turantul a avut o intrerupere in serviciu mai mare de trei luni (concediu de boala etc.) el poate prelua serviciul numai dupa ce a luat cunostinta de toate dispozitiile, schimbarile si transformarile efectuate in substatie in timpul lipsei sale si dupa ce a fost verificat in acest scop de catre seful districtului.
Art. 32 Turantul are urmatoarele atributii si obligatii in timpul lichidarii deranjamentelor:
a) sa comunice imediat dispecerului energetic feroviar de serviciu si sefului ierarhic deranjamentele si defectiunile ivite;
b) in timpul deranjamentului, va lua masurile necesare pentru lichidarea lui, in conformitate cu dispozitiile dispecerului energetic feroviar, pastrand, pe cat posibil, legatura cu acesta;
c) in cazul defectarii telecomunicatiilor dintre substatia de tractiune si dispecerul energetic feroviar in timpul deranjamentului, va lua toate masurile care depind de el pentru restabilirea comunicatiei intrerupte cu acesta, in masura in care ii permit operatiile de lichidare a deranjamentului;
d) in cazul in care apare un pericol pentru viata oamenilor sau pentru integritatea echipamentelor, este obligat sa ia masuri imediate pentru inlaturarea pericolului aparut, comunicand ulterior dispecerului energetic feroviar situatia si masurile luate;
e) raspunde pentru executarea masurilor de lichidare a deranjamentelor si defectiunilor in substatie, independent de prezenta eventuala a unor organe ierarhice superioare;
f) in cazul unei actiuni gresite din partea turantului, organele ierarhice superioare sunt obligate sa intervina direct in actiunea de lichidare a deranjamentelor, putand chiar sa-l suspende pe turant si sa ia asupra lor conducerea si raspunderea operatiilor de lichidare a deranjamentului sau a defectiunilor;
Dupa lichidarea deranjamentului sau a defectiunii, va scrie amanuntit in registrul operativ desfasurarea acesteia, precum si operatiile de lichidare efectuate, in ordine cronologica.
4.11 RELATIILE PERSONALULUI CU DISPECERUL ENERGETIC FEROVIAR;
EXECUTAREA MANEVRELOR
Art. 33 Manevrarea aparatajului din instalatiile de energoalimentare se face numai de catre personalul autorizat in acest scop, pe baza dispozitiei dispecerului energetic feroviar, conform Instructiunilor pentru efectuarea manevrelor in instalatiile de electrificare.
In instalatiile cu personal turant, manevrele se executa de catre acesta, iar in celelalte instalatii, de catre personalul de intretinere-reparatii sau de catre personalul anume desemnat in acest scop.
Art. 34 Personalul autorizat pentru executarea manevrelor are urmatoarele obligatii si atributii:
a) primeste dispozitii operative numai de la dispecerul energetic feroviar;
b) in timpul convorbirilor operative, dispecerul energetic feroviar si executantul de manevra isi spun unul altuia numele, iar dupa primirea dispozitiei, acesta o repeta pentru a se controla daca a fost inteleasa corect;
c) sa consemneze in registrul operativ al instalatiilor toate convorbirile operative avute cu dispecerul energetic feroviar, mentionand de la cine s-a primit dispozitia, continutul ei in amanuntime si raportarea executarii ei;
d) realizeaza masurile tehnice si organizatorice care asigura securitatea personalului, efectuand formele si convorbirile operative cu dispecerul energetic feroviar necesare pentru admiterea la lucru si repunerea in functiune a instalatiilor;
e) raporteaza imediat dispecerului energetic feroviar orice deranjament sau functionare anormala observata la instalatiile fixe de tractiune electrica care ar putea periclita viata oamenilor, integritatea instalatiilor sau siguranta circulatiei.
Art. 35 Turantul are, in plus, urmatoarele atributii si obligatii in relatiile cu dispecerul energetic feroviar:
a) este subordonat din punct de vedere operativ dispecerului energetic feroviar. Toate dispozitiile primite de la dispecerul energetic feroviar le executa imediat;
b) la luarea in primire a schimbului, este dator sa raporteze aceasta dispecerului energetic feroviar, comunicandu-i totodata situatia instalatiilor preluate;
c) este obligat sa comunice dispecerului energetic feroviar toate schimbarile ivite in regimul de functionare al substatiei si toate semnalizarile produse de dispozitivele de protectie si de automatizare.
5.1 CIRCUITE PRIMARE, FIDERE DE ALIMENTARE SI FIDERI DE INTOARCERE
Art. 36 Componentele circuitelor primare, fiderelor de alimentare si fiderelor de intoarcere trebuie sa fie dimensionate si montate in asa fel, incat sa satisfaca cerintele unei functionari sigure, in regim normal, de suprasarcina si de scurtcircuit.
In cazul in care caracteristicile tehnice ale echipamentelor sunt depasite, acestea se vor inlocui cu ocazia primei reparatii capitale.
Art. 37 Elementele circuitelor primare exterioare trebuie sa fie imprejmuite daca distanta dintre suprafata terenului si armatura inferioara a izolatorului este mai mica de:
3,00 m, la instalatiile cu tensiuni pina la 35 kV inclusiv;
3,75 m, la instalatiile cu tensiuni intre 35 kV si 110 kV inclusiv.
Inaltimea imprejmuirii trebuie sa fie de cel putin 1,7 m.
Art. 38 Fazele sitemelor de bare trebuie sa fie marcate (vopsite) conform reglementarilor.
Art. 39 Aparatele circuitelor primare trebuie marcate cu denumirile operative identice cu cele de pe schema sinoptica a dispecerului energetic feroviar si cu cele din camera de comanda.
Art. 40 Plecarile si sosirile la barele colectoare se vor prevedea cu inscriptii asezate in locuri vizibile care sa arate destinatia acestor circuite.
Art. 41 Legaturile dintre conductoarele din metale diferite, precum si legaturile conductoarelor la bornele aparatelor, trebuie sa fie executate in asa fel, incat sa se excluda posibilitatea electrocoroziunii.
Art. 42 Imbinarile barelor si fiderilor de alimentare si de intoarcere trebuie sa asigure un contact bun, fara supraincalziri sau caderi de tensiuni inadmisibile.
Art. 43 La imbinari, peliculele termice, creioanele termice sau alte sisteme aplicate nu trebuie sa arate nici o supraincalzire inadmisibila.
La imbinarile din exterior, zapada sau bruma nu trebuie sa se topeasca, iar dupa ploaie picaturile de apa nu trebuie sa se evapore inaintea celor de pe alte parti ale barelor.
In timpul noptii, nu trebuie sa apara incandescenta sau scanteieri la imbinari.
Art. 44 Caderea de tensiune pe o imbinare de contact, masurata la curentul nominal, nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 20 % valoarea caderii de tensiune masurata pe o portiune intreaga de bara care are o lungime egala cu cea a imbinarii masurate.
Art. 45 Suruburile, piulitele si saibele trebuie sa aiba acoperiri anticorosive.
Filetul suruburilor si al piulitelor de otel se acopera cu unsoare grafitata.
Toate imbinarile de contact trebuie sa fie bine curatate, iar elementele trebuie sa fie acoperite cu un strat de vaselina neutra.
Folosirea suruburilor, a piulitelor sau a saibelor de aluminiu nu este permisa.
Art. 46 Izolatoarele nu trebuie sa aiba nici un fel de fisuri sau crapaturi.
Izolatoarele de tip taler pot sa aiba stirbituri cu suprafata totala de cel mult 3 cm2, iar izolatoarele de tip coloana de cel mult 5 cm2.
Suprafata izolatoarelor trebuie sa fie curata si lucioasa.
Art. 47 La instalatiile exterioare amplasate in atmosfera poluanta, se vor folosi izolatoare cu linie de fuga corespunzatoare. Acestea vor fi curatate periodic si tratate cu vaselina siliconica conform reglementarilor.
Art. 48 Intreruptoarele, separatoarele de sarcina si dispozitivele lor de actionare trebuie sa fie prevazute cu indicatoare pentru semnalizarea pozitiei inchis sau deschis.
Art. 49 Este interzis a se da in exploatare un intreruptor sau un separator de sarcina in cazul in care:
nu corespunde la probele functionale;
are scurgeri de ulei;
are nivelul uleiului sub limita indicatorului;
are izolatoare fisurate, stirbite sau conturnate;
are alte defectiuni mecanice;
are alte defectiuni prevazute in cartea tehnica.
Art. 50 Intreruptoarele si separatoarele de sarcina cu ruperea arcului in alt mediu decat uleiul electroizolant, vor trebui sa respecte conditiile din cartea tehnica a aparatului.
Art. 51 Dispozitivele de actionare ale intreruptoarelor si separatoarelor de sarcina de tip exterior trebuie sa fie prevazute cu rezistenta de incalzire, care sa intre in functiune daca temperatura ambianta scade sub 5 °C.
Art. 52 Intreruptoarele si separatoarele de sarcina cu ulei, izolatoarele de trecere umplute cu ulei si transformatoarele cu ulei trebuie sa fie prevazute cu indicatoare de nivel.
Art. 53 Separatoarele trebuie sa fie prevazute cu un sistem de blocare care sa nu permita actionarea separatoarelor, atunci cand intreruptoarele corespunzatoare sunt inchise.
Separatoarele prevazute cu dispozitive de punere la pamant vor avea si un sistem de blocaj, care sa nu permita inchiderea contactelor principale atunci cand dispozitivul de punere la pamant este inchis.
Dispozitivele de actionare a separatoarelor actionate manual trebuie sa fie prevazute cu posibilitatea de a fi incuiate.
Art. 54 Transformatoarele de tensiune care sunt protejate cu sigurante pe partea de inalta tensiune trebuie sa aiba fuzibilele cu o putere de rupere corespunzatoare.
Art. 55 Cuvele transformatoarelor umplute cu ulei trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv care sa permita iesirea aerului, dar sa impiedice intrarea umezelii din exterior.
Art. 56 Transformatoarele de putere trebuie sa aiba dispozitive pentru:
- masurarea temperaturii uleiului;
- semnalizarea depasirii temperaturii maxime admisibile;
- pornirea automata a instalatiei de racire fortata (unde este cazul).
Art. 57 La transformatoarele de putere, nivelul uleiului in conservator nu trebuie sa fie sub limitele marcate pe indicatorul de nivel, corespunzatoare diferitelor temperaturi ale uleiului.
Art. 58 Transformatoarele trebuie sa fie asigurate anti seismic.
Art. 59 La instalarea transformatoarelor de putere cu ulei trebuie sa se asigure, o inclinare in sus a capacului, in directia releului de gaze, de minimum 1-1,5 %, iar conducta de ulei de la transformator la conservator trebuie sa aiba o inclinare de 2-4 %.
Transformatoarele trebuie sa fie izolate electric fata de calea de rulare.
Art. 60 Fiderele de alimentare trebuie sa fie prevazute cu descarcatoare cu rezistenta variabila.
Art. 61 Pe timp de iarna, descarcatoarele cu rezistenta variabila se pot demonta temporar pentru verificare si pentru inlocuirea celor defecte, in conformitate cu prevederile cartilor tehnice.
Art. 62 Descarcatoarele trebuie sa fie etanse, nefiind permisa aparitia de fisuri in imbinarile cu ciment sau slabirea etanseitatii intre capacul metalic si portelan.
Art. 63 Instalatiile de energoalimentare si constructiile vor fi protejate impotriva loviturilor directe de trasnet, prin paratrasnete. In acelasi scop, rezervoarele metalice pentru ulei sau lichide inflamabile trebuie sa fie legate la pamant conform normativelor in vigoare.
Art. 64 Toate partile metalice ale instalatiilor care pot fi puse accidental sub tensiune (armaturile de baza ale izolatoarelor, ale cadrelor de sustinere a separatoarelor, suporturile intreruptoarelor, cuvele transformatoarelor, imprejmuirile metalice, conductele exterioare etc.) trebuie sa fie legate dublu la pamant.
Art. 65 Legarea la pamant a instalatiilor de energoalimentare trebuie sa corespunda reglementarilor in vigoare.
Art. 66 Rezistenta de dispersie a prizelor din instalatiile de energoalimentare in orice perioada a anului nu trebuie sa fie mai mare de:
W, pentru substatiile de tractiune;
W, pentru posturile de sectionare si subsectionare;
W, pentru paratrasnetele nelegate la priza de pamant generala.
Art. 67 Pe platbandele de legare la pamant se vor prevedea puncte accesibile inoxidabile echipate cu dispozitive de strangere (suruburi si piulite) la care sa se poata racorda dispozitivele mobile de legare la pamant.
5.2 CIRCUITE SECUNDARE
Art. 68 Circuitele secundare se realizeaza conform documentatiei aprobate de compartimentul de electrificare din centralul unitatii.
Toate elementele componente ale circuitelor secundare trebuie sa fie concepute si realizate in asa fel incat sa se asigure functionarea sigura a instalatiilor de energoalimentare in regim normal si sa actioneze, in timpul maxim admis de normele in vigoare, intreruperea alimentarii cu energie in cazul suprasarcinilor neadmise, scurtcircuitelor si la comanda personalului operativ.
Modificari, adaugiri sau reduceri ale instalatiilor, care afecteaza principiul de functionare al circuitelor secundare, se pot face numai cu aprobarea compartimentului de electrificare din centralul unitatii.
Art. 69 Sistemele de protectie si de automatizare trebuie sa fie reglate conform tabelelor de reglaj intocmite de laboratorul PRAM (anexele 3 si 4) si aprobate de conducerea serviciul regional de electrificare.
Art. 70 Fac parte din circuitele secundare:
- releele de protectie, intermediare, de timp, de impedanta, de semnalizare etc.;
- cheile si butoanele de comanda, comutatoarele, contactoarele, contactele auxiliare ale intreruptoarelor si separatoarelor, intreruptoarele de joasa tensiune din circuitele operative, aparatele de semnalizare, rezistentele aditionale, sigurantele si automatele din circuitele operative etc.;
- infasurarile secundare ale transformatoarelor de masura, utilizate pentru conectarea echipamentului de protectie, automatizare si masurare;
- transformatoarele, filtrele, redresoarele dispozitivelor de protectie si automatizare etc.;
- elementele de legatura intre aparate (cabluri, conductoare etc.);
- electromotoarele si electromagnetii de inchidere deschidere a aparatelor de comutatie primara;
- toate elementele de imbinare si de trecere ca: dispozitive de deconectare, blocuri de incercare, cleme etc.;
- toate constructiile anexe ca: dulapuri, panouri, cutii etc.
5.2.1 Instalatii de protectie
Art. 71 Instalatiile de protectie trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
selectivitate;
stabilitate;
sensibilitate;
rapiditate;
siguranta in functionare;
semnalizarea functionarii.
Art. 72 Pentru asigurarea selectivitatii in functionarea dispozitivelor de protectie, sensibilitatea lor trebuie astfel coordonata, incat sa se reduca de la nivelul defectului inspre sursa de alimentare. La liniile alimentate de la ambele capete aceasta conditie este valabila separat, pentru fiecare directie de circulatie a curentului de scurtcircuit.
Art. 73 Pentru asigurarea sensibilitatii, releele trebuie sa aiba valori minime ale coeficientilor de sensibilitate, conform normativelor in vigoare.
Art. 74 Intreruperea alimentarii circuitelor de tensiune trebuie sa fie semnalizata.
Art. 75 Circuitele de protectie si automatizare trebuie sa fie prevazute cu supravegherea prezentei tensiunii continue.
Art. 76 Punerea la pamant in circuitele secundare alimentate in curent continuu trebuie sa fie semnalizata.
Art. 77 Alimentarea circuitelor operative trebuie sa se faca separat, prin sigurante sau intreruptoare.
Art. 78 Pentru circuitele secundare de protectie, automatizare, comanda si semnalizare, trebuie sa se utilizeze numai cabluri cu conductoare de cupru. In locurile unde cablurile sunt expuse la solicitari mecanice, se folosesc cabluri armate.
Sectiunea conductoarelor trebuie sa fie de cel putin 2,5 mm2 pentru circuitele de curent si de cel putin 1,5 mm2 in alte cazuri.
Art. 79 Legaturile circuitelor secundare se fac prin cleme sau prin cositorire necorosiva (fludor).
Art. 80 Panourile si ramele de comanda, automatizare si semnalizare, precum si aparatele instalate pe acestea, trebuie sa aiba inscriptii cu marcarea destinatiei lor care sa corespunda notarilor din scheme.
Art. 81 Sirurile de cleme ale circuitelor secundare si ale serviciilor proprii, cablurile, cutiile terminale, sigurantele, precum si toate aparatele trebuie sa fie etichetate sau marcate.
Art. 82 Cablurile circuitelor secundare se eticheteaza cu placute metalice legate de ele. Cablurile circuitelor secundare trebuie sa fie marcate la capetele lor si in mai multe locuri de pe traseul lor, precum si la curbe sau la intersectia cu alte cabluri.
Art. 83 Toate circuitele secundare de curent vor fi prevazute cu blocuri de incercare care sa permita efectuarea verificarilor si incercarilor fara desfacerea legaturilor.
Art. 84 Rezistenta de izolatie a circuitelor secundare trebuie sa fie conform prevederilor din PE-116.
Art. 85 Functionarea protectiilor si a automatizarilor trebuie sa fie semnalizata prin dispozitive de semnalizare, clapete si/sau contoare de inregistrare a numarului de actionari.
Art. 86 Intreruptoarele trebuie sa fie prevazute, de regula, cu un dispozitiv de rezervare a refuzului intreruptorului la declansare (DRRI).
Art. 87 Starea sigurantelor din circuitele de comanda si protectie trebuie sa fie supravegheata.
Art. 88 Transformatoarele de putere trebuie sa fie protejate contra defectelor interne si externe, precum si contra circulatiei inverse a puterii.
5.2.2 Instalatii de masurare
Art. 89 Transformatoarele de masura se aleg astfel incat sa se asigure puterea si clasa de precizie cerute de circuitele de masura si de protectie.
Art. 90 Este interzisa alimentarea din transformatoarele de tensiune a altor aparate decat cele de protectie, automatizare si masurare.
Art. 91 Instrumentele electrice de masura indicatoare si inregistratoare trebuie sa aiba clasa de precizie de cel putin 2,5.
Art. 92 Masurarea energiei electrice se va face atat pentru cea folosita la tractiunea electrica cat si pentru serviciile proprii ale ST.
Art. 93 In circuitele secundare ale transformatoarelor de tensiune trebuie sa se foloseasca sigurante fuzibile calibrate sau sigurante automate.
5.2.3 Instalatii de automatizare
Art. 94 Fiderele de alimentare a liniei de contact trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de reanclansare automata rapida (R.A.R.), cu blocaj la curent maximal.
Art. 95 Posturile de sectionare si posturile de subsectionare trebuie sa fie prevazute cu:
a) un dispozitiv de automatizare care sa comande deschiderea intreruptoarelor sau separatoarelor de sarcina la scaderea tensiunii de pe liniile de contact adiacente sub anumite valori;
b) un dispozitiv de automatizare care sa comande inchiderea intreruptoarelor sau a separatoarelor de sarcina corespunzatoare, la revenirea tensiunii la valoarea nominala pe liniile adiacente;
c) un dispozitiv pentru controlul existentei curentului operativ.
Art. 96 Tensiunea de demaraj a elementelor de minima tensiune care produc conectarea automata a alimentarii de rezerva trebuie sa fie reglata la cel putin 80 % din tensiunea nominala.
5.3 SERVICII PROPRII
Art. 97 Serviciile proprii cuprind totalitatea instalatiei electrice de curent continuu si alternativ ce servesc pentru alimentarea circuitelor operative, a circuitelor de iluminat si de forta, precum si a instalatiilor de incalzire.
Art. 98 Alimentarea cu energie electrica a serviciilor proprii ale substatiilor de tractiune trebuie sa fie asigurata prin doua cai distincte prevazute cu anclansarea automata a rezervei (A.A.R.).
Art. 99 Panoul de comanda al serviciilor proprii trebuie sa aiba cai distincte de curent, atat pentru forta, cat si pentru iluminat, sigurantele montate pe diferite circuite trebuind sa fie calibrate si sa asigure selectivitatea protectiei.
Art. 100 Circuitele de curent continuu vor fi alimentate dintr-o baterie de acumulatoare.
Art. 101 Bateriile de acumulatoare trebuie sa fie astfel alese, incat sa asigure alimentarea receptoarelor in diverse situatii de functionare, in conditiile prevazute in proiect si la tensiuni cuprinse intre limitele admisibile, prevazute de fabricile constructoare ale echipamentelor.
Art. 102 Bateriile de acumulatoare vor fi exploatate numai in regimul de functionare pentru care au fost dimensionate.
Art. 103 Tensiunea pe barele de curent continuu nu va depasi cu mai mult de 10 % valoarea ei nominala.
Art. 104 Instalatiile de curent continuu trebuie sa fie prevazute cu dispozitive pentru masurarea rezistentei de izolatie fata de pamant.
Rezistenta de izolatie a circuitelor trebuie sa corespunda prevederilor din normativul PE-116.
Art. 105 Nu se admite alimentarea consumatorilor cu tensiuni nominale diferite prin mai multe prize de la aceeasi baterie.
Art. 106 Bateriile de acumulatoare vor functiona in spatii special amenajate si dotate, conform cu datele din cartea tehnica si cu respectarea masurilor specifice de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor.
Art. 107 In substatiile de tractiune trebuie sa existe iluminat de lucru si iluminat de siguranta.
Iluminatul de lucru asigura nivelul de iluminare necesar la toate locurile de munca interioare si exterioare.
Iluminatul de siguranta trebuie sa se conecteze automat la intreruperea sursei de curent alternativ.
Art. 108 Nivelurile de iluminare pentru iluminatul de lucru si de siguranta vor corespunde normativelor in vigoare.
Iluminatul de siguranta trebuie sa asigure circa 10 % din valorile iluminarilor realizate de iluminatul normal.
Art. 109 Corpurile de iluminat de exterior trebuie sa fie astfel dispuse incat intretinerea lor sa se poata efectua fara pericol cu circuitele primare sub tensiune.
Art. 110 In incaperile cu pericol de explozie (camerele acumulatoarelor, depozitele pentru lichide usor inflamabile etc.) se folosesc corpuri de iluminat antideflagrante.
5.4 BLOCUL DE COMANDA;
DULAPURI SI RAME DE COMANDA, DE PROTECTIE
SI DE AUTOMATIZARE
Art. 111 Pe panourile de comanda trebuie marcata schema circuitelor primare si a circuitelor serviciilor proprii importante, care trebuie sa corespunda cu terenul.
Art. 112 Pe fata panourilor de comanda se va inscrie vizibil destinatia aparatelor.
Art. 113 Instrumentele de masura trebuie sa permita citirea supraincarcarilor admise de echipament, conform prescriptiilor, iar pe cadranul lor trebuie sa aiba marcata, cu o linie rosie, valoarea maxima admisa a marimii masurate, corespunzatoare regimului de durata pentru circuitul respectiv.
Art. 114 Blocul de comanda al substatiilor de tractiune si cabinele PS-urilor si PSS-urilor trebuie sa aiba o legatura telefonica operativa directa cu punctul dispecer energetic feroviar de care depinde. La blocul de comanda al substatiilor mai trebuie sa existe o legatura telefonica directa cu statia aflata in exploatarea intrerprinderii de electricitate (la substatii comasate), precum si o legatura prin centrala telefonica CFR.
Art. 115 Blocul de comanda trebuie prevazut cu instalatie de incalzire care, in cazul existentei personalului turant, trebuie sa asigure in camera de comanda o temperatura de minim +18 °C.
Dulapurile exterioare de comanda, protectie, automatizare si servicii proprii trebuie sa fie prevazute cu rezistenta de incalzire care sa intre in functiune daca temperatura exterioara atinge valori sub + 50C.
Art. 116 La blocul de comanda din substatii, trebuie sa existe:
a) o rezerva de sigurante fuzibile calibrate, pentru toate tipurile existente in substatie (cel putin 3 de fiecare tip);
b) o rezerva de lampi de semnalizare (becuri de toate tipurile);
c) o trusa de scule;
d) indicatoare de tensiune, pentru joasa si inalta tensiune;
e) mijloacele individuale pentru protectia muncii;
f) o trusa sanitara de prim ajutor;
g) aparate extinctoare de incendiu cu substante uscate;
h) cheile de la toate instalatiile;
i) lampi de mana cu baterii uscate sau cu acumulatoare;
j) instrumente de masura si de incercat portative, prevazute cu cordoanele necesare;
k) tablite avertizoare pentru toate utilizarile, conform normelor de protectie a muncii;
l) scurtcircuitoare mobile.
Art. 117 La fiecare instalatie de energoalimentare trebuie sa existe urmatoarea documentatie:
a) schemele monofilare ale circuitelor primare cu notatiile operative;
b) schemele monofilara a serviciilor proprii;
a) schemele desfasurate ale instalatiilor de protectie, de automatizare, de comanda la distanta, de semnalizare si masurare;
b) tabelele cu reglajele releelor de protectie si a automatizarilor (anexele 3 si 4);
c) normele de protectie a muncii si instructiuni tehnice interne;
d) instructiuni pentru stingerea incendiilor.
5.5 GOSPODARIREA ULEIULUI ELECTROIZOLANT
Art. 118 Gospodarirea uleiului consta in activitatea de aprovizionare, manipulare si depozitare, controlul calitativ si cantitativ, reconditionarea si regenerarea uleiurilor folosite si distribuirea la punctele de consum.
Art. 119 La fiecare sectie de electrificare trebuie sa existe o rezerva de ulei in cantitate egala cu capacitatea celui mai mare aparat, plus o rezerva pentru completarea uleiului la celelalte aparate.
Depozitarea uleiului se face in rezervoare sau in butoaie metalice, folosite numai in acest scop, prevazute cu filtru cu silicagel.
Art. 120 Pastrarea uleiurilor, manipularea lor, controlul calitatii, utilajul necesar pentru control etc. vor fi stabilite in mod amanuntit prin instructiuni tehnice interne.
Art. 121 Calitatea uleiurilor proaspete si din exploatare trebuie sa fie controlata si certificata de catre personal specializat. Probele de ulei trebuie sa fie reprezentative, iar prelevarea lor sa se faca in conformitate cu instructiunile tehnice interne. Raspunderea pentru prelevarea corecta revine personalului care a luat probele.
Livrarile de ulei sosite de la furnizor trebuie sa fie insotite de buletinele de analiza emise de catre acesta.
Art. 122 Inainte de turnare intr-un echipament, trebuie verificata rigiditatea dielectrica a uleiului.
Art. 123 Uleiul proaspat care se incarca in transformatoare, in intreruptoare si in alte aparate trebuie sa indeplineasca, in ceea ce priveste rigiditatea dielectrica si pierderile dielectrice, conditiile din PE-116.
Art. 124 Caracteristicile uleiului din exploatare trebuie sa satisfaca conditiile date in PE-116.
Art. 125 Uleiul din exploatare trebuie supus reconditionarii fizice daca are apa, carbune in suspensie, impuritati mecanice, rigiditate dielectrica sub limita admisa sau aciditate minerala.
Regenerarea chimica se impune atunci cand aciditatea organica si pierderile dielectrice depasesc valorile normale. Uleiul nu mai poate fi utilizat in cazul cand punctul sau de inflamabilitate, vascozitatea, densitatea sau punctul de congelare nu corespund valorilor prescrise.
Art. 126 Completarea nivelului de ulei in transformatoarele in functiune se va face numai cu ulei nou sau regenerat chimic.
Art. 127 Uleiul din transformatoarele cu o putere de 10 MVA sau mai mare, trebuie reconditionat preventiv in timpul exploatarii.
Metoda reconditionarii va fi precizata prin instructiunile tehnice interne.
Art. 128 Buletinele de analiza se emit de laboratorul chimic in doua exemplare; originalul se pastreaza in laborator, iar copia se preda unitatii care utilizeaza uleiul verificat.
Art. 129 Toate cantitatile de ulei uzat sau scurs trebuiesc colectate. Dupa caz, aceste uleiuri se reconditioneaza, se regenereaza chimic sau se caseaza, in functie de caracteristicile lor fizico-chimice.
SI REPARATII
Art. 130 Verificarea indeplinirii conditiilor minime de functionare si de exploatare a instalatiilor de energoalimentare se face dupa cum urmeaza:
a) cu ocazia efectuarii controalelor;
b) cu ocazia efectuarii lucrarilor de intretinere.
Art. 131 Neregulile constatate, care nu au putut fi remediate pe loc vor fi aduse imediat la cunostinta organelor ierarhice superioare.
Dupa analiza constatarilor, inginerul EA stabileste masurile si organizeaza programul de readucere la conditiile minime a instalatiilor.
Art. 132 Organele de control si de executie raspund, in limitele atributiilor lor fixate prin prezentele instructiuni, de luarea masurilor necesare pentru indeplinirea conditiilor minime de catre instalatiile din raza lor de activitate.
6.1 FELUL LUCRARILOR DE INTRETINERE SI REPARATII
Art. 133 Intretinerea si repararea instalatiilor de energoalimentare se realizeaza prin:
supraveghere zilnica;
controale;
intretinere tehnica;
reparatii curente;
reparatii capitale;
reparatii accidentale;
masurari si incercari electrice.
6.1.1 Supravegherea zilnica
Art. 134 Supravegherea zilnica a instalatiilor se efectueaza la substatii cu personal turant. Prin supravegherea zilnica se intelege efectuarea in fiecare tura a controlului instalatiilor in functiune sau in rezerva cu scopul descoperirii din timp a neregulilor din instalatii, care ar putea sa duca la deranjamente.
Art. 135 In cadrul supravegherii zilnice, se executa:
a) citirea instrumentelor de masura si notarea valorilor in fisele de evidenta zilnica (anexa 5);
b) supravegherea releelor si dispozitivelor de protectie si de automatizare, pentru a se vedea daca functioneaza normal.
Art. 136 La predarea si la primirea schimbului se verifica:
functionarea aparatelor de semnalizare si de masura;
starea cuvelor la aparatele cu ulei (daca nu au scurgeri), precum si nivelul uleiului la toate aparatele;
starea transformatoarelor, intreruptoarelor si a separatoarelor (daca sunt in pozitia corespunzatoare schemei de pe panoul de comanda, daca nu produc zgomote anormale etc.);
starea izolatoarelor si barelor(daca nu se produc efluvii, daca nu prezinta urme de conturnare sau fisuri);
existenta incalzirilor locale, inceputurilor de incendiu (degajari de gaze etc.);
buna functionare a sistemului de incalzire;
starea bateriei de acumulatoare;
starea descarcatoarelor;
starea legaturilor la pamant;
starea etansarilor la intrarile-iesirile cablurilor;
buna functionare a tuturor legaturilor telefonice;
starea incaperilor, usilor si ferestrelor, iluminatului, curateniei etc.
Art. 137 La orice declansare, deschidere intempestiva sau refuz de declansare, turantul trebuie sa se controleze:
a) care semnalizari au functionat;
b) care protectie a actionat si cum;
c) cum au actionat dispozitivele de reanclansare automata rapida (RAR);
d) integritatea sigurantelor si a lampilor de semnalizare;
e) echipamentele care au declansat sau s-au deschis intempestiv.
Verificarile facute se consemneaza in registrul operativ si se comunica la dispecerul energetic feroviar.
6.1.2 Controale
Art. 138 In cadrul controalelor, in afara verificarii indeplinirii conditiilor minime, se mai controleaza:
a) starea generala a instalatiilor, starea de curatenie, modul cum sunt respectate normele de protectie a muncii si PSI;
b) modul in care personalul isi indeplineste sarcinile ce-i revin.
Constatarile in legatura cu starea instalatiilor vor fi consemnate in registrul de control si lucrari al instalatiilor respective (anexa 6), iar cele in legatura cu activitatea personalului operativ in registrul operativ al instalatiilor (anexa 1). Controalele se executa conform obligatiilor si atributiilor personalului de la serviciul regional si sectia de electrificare.
6.1.3 Lucrari de intretinere tehnica
Art. 139 Lucrarile de intretinere tehnica au ca scop mentinerea instalatiilor in conditiile minime tehnice.
Lucrarile de intretinere tehnica constau in verificarea periodica a starii tehnice a instalatiilor, in cadrul careia se efectueaza reglari, mici reparatii, curatarea si ungerea, schimbarea becurilor de semnalizare, completari de ulei etc.
Art. 140 Lucrarile de intretinere tehnica se executa cu sau fara scoaterea de sub tensiune a echipamentului, dupa natura lucrarii, respectand intocmai reglementarile de scoateri din functiune a instalatiilor (daca este cazul) si normele de protectie a muncii.
Art. 141 Lucrarile de intretinere tehnica la instalatiile fara personal permanent de exploatare trebuie sa cuprinda si operatiile din cadrul supravegherii zilnice efectuate la instalatiile cu personal turant.
Art. 142 Lucrarile de intretinere tehnica a instalatiilor de energoalimentare trebuie sa se faca, de rgula, la periodicitatile prevazute in prezentele instructiuni (anexa 7). In cazul unor echipamente a caror functionare corecta, in perioada respectiva, nu poate fi garantata, se vor executa verificari preventive.
Orice abatere de la conditiile tehnice minime, care nu poate fi inlaturata cu ocazia intretinerii tehnice, va fi adusa la cunostinta sefului de district si va fi inscrisa in registrul de control si lucrari la instalatiile de energoalimentare (anexa 6).
In cadrul lucrarilor de intretinere tehnica se va executa verificarea functionala a echipamentelor primare si a instalatiile de protectie si automatizare care le deservesc.
Art. 143 Rezultatele verificarilor si lucrarilor executate se consemneaza in registrul de control si lucrari al instalatiilor (anexa 6), care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele date:
data (ora, ziua, luna si anul) inceperii si terminarii verificarii;
denumirea instalatiei, a circuitului etc.;
controlul sau lucrarile executate, defectele constatate, masurile necesare etc.;
constatarile asupra instalatiei, masurile luate si defectele care nu s-au putut remedia;
numele, functia si semnatura celui carea efectuat controlul sau lucrarea.
Toate abaterile de la conditiile tehnice minime si lipsurile constatate trebuie inlaturate in termenul cel mai scurt. Registrul de control si lucrari va fi verificat sistematic de catre seful districtului.
6.1.4 Reparatii curente
Art. 144 Reparatiile curente cuprind ansamblul de lucrari care se executa la echipamentele si instalatiile de energoalimentare, prin care se remediaza toate defectiunile aparute in perioada exploatarii, in scopul asigurarii functionarii sigure pina la urmatoarea reparatie.
Cu ocazia lucrarilor de reparatii curente se executa si lucrarile de intretinere tehnica. Reparatiile curente se executa pe baza de masuratori intocmite de seful de district si verificate si aprobate de conducerea serviciului regional de electrificare, conform procedurii in vigoare.
Lucrarile de reparatii curente ale instalatiilor de energoalimentare trebuie sa se faca la periodicitatile prevazute in prezentele instructiuni (anexa 8).
6.1.5 Reparatii capitale
Art. 145 Reparatiile capitale au ca scop readucerea instalatiilor la parametrii initiali de functionare.
In cadrul reparatiilor capitale, in afara de lucrarile ce se executa la reparatiile curente, se fac si urmatoarele lucrari: inlocuirea tuturor partilor din instalatii care nu mai pot fi readuse la parametrii initiali sau care nu mai corespund standardelor in vigoare, precum si unele completari si modificari cerute de exploatare.
Reparatiile capitale se executa pe baza de documentatii intocmite de unitati de proiectare specializate si aprobate de compartimentul de electrificare din centralul unitatii.
6.1.6 Reparatii accidentale
Art. 146 Reparatiile accidentale se fac pentru lichidarea unor deranjamente care pericliteaza exploatarea instalatiilor.
Reparatiile accidentale pot fi executate provizoriu, fara respectarea integrala a conditiilor minime, prevazute in cap.4 din prezentele instructiuni, dar trebuie sa fie definitivate in termenul cel scurt posibil.
6.1.7 Masurari si incercari electrice
Art. 147 Masurarile si incercarile electrice au ca scop constatarea starii instalatiilor, in vederea prevenirii si depistarii defectiunilor. Deoarece masurarile si incercarile electrice necesita, in general, scoaterea din functiune a instalatiilor, ele se executa, de regula, o data cu lucrarile de reparatii curente si dupa reparatii accidentale. Periodicitatile la care se executa masurarile si incercarile electrice sunt conform PE 116, cu exceptia cazurilor in care prezentele instructiuni prevad alte periodicitati.
6.2 MASURI ORGANIZATORICE PENTRU RETRAGEREA SI DAREA (REDAREA) IN EXPLOATARE A ECHIPAMENTELOR SI INSTALATIILOR
6.2.1 Retragerea din exploatare a echipamentelor si instalatiilor
Art. 148 Retragerea din exploatare a echipamentelor si instalatiilor se executa conform Instructiunii nr.356.
Art. 149 Cererile pentru lucrarile de lichidare sau de prevenire a unui deranjament se pot inainta oricand dispecerului energetic feroviar, urmand ca acesta sa aprobe lucrarile dupa posibilitati, pe raspunderea sa.
Art. 150 Independent de existenta unei cereri aprobate, scoaterea echipamentelor din functiune si din rezerva, sau efectuarea incercarilor asupra acestora, se pot face numai cu aprobarea dispecerului energetic feroviar.
Art. 151 Timpul de scoatere din functiune a echipamentului pe baza unei cereri aprobate se considera din momentul dispozitiei de deconectare pana la repunerea lui din nou in functiune.
Art. 152 Conducatorii lucrarilor trebuie sa informeze din timp pe dispecerul energetic feroviar asupra eventualelor intarzieri la repunerea in functiune a echipamentului, raspunzand pentru respectarea stricta a timpului de scoatere din functiune aprobat de catre acesta.
6.2.2 Darea (redarea) in exploatare a echipamentelor si instalatiilor
Art. 153 Darea (redarea) in exploatare a echipamentelor si instalatiilor de energoalimentare poate avea loc in urmatoarele cazuri:
a) la o instalatie noua;
b) la o instalatie reparata.
Art. 154 Documentele necesare pentru darea (redarea) in exploatare a unei instalatii de energoalimentare sunt urmatoarele:
a) la o instalatie noua, cele stabilite prin reglementarile in vigoare;
b) la o instalatie reparata, buletinele de incercari impuse de natura reparatiei, procesul verbal de receptie si procesul verbal de predare a instalatiei, daca reparatia a fost executata de alta unitate decat cea care intretine instalatia.
Art. 155 Inainte de punerea sub tensiune, se vor face urmatoarele verificari si incercari electrice:
a) incercarea uleiului din toate aparatele;
b) incercarea izolatiei intregii instalatii;
c) incercarea imbinarilor dintre bare, conductoare si aparate, prin masurari electrice sau control mecanic;
d) verificarea intreruptoarelor si a separatoarelor din punct de vedere al functionarii dispozitivelor de actionare la alimentarea cu tensiune operativa scazuta, al timpului de inchidere si deschidere etc. (se vor face manevre repetate atat cu comanda de la distanta cat si cu comanda manuala - pentru a se urmari functionarea corecta a mecanismului);
e) determinarea raportului de transformare si a polaritatii bornelor la transformatoarele de masura, a erorilor si a curbei de tensiune-curent la transformatoarele de curent;
f) verificarea calibrarii fuzibilelor sigurantelor;
g) masurarea rezistentei de izolatie a circuitelor secundare;
h) masurarea rezistentei ohmice a circuitelor secundare de curent;
i) reglarea dispozitivelor de protectie si verificarea functionarii lor;
j) verificarea bateriei de acumulatoare prin masurarea capacitatii, a densitatii electrolitului, a rezistentei de izolatie;
k) verificarea functionarii instalatiilor de iluminat, ventilatie si incalzire;
l) verificarea starii mijloacelor pentru stingerea incendiilor si a mijloacelor de protectie prevazute de Normele PSI, respectiv de Normele de protectie a muncii.
Art. 156 Darea (redarea) in exploatare a unei instalatii se face dupa:
a) verificarea distantelor de izolare;
b) verificarea starii izolatoarelor, urmarindu-se daca nu au crapaturi, fisuri, suprafete arse, impuritati etc.;
c) verificarea nivelului uleiului din intreruptoare, transformatoare si din orice alte aparate umplute cu ulei;
d) verificarea indepartarii sculelor si resturilor de materiale ramase de la lucrare;
e) verificarea demontrii ingradirilor de protectie;
f) verificarea demontarii scurtcircuitoarele de punere la pamant.
Art. 157 Dupa punerea in sarcina, trebuie sa se urmareasca:
a) daca aparatajul (intreruptoarele, separatoarele, transformatoarele etc.) se comporta normal, daca nu apar incalziri locale etc.;
b) daca aparatele de masura indicatoare si inregistratoare functioneaza corect.
6.2.3 Programarea lucrarilor
Art. 158 Lucrarile de intretinere si de reparare a instalatiilor de energoalimentare se efectueaza in conformitate cu prevederile prezentelor instructiuni, pe baza programului anual, din care se defalca programele lunare.
Art. 159 Lucrarile de intretinere si de reparatii se programeaza tinandu-se seama de urmatoarele conditii:
a) lucrarile cu periodicitate mai mare sa se suprapuna cu lucrarile cu periodicitate mai mica;
b) in cadrul lucrarilor cu periodicitate mai mare se vor executa si lucrarile cu periodicitate mai mica;
c) lucrarile sa afecteze cat mai putin alimentarea liniei de contact;
d) lucrarile la circuitele secundare sa se suprapuna cu lucrarile la circuitele primare de care depind.
Art. 160 Receptia lucrarilor de reparatii curente se va face conform prezentelor instructiuni.
Art. 161 Reparatiile capitale se stabilesc prin planul RK, la propunerea regionalei respective, cu avizul compartimentului de electrificare din centralul unitatii. Ele se executa pe baza documentatiei care se intocmeste si se aproba conform reglementarilor in vigoare.
Art. 162 Receptia lucrarilor de reparatii capitale si de investitii se face de catre comisia de specialitate, constituita conform reglementarilor in vigoare.
Art. 163 La transformatoare, reparatiile se executa in unitati de specialitate. Receptia lucrarilor se face conform reglementarilor in vigoare.
7.1 INTRERUPTOARE SI SEPARATOARE DE SARCINA
DE INALTA SI MEDIE TENSIUNE
7.1.1 Lucrari de intretinere tehnica
Art. 164 La intretinerea tehnica a intreruptoarelor si a separatoarelor de sarcina, se executa urmatoarele operatii:
a) verificarea dispozitivului de actionare:
curatarea si ungerea;
verificarea jocurilor si a uzurilor;
verificarea blocajelor;
verificarea lantului si a arcurilor;
verificarea limitatoarelor, a camelor, a galetilor si a elementelor de fixare;
verificarea contactelor auxiliare, a periilor electromotoarelor si a rezistentei de incalzire;
verificarea contorului actionarilor.
b) verificarea corpului intreruptorului:
verificarea nivelului uleiului;
verificarea etansietatii;
curatarea si ungerea articulatiilor;
verificarea si curatarea izolatoarelor;
verificarea elementelor de fixare si asamblare;
verificarea imbinarilor de contact si a legaturii la priza de pamant.
c) verificarea functional:
verificarea armarii, a inchiderii si a deschiderii;
verificarea semnalizarii de pozitie;
d) verificarea rezistentei de izolatie;
e) alte verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.1.2 Lucrari de reparatii curente
Art. 165 Reparatiile curente la intreruptoarele si separatoarele de sarcina se executa conform art. 144. In cadrul acestor reparatii se executa, pe langa lucrarile prevazute la intretinerea tehnica, si urmatoarele:
a) Verificari la elementele primare ;
verificarea si reglarea pozitiei clichetelor de inzavorare ale dispozitivului de actionare;
verificarea si reglarea cursei electromagnetilor dispozitivului de actionare;
verificarea centrarii dispozitivului de actionare pe placa de fixare;
curatarea reductorului de viteza si schimbarea uleiului;
verificarea si schimbarea contactelor de lucru;
completarea sau schimbarea uleiului;
reconditionarea sau inlocuirea elementelor mecanice uzate, deformate, defecte etc.;
ajustarea elementelor de transmisie dintre dispozitivul de actionare si corpul intreruptorului;
verificarea si curatarea imbinarilor de contact si a legaturii la priza de pamant;
curatarea suprafetelor degradate;
verificarea si inlocuirea inelului de protectie;
verificarea si inlocuirea camerei de stingere;
vopsirea suprafetelor metalice.
b) Verificari si masurari electrice la elementele secundare :
verificarea si curatarea electromotorului prin dezmembrarea lui si inlocuirea partilor uzate;
verificarea, curatarea si reglarea contactelor auxiliare ale electromotorului;
verificarea, curatarea si reglarea contactelor auxiliare;
verificarea regimului de functionare al electromotorului in gol si in sarcina;
verificarea functionarii electromagnetilor si a electromotorului, cu tensiune normala si redusa;
masurarea rezistentei de contact a conexiunilor;
masurarea rigiditatii dielectrice a uleiului;
masurarea rezistentei de trecere a contactelor principale ale intreruptorului si separatorului de sarcina;
masurarea rezistentei de trecere la priza de pamant;
masurarea timpului de inchidere si deschidere;
masurarea rezistentei ohmice a bobinelor electromagnetilor;
verificarea ovalizarii colectorului electromotorului si strunjirea lui;
verificarea umiditatii infasurarilor electromotorului si uscarea lor;
c) alte lucrari si verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.2 SEPARATOARE DE INALTA SI MEDIE TENSIUNE
CU ACTIONARE ELECTRICA
7.2.1 Lucrari de intretinere tehnica
Art. 166 La intretinerea tehnica a separatoarelor cu actionare electrica se executa urmatoarele operatii:
a) verificarea dispozitivelor de actionare:
curatarea si ungerea;
verificarea jocurilor si a uzurilor;
verificarea blocajelor;
verificarea camelor, a tijelor si a arcurilor;
verificarea periilor electromotorului, a rezistentei de incalzire si a contactelor auxiliare;
verificarea cuplajului elastic dintre electromotor si reductorul de viteza;
b) verificarea corpului separatorului:
verificarea cutitelor, curatarea si ungerea suprafetelor de contact;
verificarea fortei de strangere a contactelor;
curatarea si ungerea articulatiilor;
verificarea limitatoarelor de cursa;
verificarea si curatarea izolatoarelor;
verificarea imbinarilor de contact si a legaturii la priza de pamant;
verificarea elementelor de fixare si de asamblare.
c) verificarea functionala:
verificarea inchiderii si a deschiderii;
verificarea semnalizarii de pozitie;
d) alte verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.2.2 Lucrari de reparatii curente
Art. 167 Reparatiile curente la separatoarele cu actionare electrica se executa conform art. 144. In cadrul lor se executa, pe langa lucrarile prevazute la intretinerea tehnica, si urmatoarele:
a) verificari la elementele primare:
verificarea si reglarea pozitiei reciproce a izolatoarelor;
verificarea si reglarea pozitiei reciproce a cutitelor;
curatarea reductorului de viteza si schimbarea unsorii;
reconditionarea sau inlocuirea elementelor mecanice uzate, deformate, defecte etc.;
ajustarea elementelor de transmisie dintre dispozitivul de actionare si corpul separatorului;
verificarea cursei de inchidere si deschidere;
verificarea si curatarea imbinarilor de contact si a legaturii la priza de pamant;
curatarea suprafetelor degradate;
inlocuirea cutitelor cu arsuri profunde;
inlocuirea legaturilor flexibile cu lame rupte;
verificarea si inlocuirea subansamblelor uzate sau defecte;
vopsirea integrala a separatorului.
b) verificari si masurari electrice la elementele secundare:
verificarea si curatarea electromotorului, prin dezmembrarea lui si inlocuirea partilor uzate;
verificarea, curatarea si reglarea contactelor auxiliare;
verificarea regimului de functionare al electromotorului in gol si in sarcina;
verificarea functionarii electromotorului cu tensiune normala si redusa;
masurarea rezistentei de izolatie si incercarea cu tensiune marita a conexiunilor;
masurarea rezistentei de trecere la priza de pamant;
verificarea ovalizarii colectorului electromotorului si strunjirea lui;
verificarea umiditatii infasurarilor electromotorului si uscarea lor.
c) alte lucrari si verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.3 SEPARATOARE DE INALTA SI MEDIE TENSIUNE
CU ACTIONARE MANUALA
7.3.1 Lucrari de intretinere tehnica
Art. 168 La intretinerea tehnica a separatoarelor cu actionare manuala, se executa urmatoarele operatii:
a) verificarea dispozitivului de actionare:
curatarea si ungerea;
verificarea jocurilor si a uzurilor;
verificarea blocajelor;
verificarea tijelor de actionare a comutatorului de semnalizare.
b) verificarea corpului separatorului:
verificarea cutitelor, curatarea si ungerea suprafetelor de contact;
verificarea fortei de strangere a contactelor;
curatarea si ungerea articulatiilor;
verificarea limitatoarelor de cursa;
verificarea si curatarea izolatoarelor;
verificarea imbinarilor de contact si a legaturii la priza de pamant;
verificarea elementelor de fixare si de asamblare;
c) verificarea functionala:
verificarea inchiderii si a deschiderii;
verificarea semnalizarii de pozitie.
d) alte verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.3.2 Lucrari de reparatii curente
Art. 169 Reparatiile curente la separatoarele cu actionare manuala se executa conform art. 144. In cadrul lor se executa, pe langa lucrarile prevazute la intretinerea tehnica, si urmatoarele:
a) verificari la elementele primare:
verificarea si reglarea pozitiei reciproce a izolatoarelor;
verificarea si reglarea pozitiei reciproce a cutitelor;
reconditionarea sau inlocuirea elementelor mecanice uzate, deformate, defecte etc.;
ajustarea elementelor de transmisie dintre dispozitivul de actionare si corpul separatorului;
verificarea cursei de inchidere si de deschidere;
verificarea si curatarea imbinarilor de contact;
curatarea suprafetelor degradate;
inlocuirea cutitelor cu arsuri profunde;
inlocuirea legaturilor flexibile cu lame rupte;
verificarea si inlocuirea subansamblelor uzate sau defecte;
vopsirea integrala a separatorului;
b) verificari si masurari electrice la elementele secundare:
verificarea, curatarea si reglarea contactelor de semnalizare;
c) alte lucrari si verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.4 TRANSFORMATOARE DE PUTERE
7.4.1 Lucrari de intretinere tehnica
Art. 170 La intretinerea tehnica a transformatoarelor de putere, se executa urmatoarele operatii:
verificarea nivelului uleiului si curatarea indicatorului de nivel;
verificarea etanseitatii;
verificarea functionarii dispozitivelor de racire;
verificarea supapei de evacuare;
verificarea si curatarea izolatoarelor;
verificarea functionarii comutatorului de ploturi si a semnalizarii de pozitie;
verificarea imbinarilor de contact si a legaturii la priza de pamant;
verificarea zgomotului produs de transformatorul pus sub tensiune;
verificarea functionarii dispozitivelor auxiliare (comutatoare, prize, ventilatoare etc.);
alte verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.4.2 Lucrari de reparatii curente
Art. 171 La reparatia curenta se executa urmatoarele operatii;
lucrarile prevazute la intretinerea tehnica;
inlocuirea pieselor defecte;
incercari si masurari profilactice (prevazute la RC) conform normativului PE 116;
vopsirea;
regenerarea uleiului, revizia dispozitivului de actionare a comutatorului de reglaj al tensiunii;
alte lucrari si verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.4.3. Lucrari accidentale
Art. 172 In cazul in care la un transformator de putere s-a produs semnalizarea de gaze:
a) se verifica nivelul uleiului din conservator;
b) se colecteaza gazul;
c) se aprinde gazul intr-un loc lipsit de curenti de aer.
Daca gazul colectat nu este inflamabil, transformatorul poate fi mentinut in functiune. Daca gazul nu este inflamabil, dar semnalizarea se repeta, decizia privind mentinerea in functiune a transformatorului se ia numai dupa efectuarea masurarilor electrice. Daca gazul este inflamabil, este obligatorie scoaterea din functiune a transformatorului.
Art. 173 Daca transformatorul a fost deconectat printr-una din protectiile contra defectelor interne (de gaze sau de cuva), repunerea lui in functiune este admisa numai daca nu s-au degajat gaze inflamabile.
Daca gazele nu sunt inflamabile, punerea lui in functie se face dupa:
- verificarea functionarii protectiilor;
- efectuarea masurarilor electrice;
- eliminarea eventualelor nereguli descoperite.
7.5 TRANSFORMATOARE DE CURENT
7.5.1 Lucrari de intretinere tehnica
Art. 174 La intretinerea tehnica a transformatoarelor de curent, se executa urmatoarele operatii:
verificarea nivelului uleiului si curatarea indicatorului de nivel;
verificarea etanseitatii;
verificarea si curatarea izolatoarelor;
verificarea imbinarilor de contact si a legaturii la priza de pamant;
verificarea elementelor de fixare si de asamblare;
alte verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.5.2 Lucrari de reparatii curente
Art. 175 Reparatiile curente ale transformatoarelor de curent se executa conform art. 144. In cadrul lor se executa, pe langa lucrarile prevazute la intretinerea tehnica, si urmatoarele:
a) verificari la elementele primare:
verificarea si inlocuirea indicatorului de nivel defect;
verificarea si inlocuirea supapei de evacuare defecte;
verificarea conexiunilor primare interioare;
verificarea conexiunilor secundare exterioare;
verificarea si curatarea imbinarilor de contact;
verificarea si inlocuirea garniturilor de etansare defecte;
verificarea si inlocuirea izolatoarelor sau a cuvei defecte;
vopsirea suprafetelor metalice ale transformatorului.
b) verificari si masurari electrice :
masurarea rezistentei dielectrice a uleiului;
verificarea rezistentei de izolatie a infasurarilor si incercarea cu tensiune marita a infasurarii secundare;
masurarea rezistentei de trecere la priza de pamant;
verificarea umiditatii infasurarilor si uscarea lor (uscarea se executa in atelierul de specialitate);
masurarea raportului de transformare;
masurarea sarcinii secundare;
verificarea curbei tensiune-curent;
incercarea cu tensiune marita a transformatorului (facultativa);
alte incercari si masurari profilactice prevazute in normativul PE 116.
c) alte lucrari si verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.6 TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE
7.6.1 Lucrari de intretinere tehnica
Art. 176 La intretinerea tehnica a transformatoarelor de tensiune se executa urmatoarele operatii:
verificarea nivelului uleiului si curatarea indicatorului de nivel;
verificarea etanseitatii ;
verificarea si curatarea izolatoarelor;
verificarea sigurantei fuzibile;
verificarea imbinarilor de contact si a legaturii la priza de pamant;
verificarea elementelor de fixare si asamblare;
alte verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.6.2 Lucrari de reparatii curente
Art. 177 Reparatiile curente ale transformatoarelor de tensiune se executa conform art. 144. In cadrul lor, se executa, pe langa lucrarile prevazute la intretinerea tehnica, si urmatoarele operatii:
a) verificari la elementele primare:
verificarea si inlocuirea indicatorului de nivel defect;
verificarea si inlocuirea fuzibilului defect;
verificarea conexiunilor primare si secundare exterioare;
verificarea si inlocuirea garniturilor de etansare defecte;
verificarea si inlocuirea izolatoarelor defecte;
verificarea si inlocuirea cuvei defecte;
vopsirea suprafetelor metalice ale transformatorului.
b) verificari si masurari electrice:
masurarea rezistentei dielectrice a uleiului;
verificarea rezistentei de izolatie a infasurarilor si incercarea cu tensiune marita a infasurarii secundare;
masurarea rezistentei de trecere la priza de pamant;
verificarea umiditatii infasurarilor si uscarea lor (uscarea se executa in ateliere de specialitate);
masurarea rezistentei ohmice a infasurarilor;
masurarea raportului de transformare;
masurarea sarcinii secundare;
masurarea curentului de mers in gol;
incercarea cu tensiune marita a transformatorului (facultativa);
alte incercari si masurari profilactice conform normativului PE 116.
c) alte lucrari si verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.7 DESCARCATOATE CU REZISTENTA VARIABILA
7.7.1 Lucrari de intretinere tehnica
Art. 178 La intretinerea tehnica a descarcatoarelor cu rezistenta variabila se executa urmatoarele operatii:
verificarea si curatarea izolatorului;
verificarea legaturii dintre descarcator si contorul de actionari;
verificarea contorului de actionari;
verificarea conexiunii primare;
verificarea legaturii la priza de pamant;
verificarea elementelor de fixare si asamblare;
alte verificari prevazute in PE 116;
alte verificari prevazute in cartea tehnica a echipamentului.
7.7.2 Lucrari de reparatii curente
Art. 179 Reparatiile curente ale descarcatoarelor cu rezistenta variabila se executa conform art. 144. In cadrul lor se executa, pe langa lucrarile prevazute la intretinerea tehnica, si urmatoarele operatii:
a) verificari la elementele primare:
verificarea si refacerea etanseitatii;
verificarea si curatarea imbinarilor de contact;
verificarea elementelor de fixare si de semnalizare;
vopsirea suprafetelor metalice ale descarcatorului;
alte verificari prevazute in cartea tenica a echipamentului.
b) masurari electrice:
masurarea rezistentei de izolatie a contorului de actionari;
masurarea rezistentei de trecere la priza de pamant;
masurarea curentului de conductie;
alte incercari si masurari profilactice conform normativului PE 116.
c) alte lucrari si verificari specificate in cartea tehnica a echipamentului.
7.8 BARE,
CONDUCTOARE, FIDERI DE ALIMENTARE SI DE INTOARCERE,
IMBINARI DE CONTACT SI IZOLATOARE
7.8.1 Lucrari de intretinere tehnica
Art. 180 La intretinerea tehnica a barelor, a conductoarelor, a fiderilor de alimentare si de intoarcere, a imbinarilor de contact si a izolatoarelor, se executa urmatoarele operatii:
verificarea starii funiilor, a barelor plate, a distantierelor, a clemelor de sustinere si terminale;
curatarea si ungerea partilor metalice filetate;
verificarea nivelului uleiului din bobina de joanta a fiderului de intoarcere;
verificarea starii corpului clemelor si a buloanelor;
depistarea fisurilor, a stirbiturilor si a conturnarilor la izolatoare;
verificarea elementelor de asamblare;
curatarea si protejarea izolatoarelor cu unsori siliconice (daca este cazul);
verificarea legaturilor la priza de pamant.
7.8.2 Lucrari de reparatii curente
Art. 181 Reparatiile curente la bare, fideri de alimentare si de intoarcere, la imbinari de contact si la izolatoare se executa conform art. 144. In cadrul lor se executa, pe langa lucrarile prevazute la intretinerea tehnica, si urmatoarele operatii:
a) verificarea imbinarilor de contact:
inlocuirea buloanelor degradate;
inlocuirea clemelor fisurate;
verificarea si inlocuirea funiilor si a barelor degradate;
inlocuirea izolatoarelor vechi (obligatorie la 21 de ani);
verificarea si inlocuirea cablului degradat al fiderului de intoarcere;
vopsirea suprafetelor metalice.
b) verificarea izolatoarelor:
inlocuirea izolatoarelor fisurate sau cu dislocari din suprafata;
inlocuirea elementelor de sustinere sau de suspensie degradate;
vopsirea suprafetelor metalice.
c) masurari electrice:
verificarea caderii de tensiune pe imbinarile de contact;
masurarea rezistentei de trecere la priza de pamant;
masurarea rezistentei de izolatie a cablurilor fiderilor de intoarcere;
verificarea si inlocuirea uleiului degradat din bobina de joanta a fiderului de intoarcere;
alte verificari prevazute in PE 116.
7.9 INSTALATII DE LEGARE LA PAMANT
Lucrari de reparatii curente
Art. 182 Reparatiile curente la instalatiile de legare la pamant se executa conform art. 144. In cadrul lor se executa urmatoarele:
a) verificarea prizei generale:
verificarea si reconditionarea legaturilor la aparate, suporti si dulapuri de comanda, protectie si conexiuni;
verificarea si reconditionarea bornelor pentru legarea dispozitivelor mobile de legare la pamant;
verificarea prin sondaj cu dezgropare partiala;
refacerea sudurilor si a benzilor degradate.
b) verificarea prizei paratrasnetelor:
verificarea si reconditionarea legaturilor la suportii de sustinere;
verificarea prin sondaj cu dezgropare partiala;
refacerea sudurilor si a benzilor degradate.
c) masurari electrice:
conform normativului PE 116.
7.10 CIRCUITE SECUNDARE
Lucrari de reparatii curente
Art. 183 Reparatiile curente la circuitele secundare se fac conform art. 144. La reparatiile curente ale circuitelor secundare se executa:
a) verificarea aparatajului de comanda, semnalizare, protectie, automatizare si de masura din panouri:
verificarea cheilor de comanda si voltmetrice;
verificarea butoanelor de comanda;
verificarea lampilor si a releelor de semnalizare;
verificarea releelor de protectie, supraveghere, intermediare, de timp etc.;
verificarea aparatelor de masura indicatoare si inregistratoare;
verificarea sigurantelor fuzibile si automate;
verificarea blocurilor de incercare.
b) verificarea strangerii conexiunilor si a cablurilor:
verificarea conexiunilor fixe si flexibile din panouri;
verificarea cablurilor, a capetelor terminale si a etansarilor la intrarea-iesirea din dulapurile de comanda;
verificarea sirurilor de cleme;
verificarea existentei si lizibilitatii etichetelor si completarea acestora;
c) verificarea dispozitivelor de actionare:
verificarea electromagnetilor de actionare;
verificarea electromotoarelor;
verificarea rezistentelor de incalzire;
verificarea comutatoarelor de contacte auxiliare.
d) verificarea functionala, care consta in urmatoarele operatii:
masurarea tensiunilor si a curentilor de alimentare a circuitelor secundare;
masurarea tensiunilor la bornele bobinelor de inchidere si deschidere;
verificarea blocajelor reciproce;
verificarea semnalizarilor de pozitie;
masurarea curentilor absorbiti la actionarea echipamentelor;
verificarea prin apreciere sau comparatie a indicatiilor aparatelor de masura indicatoare si a inregistrarilor aparatelor de masura inregistratoare.
verificarea reglajului releelor si determinarea tuturor parametrilor lor prin alimentarea lor din truse;
verificarea actionarii efective a instalatiilor PRAM asupra echipamentului primar de comutatie cu trusa de curent -tensiune;
verificarea semnalizarilor preventive si de avarie;
e) verificarea transformatoarelor de masura:
verificarea raportului de transformare;
verificarea sarcinii secundare;
verificarea izolatiei infasurarilor;
verificarea interna a aparatelor de masura indicatoare si inregistratoare, prin comparatie cu aparate etalon.
f) verificarea dispozitivelor de actionare a echipamentului primar de comutatie:
verificarea si reglarea contactelor auxiliare;
verificarea si repararea electromotoarelor;
verificarea functionarii cu tensiune normala si redusa a electromagnetilor si electromotoarelor;
verificarea izolatiei circuitelor si electromotoarelor.
g) verificarea izolatiei circuitelor secundare:
masurarea rezistentei de izolatie;
incercarea cu tensiune marita.
h) verificarea functionarii dispozitivelor de protectie si de automatizare asupra echipamentului primar de comutatie, prin alimentarea elementelor de demaraj de pe partea primara a transformatoarelor de masura:
verificarea elementelor de curent;
verificarea elementelor de tensiune.
i) verificarea in laborator a caracteristicilor de functionare a releelor complexe (de distanta, de putere etc.);
j) inlocuirea releelor cu defecte neremediabile sau cu parametri electrici necorespunzatori;
k) inlocuirea aparatelor de masura cu erori peste limita;
l) inlocuirea cablurilor cu izolatie slabita sau la limita;
m) refacerea generala a conexiunilor si a inscriptionarilor invechite sau necorespunzatoare;
n) alte verificari conform normativului PE 116.
7.11 SERVICII PROPRII
Lucrari de reparatii curente
Art. 184 Reparatiile curente la serviciile proprii se fac conform art. 144. In cadrul lor, se executa:
a) verificarea echipamentului:
verificarea aparatajului de masura;
verificarea conexiunilor si a cablurilor;
verificarea sigurantelor;
verificarea dispozitivelor de anclansare automata a rezervei;
verificarea conectarii automate a instalatiei de incalzire si a functionarii ei corecte la temperaturile reglate (se executa iarna);
verificarea conectarii automate a iluminatului de siguranta si a functionarii lui;
verificarea functionarii iluminatului de lucru;
verificarea si reglarea aparatajului de comutatie si de automatizare;
inlocuiri de elemente de circuit degradate.
b) masurari electrice conform normativului PE 116;
c) inlocuirea aparatajului de comutatie si de automatizare degradat;
d) inlocuirea aparatelor de masura cu erori peste limita;
e) inlocuirea cablurilor cu izolatia necorespunzatoare;
f) refacerea generala a conexiunilor invechite sau necorespunzatoare.
Art. 185 Intretinerea si repararea acumulatoarelor se executa conform instructiunilor generale specifice si instructiunilor tehnice interne pentru fiecare instalatie, in care se precizeaza amanuntit operatiile de verificare, precum si valorile si datele corespunzatoare tuturor regimurilor de functionare.
Art. 186 Evidenta instalatiilor de energoalimentare se tine prin:
a) darea de seama statistica privind evidenta globala a unitatilor fizice si echivalente;
b) dosarele tehnice ale instalatiilor;
c) registrele de control si lucrari efectuate la instalatii;
d) fisa de evidenta zilnica a functionarii substatiei de tractiune.
Art. 187 Darea de seama statistica privind evidenta globala a unitatilor fizice si echivalente din cuprinsul instalatiilor se intocmeste de catre sectie pina la data de 10 ianuarie a fiecarui an, iar de catre serviciul regional de electrificare pina la 31 ianuarie si se trimite la compartimentul de electrificare din centralul unitatii.
Art. 188 Dosarele tehnice ale instalatiilor trebuie sa contina planurile, schemele, instructiunile fabricilor constructoare ale echipamentelor, evidenta reparatiilor, buletinele de incercare etc. Aceste dosare se intocmesc si sunt tinute la zi de catre seful districtului.
Buletinele de incercari si masuratori trebuie vazute de inginerul EA, care va nota si urmari evolutia valorilor obtinute la masuratori, pentru fiecare echipament in parte.
Art. 189 Registrele de control si lucrari (anexa 6) trebuie sa contina toate datele in legatura cu verificarea si lucrarile executate la instalatii de catre personalul cu sarcini de control si de catre personalul de intretinere, care face si inregistrarile respective.
9.1 EVIDENTA DERANJAMENTELOR
Art. 190 Toate deranjamentele (inclusiv declansarile intreruptoarelor de pe fiderii de alimentare, furturile si distrugerile de instalatii etc.) vor fi inregistrate in registrul de evidenta de catre dispecerul energetic feroviar si de catre seful de district in sarcina caruia cade intretinerea instalatiei respective si raportate imediat sectiei de care apartine. De asemenea, sectiile vor raporta zilnic serviciului regional de electrificare (inginerului EA) situatia centralizata a tuturor deranjamentelor din ultimele 24 ore.
Art. 191 Sectiile si serviciile regionale de electrificare sunt obligate sa cunoasca si sa analizeze deranjamentele produse la instalatiile pe care le au in intretinere. In acest scop, seful serviciului regional de electrificaresi seful de sectie vor face, zilnic, analiza lor operativa si, lunar, analiza lor tehnica. Deranjamentele de catregoria I si furturile sau distrugerile de instalatii se vor comunica zilnic la compartimentul de electrificare din centralul unitatii. Concluziile acestor analize vor servi la stabilirea masurilor ce trebuie luate in vederea prevenirii si reducerii numarului si duratei deranjamentelor si avariilor.
9.2 ANALIZA DERANJAMENTELOR
Art. 192 Analiza deranjamentelor este operativa si tehnica.
Art. 193 Analiza operativa se face la toate nivelurile, de la districte, pina la compartimentul de electrificare din centralul unitatii.
Analiza operativa trebuie sa fie precedata de culegerea urmatorului material:
a) examinarea instalatiei dupa deranjament;
b) date cu privire la functionarea sistemelor de protectie si de automatizare si inregistrarile aparatelor;
c) date in legatura cu ultima verificare, reparatie etc;
d) notarile din registrele operative si interogarea personalului;
e) raportul intocmit de catre dispecerul energetic feroviar sef pe baza elementelor acumulate la punctul de comanda (dupa caz);
f) raportul revizorului de sector (dupa caz).
Art. 194 Analiza operativa a deranjamentelor se face imediat dupa lichidarea lor. Din aceasta analiza trebuie sa rezulte urmatoarele:
a) daca lichidarea s-a facut la timp, tinand seama de mijloacele de transport, de materialele existente, de natura defectului, de conditiile atmosferice etc;
b) daca exista o corelatie corecta intre deranjament, cauza care l-a produs si actiunea dispozitivelor de protectie si de automatizare;
c) daca deranjamentul a fost corect clasificat;
d) daca deranjamentul provine dintr-un focar;
e) daca deranjamentul a fost provocat din vina personalului sau independent de acesta;
f) daca s-a respectat metodologia de lichidare si in ce masura este instruit personalul;
g) daca sculele, materialele si mijloacele folosite pentru lichidare au fost cele adecvate.
In urma analizei, districtele, sectiile si serviciile regionale de electrificare vor lua masuri de prevenire si de imbunatatire a sigurantei in functionare a instalatiilor.
Art. 195 Analiza tehnica se face pentru fiecare luna, trimestru si an, de catre sectii si serviciile regionale de electrificare. Din ea trebuie sa rezulte:
a) care sunt cauzele care provoaca cel mai mare numar de deranjamente, pe fel de instalatii;
b) repercusiunile asupra circulatiei trenurilor;
c) care este tendinta de variatie a numarului si a duratei deranjamentelor;
d) eficacitatea masurilor luate de unitatea respectiva in perioadele precedente ca urmare a analizelor efectuate;
e) un plan de masuri in scopul prevenirii deranjamentelor (cand este cazul).
9.3 RAPORTAREA DERANJAMENTELOR
Art. 196 Pentru cazul in care, in urma analizei zilnice, se dispune cercetarea deranjamentului se va intocmi un dosar de cercetare. Acesta trebuie sa cuprinda urmatoarele documente:
a) procesul verbal incheiat intre sectia de electrificare si intreprinderea furnizoare, cand deranjamentul s-a produs din vina personalului intreprinderii furnizoare;
b) procesul verbal de constatare tehnica;
c) explicatiile personalului in cauza;
d) referatul tehnic al organului care a facut cercetarea, insotit, daca este posibil, de schite, fotografii sau de piesele in cauza;
e) referatul sefului sectiei si al serviciului regional de electrificare, impreuna cu masurile ce s-au luat si care se propun pentru prevenire;
f) stabilirea vinovatilor si sanctiunile aplicate.
La intocmirea dosarelor pentru deranjamentele care au provocat intarzieri de trenuri se vor respecta si reglementarile in vigoare.
Art. 197 Instalatiile de energoalimentare care nu indeplinesc conditiile minime tehnice din prezentele instructiuni trebuie sa fie aduse la aceste conditii o data cu executarea lucrarilor de reparatii.
Se admite ca instalatiile existente care nu corespund constructiv si, deci, necesita fonduri de investitii spre a fi aduse in concordanta cu prezentele instructiuni sa fie folosite mai departe, in mod provizoriu, cu aprobarea compartimentului de electrificare din centralul unitatii, pana la alocarea sumelor necesare pentru executarea lucrarilor respective.
Art. 198 Pentru instalatiile noi, serviciul regional de electrificare va intocmi instructiuni de exploatare si de intretinere, pana la punerea lor in functiune.
Art. 199 Daca diferite aspecte ale aceleiasi probleme sunt cuprinse in mai multe articole, ele trebuie sa fie intelese si aplicate in totalitatea lor.
Art. 200 Prezentele instructiuni sunt obligatorii pentru instruirea personalului care participa la exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de energoalimentare.
Art. 201 Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentelor instructiuni, orice prevedere contrara isi inceteaza valabilitatea.
Anexa 1
REGIONALA CFR ..
SECTIA DE ELECTRIFICARE
DISTRICTUL
REGISTRUL OPERATIV
al ..
|
Nr. de la DEF |
Nr. local |
Comunicarea |
Numele dispecerului (executantului) |
|
Data .. |
|||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Anexa 2
REGIONALA CFR ..
SECTIA DE ELECTRIFICARE
DISTRICTUL
REGISTRUL DE DISPOZITII
al ..
|
Nr. |
Data ora |
Continutul dispozitiei |
Luat la cunostinta |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Observatie: Anularea unei dispozitii se face prin mentiunea ANULAT, cu data, ora si semnatura organului respectiv.
Anexa 3
REGIONALA CFR ..
SECTIA DE ELECTRIFICARE
DISTRICTUL
Tabelul de reglaj al protectiei si automatizarii
Substatia .
|
Denumirea si numarul transformatorului, circuitului etc. |
Denumirea protectiei si a automatizarii |
ktc |
ktt |
Reglajul primar |
Reglajul releelor |
Modificarea ocazionala a reglajului |
Observatii |
||||||
|
Iap |
Uap |
Zap |
Iar |
Uar |
Zar |
tar |
Data ora |
Semnatura |
|||||
|
A |
kV |
W |
A |
V |
W |
s |
|||||||
|
Trafo 110/27,5 kV nr. |
Maximala de curent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Blocajul de tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala directionala |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala de punere la masa |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Trafo 110/27,5 kV nr. |
Maximala de curent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Blocajul de tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala directionala |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala de punere la masa |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Trafo 110/27,5 kV nr. |
Maximala de curent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Blocajul de tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala directionala |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala de punere la masa |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fiderul nr.1 |
Maximala de curent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Distanta |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reconectarea automata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala directionala temporizata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fiderul nr.2 |
Maximala de curent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Distanta |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reconectarea automata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala directionala temporizata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fiderul nr.3 |
Maximala de curent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Distanta |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reconectarea automata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala directionala temporizata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fiderul nr.4 |
Maximala de curent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Distanta |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reconectarea automata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala directionala temporizata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fiderul de rezerva |
Maximala de curent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Distanta |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reconectarea automata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala directionala temporizata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Bara (sectiunea ) A |
Blocajul de curent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minimala de tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Bara (sectiunea ) B |
Blocajul de curent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minimala de tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Bara A-B |
Minimala de tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Serv. proprii circuitul 1 |
Minimala de tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala de curent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Serv. proprii circuitul 2 |
Minimala de tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximala de curent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
SEF SERVICIU
SEF LABORATOR PRAM
SEF DISTRICT ENERGOALIMENTARE
Anexa 4
REGIONALA CFR ..
SECTIA DE ELECTRIFICARE
DISTRICTUL
Tabelul de reglaj al protectiei si automatizarii
Postul de sectionare (subsectionare) .
|
Denumirea si numarul echipamentului |
Denumirea protectiei si a automatizarii |
ktc |
ktt |
Reglaul primar |
Reglajul releelor |
Modificarea ocazionala a reglajului |
Observatii |
||||
|
Iap |
Uap |
Iar |
Uar |
tar |
Data ora |
Semnatura |
|||||
|
A |
kV |
A |
V |
A |
|||||||
|
Separator de sarcina nr.1 |
Minimala de tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reconectare automata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Separator de sarcina nr.2 |
Minimala de tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reconectare automata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Separator de sarcina nr.3 |
Minimala de tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reconectare automata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Separator de sarcina nr.4 |
Minimala de tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reconectare automata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
SEF SERVICIU
SEF LABORATOR PRAM
SEF DISTRICT ENERGOALIMENTARE
Anexa 5
REGIONALA CFR
SECTIA DE ELECTRIFICARE
DISTRICTUL ..
SUBSTATIA
|
Ora |
Tensiunea |
Sarcina transformatorului |
Sarcina fiderului |
Servicii proprii (auxiliare) |
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||
|
Transformator |
Bara |
Tensiunea |
Energie |
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||
|
nr.1 |
nr.2 |
nr.3 |
A |
B |
nr.1 |
nr.2 |
nr.3 |
|
|
|
|
Rez. |
c.c. |
R 0 |
S 0 |
T 0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
kV |
Plot |
MWh |
Mvarh |
Plot |
MWh |
Mvarh |
Plot |
MWh |
Mvarh |
A |
V |
kWh |
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Anexa 6
REGIONALA CFR ..
SECTIA DE ELECTRIFICARE
DISTRICTUL
REGISTRUL DE CONTROL SI LUCRARI
LA INSTALATIILE DE ENERGOALIMENTARE
al ..
|
Nr. |
Data si ora |
Denumirea instalatiei, circuitului |
Controlul sau lucrarea executata. Constatarile rezultate, defectele depistate, masurile necesare |
Masurile luate, lucrarile executate, starea finala a instalatiei |
Personalul care a executat lucrarea (numele, categoria, semnatura) |
|
|
inceperii |
terminarii |
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Anexa 7
Periodicitatea lucrarilor de intretinere tehnica
la instalatiile de energoalimentare
|
Nr. crt. |
Instalatia |
Periodicitate |
|
|
Circuite primare, secundare, servicii proprii, instalatii de legare la pamant si paratraznet, cu exceptia |
1 an |
|
1.a |
- separatoarelor de sarcina |
6 luni |
|
1.b |
- intreruptoarelor cu ulei de 27,5 kV |
6 luni |
|
1.c |
- celulelor de 110 kV (intreruptoare cu ulei, separatoare, bare, izolatoare, transformatoare de masura) |
2 ani |
|
1.d |
- descarcatoarelor cu rezistenta variabila |
|
|
1.e |
- bateriilor de acumulatoare cu acid sulfuric din instalatiile fara personal turant |
lunar |
NOTA Pentru aparatele de comutatie cu ruperea arcului electric in SF6 sau in vid, precum si pentru circuitele secundare bazate pe tehnica de calcul, periodicitatea lucrarilor de intretinere tehnica este in conformitate cu prevederile cartilor tehnice ale echipamentelor respective.
Anexa 8
Periodicitatea reparatiilor curente
la instalatiile de energoalimentare
|
Nr. crt. |
Instalatia |
Periodicitate |
|
1.a |
Intreruptoare de 27,5 kV si separatoare de sarcina cu ulei |
3 ani |
|
1.b |
Intreruptoare de 110 kV cu ulei |
6 ani |
|
|
Separatoare |
6 ani |
|
3.a |
Transformatoare monofazate de 16 MVA |
6 ani |
|
3.b |
Transformatoare in ulei cu doua infasurara MT / JT, inclusiv circuitele primare |
6 ani |
|
|
Prize de pamant, instalatii de legare la pamant, paratraznete |
6 ani |
|
5.a |
Celule de 27,5 kV (bare colectoare, cleme, izolatoare, transformatoare de masura) |
3 ani |
|
5.b |
Celule de 110 kV (bare colectoare, cleme, izolatoare, transformatoare de masura) |
6 ani |
|
|
Fideri de alimentare |
3 ani |
|
|
Fideri de intoarcere |
6 ani |
|
|
Circuite secundare, inclusiv panourile aferente de comanda, semnalizare, masura |
3 ani |
|
|
Baterii stationare de acumulatoare cu acid sulfuric, panouri de comanda, semnalizare, masura si de distributie ale serviciilor proprii si instalatii de redresare |
3 ani |
NOTA Pentru aparatele de comutatie cu ruperea arcului electric in SF6 sau in vid, precum si pentru circuitele secundare bazate pe tehnica de calcul, periodicitatea lucrarilor de reparatii curente este in conformitate cu prevederile cartilor tehnice ale echipamentelor respective.
|
