INSTRUCTIUNILE DE ZBOR ALE AVIATIEI CIVILE

INSTRUCŢIUNILE DE ZBOR ALE AVIAŢIEI CIVILE

Editia 1975, amendata cu Amendamentul nr.1/1992

Cuprins

Capitolul 1    -NOŢIUNI DE BAZĂ .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ................3

Capitolul 2 -PERSONALUL AERONAUTIC CIVIL DIN AVIAŢIA SPORTIVĂ .................... 16216y245q .6

Capitolul 3 -BAZELE ASIGURĂRII SECURITĂŢII ZBORURILOR (SALTURILOR CU PARAsUTA) .......... ..... ...... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ............13

Capitolul 4 -ORGANIZAREA ZBORURILOR (SALTURILOR CU PARAsUTA) .................... 16216y245q 16

Capitolul 5 -ACTIVITATEA DE ZBOR CU MOTOR .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ......19

Capitolul 6 -ACTIVITATEA DE PLANORISM .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ................27

Capitolul 7 -ACTIVITATEA DE PARAsUTISM .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ................33

Capitolul 8    -PREVEDERI FINALE .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ..............37

Anexa 1 -ÎMPĂRŢIREA PE CLASE A AERONAVELOR DE SPORT .................... 16216y245q .................... 16216y245q 38

Anexa 2 -ORGANIZAREA STARTULUI PE UN SINGUR CULOAR PENTRU ACTIVITATEA DE ZBOR CU MOTOR - GHID .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .............

Anexa 3 -ORGANIZAREA STARTULUI PE DOUĂ CULOARE PENTRU ACTIVITATEA DE ZBOR CU MOTOR - GHID .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .........40

Anexa 4    -ORGANIZAREA STARTULUI PE TREI CULOARE PENTRU ACTIVITATEA DE ZBOR CU MOTOR -GHID .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .....41

Anexa -ORGANIZAREA STARTULUI PE DOUĂ CULOARE PENTRU ACTIVITATEA DE PLANORISM PRIN REMORCAJ DE AVION - GHID .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ..............42

Anexa 6 -ORGANIZAREA STARTULUI PE TREI CULOARE PENTRU ACTIVITATEA DE PLANORISM PRIN REMORCAJ DE AVION - GHID .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .............43

Anexa 7 -ORGANIZAREA STARTULUI PE DOUA CULOARE PENTRU ACTIVITATEA DE PLANORISM PRIN REMORCAJ DE AUTOMOSOR - GHID .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ..44

Anexa 8 -SEMNELE PENTRU MARCAREA AERODROMULUI ÎN CADRUL ACTIVITĂŢII DE ZBOR CU MOTOR SAU DE PLANORISM .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ..........45

Anexa 9 -ORGANIZAREA AERODROMULUI PENTRU EXECUTAREA ACTIVITĂŢII DE PARAsUTISM .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ..................46

Anexa 10    -ORGANIZAREA LOCULUI PENTRU ATERIZAREA sI STAŢIONAREA

PARAsUTIsTILOR .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ....47

Anexa 11    -SEMNALE PENTRU DIRIJAREA AVIOANELOR .................... 16216y245q .................... 16216y245q ..............48

Anexa 12 -SEMNALE PENTRU REMORCAJUL LA AUTOMOSOR AL PLANOARELOR ....50

Anexa 13

Anexa 14    -TABEL CU EXPRESII UZUALE ÎN CONVORBIRILE RADIO .................... 16216y245q .............. 52

Capitolul 9 -INSTRUCŢIUNI PRIVIND ORGANIZAREA, PREGĂTIREA, EXECUTAREA, CONDUCEREA sI ASIGURAREA ZBORULUI CU AERONAVE ULTRAUsOARE .................... 16216y245q 55

Capitolul 10 -NORME, INSTRUCŢIUNI sI DISPOZIŢII PENTRU AERONAUTICA SPORTIVĂ (N.I.D.A.S.) .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ............ 61

Anexa 15    -CERERE DE ARONDARE .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ...............66

Anexa 15 A -MEMORIU DE PREZENTARE .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .......67

Anexa 17    -CERTIFICAT DE AUTORIZARE .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .68

Anexa 18    -DECLARAŢIE .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ........69

Anexa 19    - CONDIŢII CE TREBUIE ÎNDEPLINITE PENTRU AVIZAREA TERENURILOR DE ZBOR .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ............70

NOŢIUNI DE BAZĂ

1.1. GENERALITĂŢI

1.1.1. Instructiunile de zbor ale aviatiei sportive stabilesc modul de organizare, pregatire si executie a zborurilor (salturilor) efectuate cu aeronave de sport în portiunile de spatiu aerian (zonele) repartizate - pe perioade de timp determinate sau nedeterminate - pentru activitatea aeronautica sportiva. Ele sunt întocmite în baza prevederilor Codului Aerian al României, ale Regimului de Zbor în spatiul Aerian al României, precum si alte reglementari privind aviatie sportiva, adoptate pe plan international.

1.1.2. Pentru organizarea, pregatirea si executia zborurilor (salturilor cu parasuta), altele decât cele de instruire, antrenament si control al pregatirii personalului navigant, precum si pentru cele efectuate cu aeronavele de sport. În afara zonelor repartizate pentru activitatea aeronautica sportiva, se vor respecta si prevederile urmatoarelor documente de reglementare, dupa caz:

a) pentru zborurile (salturile cu parasuta) competitionale, precum si pentru cele executate în cadrul manifestatiilor cultural educative, programul de desfasurare al acestora, întocmit pentru fiecare caz în parte, astfel:

-pentru cele organizate si desfasurate de aerocluburile teritoriale pe baza planului trimestrial de manifestatii si competitii aprobat;

-pentru cele organizate si desfasurate prin grija Aeroclubului României, programul va
fi aprobat de A.A.C.R.;   

b) pentru zborurile (salturile cu parasuta) tehnice interne si oficiale, normele tehnice de admisibilitate la zbor a aeronavelor civile, aprobate.

c) pentru zborurile de deplasare sau pentru altfel de zboruri executate în spatiul din afara zonelor repartizate pentru activitatea aeronautica sportiva, Regulamentul de zbor al aviatiei civile.

1.1.3. Respectarea prevederilor prezentelor Instructiuni de zbor ale aviatiei sportive este obligatorie pentru toate echipajele care zboara în portiunile de spatiu aerian repartizate pentru activitatea aeronautica sportiva, precum si pentru întregul personal care concura la planificarea, organizarea, asigurarea, executarea, dirijarea si controlul activitatii aeronautice sportive.

1.2. AERONAVE DE SPORT

1.2.1. Se numesc aeronave de sport toate aparatele de zbor, mai grele sau mar usoare decât aerul, destinate unei activitati aeronautice sportive.

1.2.2. Clasificarea generala a aeronavelor este aratata în Anexa nr.1 a Codului Aerian al României. Împartirea pe clase a aeronavelor de sport se arata în Anexa nr.1 a prezentelor instructiuni.

1.2.3. Din punct de vedere al folosirii lor, aeronavele de sport pot fi:

- de formare;

- de antrenament;

- de performanta;

Aeronavele de sport de formare, de antrenament sau de performanta pot fi la rândul lor:

- de dubla comanda;

- de simpla comanda.

1.2.4. Din punct de vedere al numarului de locuri la bord, aeronavele de sport pot fi :

- monoloc;

- multiloc.

1.3. TERENURI PENTRU DECOLAREA sI ATERIZAREA AERONAVELOR DE SPORT

1.3.1. Decolarile si aterizarile aeronavelor se executa în România pe terenuri de aeronautica civila, omologate si deschise pentru zbor de catre A.A.C.R. Exploatarea terenurilor române de aeronautica civila se face în conditiile stabilite prin "certificatul de exploatare" eliberat de A.A.C.R. pentru fiecare teren în parte, precum si prin "instructiunile de exploatare" aprobate de aceiasi autoritate si difuzate tuturor celor interesati.

1.3.2. Terenurile de aeronautica civila repartizate pentru desfasurarea activitatii de sport aeronautic, sunt aerodromuri.

Aerodromurile repartizate aviatiei sportive - pe timp limitat sau nelimitat - trebuie sa fie dotate cu infrastructura necesara activitatii aeronautice sportive.

1.3.3. Prin derogare de la prevederile 1.3.1., aeronavele de sport pot ateriza si decola si de pe alte terenuri decât aerodromurile aviatiei sportive, fie în cazul executarii unor misiuni speciale (omologari terenuri, zboruri si salturi de performanta, depanari din terenuri neomologate etc.), fie în cazul aterizarilor fortate. Misiuniie de aerotaxi cu aeronave sport se pot efectua pe si de pe terenuri omologate temporar si în mod special pentru aceasta, cu respectarea procedurii specifice aprobate de A.A.C.R.

Prin aterizare fortata se întelege aterizarea exccutata în alte conditii decât cele stabilite prin ordinul de misiune, datorita unor cauze de forta majora.

Aterizarea cu planorul, motoplanorul, parasuta sau aerostatul, executate în alte conditii decât cele prevazute în ordinul de misiune, ca urmare a pierderii posibilitatii de plutire datorita conditiilor meteorologice, nu se considera aterizare fortata.

1.3.4. Aerodromurile repartizate aviatiei sportive trebuie sa fie dotate cu mijloace meteorologice capabile sa determine cel putin:

- vizibilitatea;

- umiditatea atmosferei;

- temperatura atmosferei;

- viteza si directia vântului;

- înaltimea plafonului de nori.

În lipsa mijloacelor pentru determinarea înaltimii plafonului de nori, aceasta determinare se va putea face cu ajutorul aeronavei, pilotata de catre un instructor de zbor.

1.4. ORGANIZAREA PORŢIUNILOR DE SPAŢIU AERIAN REPARTIZATE AVIAŢIEI SPORTIVE

1.4.1. În scopul executarii unor misiuni specifice, în interiorul portiunilor de spatiu aerian repartizate pe timp nelimitat sau limitat, pentru activitatea aeronautica sportiva se vor prevedea "zone de lucru" ale caror dimensiuni se vor stabili - în functie de misiunile specifice respective - prin instructiunile de exploatare a aerodromurilor în cauza.

1.4.2. Între limitele laterale ale zonelor de lucru vecine trebuie sa existe o distanta de siguranta de minim 1,5 Km.

1.5. CLASIFICAREA ZBORURILOR (SALTURILOR CU PARAsUTA)

1.5.1. Zborurile (salturile cu parasuta) cu aeronavele de sport se clasifica dupa:

-scop;

-înaltime;

-departare fata de aerodromul de decolare;

-relief geografic survolat;

-ora de executie.

1.5.2. Din punct de vedere al scopului, zborurile (salturile cu parasuta) executate cu aeronave sport pot fi:

-de instruire;

-de antrenament;

-tentative de recorduri;   

-competitionale;

-de deplasare;

-tehnice interne si oficiale (de control dupa revizii si întretinerea curenta a aeronavelor, ori de receptie si control al aeronavelor în vederea eliberarii sau prelungirii valabilitatii certificatului lor de navigabilitate);

-de control al pregatirii personalului navigant;

-pentru remorcarea planoarelor (motoplanoarelor) aterizate în afara aerodromului de decolare (zboruri de depanare);

-demonstrative;

-alte zboruri (salturi cu parasuta).

1.5.3. Din punct de vedere al înaltimii, zborurile executate cu aeronavele de sport pot fi:

-zboruri razante - pâna la 50 m;

-zboruri la înaltimi mici - între 51 si 1000 m;

-salturi cu parasuta la înaltimi mici - între 600 si 1000 m;

-zboruri (salturi cu parasuta) la înaltimi mijlocii - între 1001 si 4000 m;

-zboruri (salturi cu parasuta) la înaltimi mari - peste 4000 m.

1.5.4. Din punct de vedere al îndepartarii fata de aerodromul de decolare, zborurile (salturile cu parasuta) executate cu aeronavele de sport pot fi:

-zboruri (salturi cu parasuta) în zona aerodromului de decolare;

-zboruri (salturi cu parasuta) în afara zonei aerodromului de decolare - cu sau fara aterizare pe alt teren.

1.5.5. Din punct de vedere al reliefului geografic survolat, zborurile (salturile cu parasuta) executate cu aeronavele de sport pot fi:

-deasupra regiunilor plane - ses - sau întinderi de apa - adica deasupra acelor regiuni care sunt situate sub altitudinea de 2000 m si al caror relief este uniform, fara variatii brusc de cote care sa depaseasca între ele 100 m;

-deasupra regiunilor deluroase, adica deasupra acelor regiuni care sunt situate sub altitudinea de 2000 m si al caror relief este accidental, dar care nu prezinta variatii bruste de cote ce depasesc între ele 500 m;

-deasupra regiunilor muntoase, adica deasupra acelor regiuni care sunt situate sub altitudinea de 2000 m si al caror relief este foarte accidental, cu variatii bruste de cote care depasesc între ele 500 m, precum si deasupra acelor regiuni - cu orice relief - care se gasesc la altitudini de peste 2000 m.

1.5.6. Din punct de vedere al orei la care se desfasoara zborurile (salturile cu parasuta) executate cu aeronavele de sport pot fi:

-de zi;

-de noapte;

Zborurile (salturile cu parasuta) de zi sunt executate între rasaritul si apusul soarelui, iar cele de noapte între apusul si rasaritul soarelui.

Orele rasaritului si apusului soarelui sunt prevazute în tabelele emise de Observatorul Astronomic Român, cu corectiile respective pentru fiecare pozitie geografica în parte,

1.5.7. Decolarea si efectuarea de zboruri cu aeronavele de sport înmatriculate în România, în portiunile de spatiu repartizate pentru activitatea aeronautica sportiva, se pot face numai cu conditia existentei ordinului de misiune prin care se stabilesc detaliile tehnice de executare a misiunii respective.

2. PERSONALUL AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT DIN AVIAŢIA SPORTIVĂ

2.1. GENERALITĂŢI.

2.1.1. Personalul aeronautic civil navigant din aviatia sportiva este încadrat conform legii, cu contract de munca pe durata nedeterminata, pentru îndeplinirea la bordul aeronavelor a functiilor pentru care poseda brevet nominal de aptitudine si licenta pentru personal aeronautic civil profesionist, cu valabilitatea la zi, eliberat de Autoritatea Aeronautica Civila Româna. Posesorii de brevete de aptitudine si licenta eliberate de catre Autoritatea Aeronautica Civila Româna sau Aeroclubul României neîncadrati în unitatile de aviatie sportiva (instructorii voluntari de zbor/parasutism, sportivii piloti/parasutisti, precum si elevii piloti/parasutisti din aerocluburile teritoriale) care se instruiesc în vederea obtinerii unui brevet de aptitudine sau a mentinerii licentei de zbor, sunt asimilati cu personalul aeronautic civil navigant pe perioada antrenamentului sau instruirii practice în zbor/salturi cu parasuta în conditiile stabilite prin reglementari specifice.

Pilotii si parasutistii particulari sunt asimilati sportivilor piloti/parasutisti pe timpul desfasurarii activitatii lor în cadrul sistemului de pregatire al aviatiei sportive.

2.1.2. Personalul aeronautic civil navigant încadrat în aviatia sportiva cuprinde:

-personalul de conducere a aeronavelor (piloti, mecanici naviganti, parasutisti);

-personal de control tehnic (ingineri de receptie si control, pentru zboruri tehnice oficiale, pentru planoare si parasute).

2.1.3. Personalul aeronautic civil navigant prevazut la 2.1.2. poate fi încadrat în functii de conducere a aerocluburilor sau în functii de instructaj si de control în zbor al pregatirii echipajelor (elevilor). Functiile respective sunt nominalizate prin lege.

2.1.4. Personalul aeronautic civil navigant din aviatia sportiva este obligat sa aiba asupra sa, pe timpul executarii misiunilor de zbor, brevetul de aptitudine si licenta, pentru a-l prezenta la cererea organelor de aeroport (aerodrom) autorizate în acest sens. Aceasta prevedere se poate excepta la zborurile planificate exclusiv în zona de aerodrom.

2.1.5. Întreaga activitate de zbor/salt cu parasuta a personalului aeronautic civil navigant din aviatia sportiva, începând cu data primului zbor/salt cu parasuta se consemneaza într-un carnet individual de zbor/salt cu parasuta care se completeaza si se pastreaza conform normelor stabilite în acest scop de Aeroclubul României. Pentru elevii si sportivii piloti/parasutisti formularul carnetului de zbor este specific.

2.1.6. Aeronavele care în afara de pilot mai au nevoie si de alt personal pentru efectuarea zborului în bune conditii sau pentru asigurarea diferitelor sarcini la bord legate de misiune, sunt deservite de un echipaj.

Compunerea numerica minima, pe functii, a echipajului unei aeronave este indicata în anexa certificatului de navigabilitate.

Compunerea nominala a echipajului, pentru fiecare misiune în parte, se stabileste prin ordinul de misiune si nu poate fi mai mica decât cea prevazuta în anexa certificatului de navigabilitate al aeronavei respective sau mai mare decât cea prevazuta în instructiunea de exploatare în zbor a tipului respectiv de aeronava.

2.1.7. Din punct de vedere al raspunderii executarii tehnice a misiunii, echipajul unei aeronave se împarte în comandant si executanti. Functia de comandant este îndeplinita în toate cazurile de catre pilot, care primeste si denumirea de "pilot comandant de bord".

2.1.8. Pilotul comandant de bord este, de regula, comandantul aeronavei.

2.1.9. Comandantul aeronavei care remorcheaza o alta aeronava sau care este "capul" unei formatii de aeronave este comandantul acestora pâna la declansarea aeronavelor remorcate - respectiv pâna la "ruperea" formatiei.

2.1.10. Pilotul comandant de bord al aeronavei din care se executa lansare de parasutisti trebuie sa urmeze indicatiile instructorului de parasutism de la bord, ale conducatorilor de lansari, precum si cele ale conducatorului de zbor în conformitate cu prevederile subcapitolului ce reglementeaza activitatea de zbor cu motor pentru lansarea de parasutisti din prezentele instructiuni.

2.1.11. Se interzice prezenta la bordul aeronavelor de sport a oricarei persoane care nu este înscrisa în ordinul de misiune.

2.1.12. În cazul zborurilor de instruire sau antrenament, pilotarea unei aeronave poate fi încredintata elevului/sportivului pilot sau pilotului în instruire, însa numai sub supravegherea si pe raspunderea instructorului de zbor.

2.1.13. Când se gaseste la bordul aeronavei, în executarea functiei sale, instructorul de zbor este întotdeauna comandantul aeronavei.

2.1.14. Personalul navigant va fi admis la zbor (salturi cu parasuta) zilnic, numai daca înaintea zborului (saltului cu parasuta) a avut repaosul normal (minim 8 ore de odihna neîntrerupta) si numai daca starea sanatatii sale este constatata de personalul medico-sanitar ca fiind corespunzatoare.

2.1.15. Se interzice urcarea la bordul aeronavelor (saltul cu parasuta) a oricarei persoane care din cauze psiho-fizice nu este în masura a suporta conditiile de zbor (salturi cu parasuta).

2.1.16. Timpul de serviciu pentru zbor în 24 de ore, timpul de zbor/numarul de salturi cu parasuta zilnic, lunar si anual, se stabilesc în conformitate cu reglementarile generale ale Autoritatii Aeronautice Civile Române si cele specifice stabilite de Aeroclubul României.

2.2. OBLIGAŢIILE sl RĂSPUNDERILE GENERALE ALE PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL DIN AVIAŢIA SPORTIVĂ, PRECUM sI ALE PILOŢILOR (PARAsUTIsTILOR) AMATORI (SPORTIVI) sI ELEVILOR

2.2.2. Prezenta unui superior la bordul aeronavei nu scuteste echipajul respectivei aeronave de raspunderea sa pentru executarea misiunii în cele mai bune conditii.

2.2.3. Principala obligatie si raspundere a echipajului aeronavei este îndeplinirea misiunii de zbor (salturi cu parasuta) primite, la indicele de calitate cel mai înalt, întelegându-se prin aceasta:

a) pregatirea minutioasa a misiunii;

b) respectarea cu strictete a elementelor înscrise în documentele de bord si a celor autorizate de organele de dirijare si control, asigurând o deplina securitate a zborului;

c) crearea unui climat de înalta tinuta morala si profesionala în vederea cresterii prestigiului unitatii prin:

-mentinerea unei discipline ferme între membrii echipajului si între acestia si organele aeronautice cu care vin în contact în timpul misiunii (organele de trafic aerian, comandanti de aerodromuri etc.);

-abordarea unui comportament prevenitor, dar demn, în relatiile cu alte persoane în afara aviatiei sportive.

2.2.4. În caz de tentativa de capturare la sol sau deturnare în zbor a aeronavei, pilotul comandant de bord poarta raspunderea pentru executarea prevederilor instructiunilor elaborate în acest sens de A.A.C.R.

2.3. OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT

DIN AEROCLUBURI

2.3.1. Instructorul de zbor (parasutism)

2.3.1.1. Instructorul de zbor (parasutism) este subordonat nemijlocit comandantului aeroclubului de care apartine. Pe timpul stationarii pe un alt aerodrom decât cel de baza, instructorul de zbor (parasutism) este subordonat comandantului aerodromului respectiv, din punctul de vedere al oricarei activitati legate direct de zbor (salturi cu parasuta) si de securitatea aeronavei.

2.3.1.2. Instructorul de zbor (parasutism) organizeaza si conduce executarea în bune conditiuni a misiunii primite. vegheaza la respectarea tuturor dispozitiilor, precum si la îndeplinirea operatiilor legate de executarea misiunii, asigura disciplina si ordinea la sol si în zbor a elevilor.

2.3.1.3. Instructorul de zbor (paralutism) trebuie:

-sa stabileasca si sa aplice metode optime de instruire la sol si în zbor a elevilor, insuflând acestora o înalta disciplina, precum si dragostea pentru aviatie si pentru aeroclubul în care se instruiesc;

-sa îmbunatateasca permanent nivelul de pregatire al elevilor si sportivilor;

-sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica înaintea si în timpul zborului;

-sa cunoasca si sa aplice toate documentele în vigoare care reglementeaza activitatea sa la sol si în zbor;

-sa stapâneasca si sa aplice metoda cea mai înaintata de instruire a elevilor la sol si în zbor, insuflând acestora o înalta disciplina, precum si dragostea pentru aviatie si pentru aeroclubul unde se instruiesc;

-pe timpul circulatiei la sol si al zborului, sa mentina o legatura permanenta radio (daca are aparatura la bord) si la vedere (în zborul de aerodrom) cu organul de dirijare si control, pentru a executa întocmai dispozitiile acestuia. Totodata, el va supraveghea necontenit spatiul înconjurator pentru a preveni abordajele cu alte aeronave sau ciocnirile cu obstacolele de pe sol;

-sa consemneze în carnetul de drum al aeronavei (acolo unde acesta exista) si sa raporteze comandantului sau nemijlocit toate faptele care survin pe timpul executarii misiunii si care prezinta interes pentru îndeplinirea acesteia si a zborului (lansarilor) în general;

-sa fie exemplu personal de disciplina pentru elevi si sa impuna printr-o înalta competenta profesionala si conduita morala;

-sa ridice permanent nivelul de calificare al elevilor, sa-i educe în spiritul de respect si dragostea fata de patrie si popor si sa-i stimuleze în îndeplinirea cu cinste a îndatoririlor lor;

-sa paraseasca ultimul aeronava în caz de forta majora.

2.3.1.4. Instructorul de zbor (parasutism) poarta raspunderea pentru:

-respectarea prevederilor reglementarilor referitoare la executarea zborurilor (salturilor cu parasuta) în zone rezervate sportului aeronautic, precum si în afara acestora (dupa caz);

-executarea vizitei medicale zilnice a echipajului înainte de zbor (salt cu parasuta);

-buna pregatire a echipajului (elevilor ce i-au fost repartizati) pentru executarea misiunii primite;

-executarea în perfecte conditii a misiunii primite;

-respectarea prevederilor Codului aerian al României si ale reglementarilor referitoare la executarea zborurilor (salturilor cu parasuta) în zonele rezervate sportului aeronautic, precum si în afara acestora (dupa caz);

-respectarea regimului de odihna, precum si executarea vizitei medicale zilnice a echipajului înainte de zbor (salturi cu parasuta);

-respectarea centrajului aeronavei;   

-comportarea diciplinara a echipajului (elevilor).

2.3.1.5. Instructorul de zbor (parasutism) trebuie:

-sa amâne sau sa anuleze decolarea (salturilor cu parasuta) daca constata nereguli în pregatirea misiunii;

-sa pretinda elevilor ce i-au fost repartizati sa îndeplineasca întocmai si la timp dispozitiile date în sensul prevederilor documentelor ce reglementeaza activitatea de zbor (salturi cu parasuta);

-sa ia masurile necesare pentru restabilirea ordinei la bord si la sol în toate cazurile în care constata încalcarea normelor ce reglementeaza activitatea aeronautica sportiva.

2.3.1.6. Pe timpul cât elevii de la categoria "formare" ce i-au fost repartizati, executa zbor în simpla comanda, instructorul de zbor (avion, planor, motoplanor) se va gasi în mod obligatoriu la organul de dirijare si control sau va îndeplini sarcinile ce revin acestui organ, în scopul îndrumarii elevilor, în special la decolare si aterizare.

2.3.1.7. Se elimina.

Pilotul aeronavei remorchere

2.3.2.1. Pilotul aeronavei remorchere este subordonat nemijlocit comandantului aeroclubului de care apartine. Pe timpul stationarii pe alt aerodrom decât cel de baza, pilotul aeronavei remorchere este subordonat comandantului aerodromului respectiv, din punct de vedere al oricarei activitati legata direct de zbor si de securitatea aeronavei.

2.3.2.2. Pilotul aeronavei remorchere organizeaza si executa în bune conditii misiunea primita, vegheaza la respectarea tuturor dispozitiilor, precum si la îndeplinirea operatiilor legate de executarea misiunii, asigura disciplina si ordinea la sol si pe timpul remorcajului, a elevilor (pilotilor) din aeronavele remorcate.

2.3.2.3. Pilotul aeronavei remorchere trebuie:

-sa stapâneasca cunoasterea tehnica a aeronavei, precum si cunoasterea instructiunilor de exploatare a acesteia la sol si în zbor;

-sa stapâneasca tehnica de pilotaj, de remorcare si de navigatie aeriana;

-sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica înaintea si în timpul zborului;

-sa cunoasca si sa aplice toate documentele în vigoare care reglementeaza activitatea sa la sol si în zbor;

-sa poata sa aprccieze corect posibilitatea de a decola si ateriza, fara pericol, pe terenurile pe care au aterizat aeronavele ce urmeaza sa fie remorcate (depanate);

-pe timpul circulatiei la sol si al zborului, sa mentina o legatura permanenta radio (daca are aparatura la bord) si la vedere (în zborul de aerodrom) cu organul de dirijare si control, pentru executarea întocmai a dispozitiilor acestuia;

-pe timpul aterizarii pe terenul unde se afla aeronava ce urmeaza sa fie remorcata (depanata), sa pastreze legatura la vedere cu pilotul acestei aeronave, în scopul urmarii indicatiilor acestuia, în toate cazurile, va supraveghea permanent spatiul înconjurator, pentru a preveni abordajele cu alte aeronave sau ciocnirile cu obstacolele de pe sol;

-sa consemneze în carnetul de drum al aeronavei si sa raporteze comandantului sau nemijlocit toate faptele care survin pe timpul executarii misiunii si care prezinta interes pentru îndeplinirea acesteia si a zborului în general;

-sa fie exemplu de disciplina si sa impuna printr-o înalta competenta profesionala si conduita morala.

Pilotul aeronavei remorchere poarta raspunderea pentru:

-respectarea prevederilor reglementarilor referitoare la executarea zborurilor de remorcaj;

-executarea vizitei medicale zilnice a echipajului de zbor;

-respectarea prevederilor Codului aerian al României si ale reglementarilor referitoare la executarea zborurilor în zonele rezervate sportului aeronautic, precum si în afara acestora;

-respectarea regimului de odihna al personalului navigant si executarea vizitei medicale zilnice înainte de zbor;

-respectarea centrajului aeronavei;

-se elimina.

2.3.2.5. Pilotul aeronavei remorchere trebuie:

-sa amâne sau sa anuleze decolarea daca constata nereguli în pregatirea misiunii;

-sa pretinda echipajelor aeronavelor remorcate sa îndeplineasca întocmai si la timp dispozitiile date în sensul prevederilor documentelor ce reglementeaza activitatea de zbor;

-sa ia masurile necesare pentru restabilirea ordinii în toate cazurile în care constata încalcarea normelor ce reglementeaza activitatea aeronautica sportiva.

2.3.2.6. Se elimina.

2.3.3. Mecanicul navigant

2.3.3.1. Pe timpul executarii misiunii, mecanicul navigant este subordonat direct pilotului comandant de bord.

2.3.3.2. Mecanicul navigant trebuie:

-sa cunoasca documentele care reglementeaza activitatea serviciului tchnic - ingineresc al aviatiei civile si în special prevederile ce se refera la activitatea sa;

-sa stie sa exploateze si sa deserveasca corect aeronava pe care zboara si instalatiile speciale ale acesteia, conform cu instructiunile de exploatare;

-sa înlature dupa zbor toate defectiunile tehnice ivite pe timpul zborului, pentru a mentine aeronava în permanenta stare de disponibilitate; în cazul în care defectiunile nu pot fi remediate cu posibilitatile sale, mecanicul navigant este obligat sa sesizeze organele tehnice competente pentru a se dispune efectuarea lucrarilor respective de catre formatiuni de lucru specializate.

2.3.3.3. Mecanicul navigant poarta raspundcrca pentru:

-pregatirea aeronavei pentru zbor - din punct de vedere tehnic - pentru ca aceasta sa fie în perfecta stare de functionare;

-exploatarea tehnica corecta a aeronavei în zbor si la sol;

-existenta cantitativa si calitativa la bord a combustibilului, lubrifiantilor si lichidelor speciale;

-sesizarea pilotului comandant de bord asupra oricarei defectiuni tehnice ivite la aeronava.

2.3.3.4. Se elimina.

2.4. OBLIGAŢIILE sI RĂSPUNDERILE PILOTULUI (PARAsUTIsTULUI) AMATOR (SPORTIV) sI ALE ELEVULUI PILOT (PARAsUTIST).

2.4.1. Sportivul pilot/parasutist

2.4.1.1. Sportivul este subordonat nemijlocit instructorului de zbor/parasutism la care a fost repartizat.

Pe timpul stationarii pe alt acrodrom decât cel de baza, sportivul este subordonat cornandantului aerodromului respectiv din punctul de vedere al oricarei activitati legata direct de zbor, de exploatarea si întretinerea aeronavei sale.

2.4.1.2. Sportivul este obligat sa execute în bune conditii misiunea primita, sa respecte toate dispozitiile primite si sa fie disciplinat la sol si în zbor.

2.4.1.3. Sportivul trebuie:

-sa cunoasca functionarea tehnica a aeronavei, precum si instructiunile de exploatare a acesteia la sol si în zbor;

-sa stapâneasca tehnica de pilotaj (lansare) si de navigatie aeriana;

-sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica înaintea si în timpul zborului (antrenamentului de salt cu parasuta);

-sa poata sa aprecieze corect posibilitatca de a ateriza fara pericol cu planorul (parasuta) pe terenuri alese din aer;

-în simpla comanda, pe timpul circulatiei la sol si al zborului, sa mentina o legatura permanenta radio si la vedere (în zborul de aerodrom) cu organul de dirijare si control, pentru a executa întocmai dispozitiile acestuia;

-sa raporteze instructorului de zbor/parasutism toate datele care survin pe timpul executarii misiunii si care prezinta interes pentru îndeplinirea în siguranta a acesteia si a zborului în general;

-sa fie disciplinat.

2.4.1.4. Sportivul poarta raspunderea pentru:

-luarea în primire - la zborul în simpla comanda - a aeronavei si a instalatiilor acesteia în perfecta stare de functionare si cu documentele de bord având valabilitatea la zi;

-buna pregatire si executare a misiunii primite;

-respectarea prevederilor reglementarilor referitoare la executarea zborurilor în zonele rezervate sportului aeronautic, precum si în afara acestora;

-respectarea regimului propriu de odihna si hrana, precum si executarea vizitei medicale zilnice înainte de zbor;

-respectarea centrajului aeronavei (unde este cazul);

-comportarea disciplinata la sol si în zbor.

2.4.2. ELEVUL PILOT/PARAsUTIST

2.4.2.1. Elevul este subordonat nemijlocit instructorului de zbor/parasutism la care a fost repartizat.

Pe timpul stationarii pe alt aerodrom decât cel de baza, sportivul este subordonat comandantului aerodromului respectiv din punctul de vedere al oricarei activitati legata direct de zbor, de exploatarea si întretinerea aeronavei sale.

2.4.2.2. Elevul trebuie:

-sa-si însuseasca în cel mai înalt grad cunostintele teoretice ce i se predau de catre instructor;

-sa depuna interes în formarea deprinderilor practice pe timpul zborului în dubla comanda (antrenamentului pentru salturi);

-sa cunoasca si sa aplice toate documentele care reglementeaza activitatea sa la sol si în zbor;

-sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica înaintea si în timpul zborului;

-sa raporteze instructorului sau de zbor (parasutism) toate faptele care survin pe timpul zborului (saltului cu parasuta) si care prezinta interes pentru executarea acestuia si a zborului (salturilor cu parasuta) în general;

-sa fie exemplu de disciplina si sa dea dovada de o înalta pregatire profesionala si o corecta conduita morala;

-sa raporteze instructorlui de zbor/parasutism daca constata ca nu îndeplineste conditiile de pregatire sau psiho-fizice pentru zbor;

-sa se prezinte la control medical zilnic înainte de zbor (salturi cu parasuta).

2.5. ADMITEREA LA ZBOR A PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT DIN AVIAŢIA SPORTIVĂ, PRECUM sI A SPORTIVILOR sI ELEVILOR PILOŢI/PARAsUTIsTI.

Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviatia sportiva va fi admis la zbor astfel:

-anual, prin decizia directorului Aeroclubului României, ca urmare a obtinerii de catre respectivul personal a brevetului sau a prelungirii valabilitatii brevetului de aptitudine si licenta pe care îl poseda, în conditiile stabilite de Autoritatea Aeronautica Civila Româna;

-la începutul perioadei intense de zbor/salt cu parasuta a fiecarui an de catre comandantul detasamentului de specialitate din cadrul Aeroclubului României, ca urmare a controlului practic în zbor executat asupra pregatirii respectivului personal de catre instructorii de zbor/parasutism abilitati prin decizia directorului Aeroclubului României sau a directorului Autoritatii Aeronautice Civile Române;

-zilnic, de catre comandantul de aeroclub sau înlocuitorul sau de drept, pe baza recomandarii instructorului de zbor sub al carui control a efectuat pregatirea misiunilor;

-la întreruperi de la zbor/salt cu parasuta mai mari de 60 zile, în urma controlului practic în zbor executat de catre un instructor de zbor/parasutism.

Sportivii piloti/parasutisti vor fi admisi la zbor astfel:

-anual, prin decizia directorului Aeroclubului României, ca urmare a obtinerii de catre respectivii sportivi a brevetului sau a prelungirii valabilitatii brevetului de aptitudine si licenta pe care îl poseda, în conditiile stabilite de Aeroclubul României;

-la întreruperi mai mari de 30 zile de la zbor/salt cu parasuta, de catre comandantul de aeroclub, ca urmare a controlului practic în zbor executat de catre un instructor de zbor/parasutism din aeroclub;

-zilnic, de catre instructorul de zbor/parasutism pe baza rezultatului obtinut în cadrul controlului pregatirii pentru zbor.

2.5.3. Elevii piloti/parasutisti vor fi admisi la zbor astfel:

-anual, prin decizia directorului Aeroclubului României;

-la primul zbor în simpla comanda/salt cu parasuta comandat în urma rezultatelor obtinute la zborul de control în dubla comanda/la salt cu parasuta automat efectuat de catre un instructor de zbor/parasutism autorizat prin decizia directorului Aeroclubului României;

-zilnic, de catre instructorul de zbor/parasutism pe baza rezultatului controlului medical facut asupra aptitudinilor psiho-fizice ale respectivului elev.

2.5.4. Pe timpul zborului de control asupra pregatirii personalului navigant, executat pe avioane, planoare si motoplanoare, responsabilitatea pentru îndeplinirea misiunii revine persoanei care executa controlul.

Pilotul care executa controlul devine automat si comandantul aeronavei, revenindu-i sarcina, îndatoririle, responsabilitatile si drepturile ce decurg din aceasta functie.

2.5.5. Rezultatele tuturor controalelor teoretice si practice executate asupra pregatirii personalului navigant se vor înscrie în mod obligatoriu în fisele de control si în carnetele individuale de zbor.

2.6. OPRIREA DE LA ZBOR/SALT CU PARAsUTA A PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT DIN AVIAŢIA SPORTIVĂ.

Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviatia sportiva poate fi oprit de la exercitarea functiilor sale la bordul aeronavelor de sport în cazul:

a) neprezentarii sau nereusitei la examenul anual de licenta;

b) nereusitei la controlul periodic în zbor executat în cadrul aeroclubului;

c) neprezentarii sau nereusitei la examinarile medicale zilnice si periodice;

d) nereusitei la controlul zilnic asupra pregatirii în vederea zborului (saltului cu parasuta);

e) comiterii unor abateri grave de la regulile de zbor sau de la cele de conduita.

În cazurile de la literele a, b, c si d oprirea de la zbor (saltul cu parasuta) va avea durata necesara înlaturarii cauzelor care au produs-o.

În cazul de la litera e, oprirea va putea avea o durata de:

a) pentru pilotii (parasutistii) amatori si sportivi, precum si pentru elevii piloti (parasutisti):

-pâna la o zi, daca sanctiunea este data de instructorul de zbor (parasutism);

-pâna la 5 zile, daca este data de comandantul aeroclubului;

-pâna la 15 zile, daca este data de comandantul aeroclubului sau detasamentului respectiv din cadrul Aeroclubului României;

-pâna la 30 zile, daca este data de inspectorul Autoritatii Aeronautice Civile Române;

-nelimitat pâna la definitiv, daca este data de directorul Aeroclubului României sau de Autoritatea Aeronautica Civila Româna.

b) pentru instructorii de zbor (parasutism), pilotii remorcheri si mecanicii naviganti:

-pâna la o zi, daca este data de comandantul de aeroclub;

-pâna la 5 zile daca este data de comandantul de aeroclub sau de detasamentul respectiv din cadrul Aeroclubului României;

-pâna la 15 zile daca este data de directorul pentru zbor al Aeroclubului României sau inspectorul Autoritatii Aeronautice Civile Române;

-pâna la 30 zile, daca este data de directorul Aeroclubului României sau seful serviciului inspectie zbor din cadrul Autoritatii Aeronautice Civile Române;

-nelimitata pâna la definitiva, daca este data de Autoritatea Aeronautica Civila Româna.

CAPITOLUL 3

BAZELE ASIGURĂRII SECURITĂŢII ZBORURILOR ( SALTURILOR CU PARAsUTA )

3.1. CONDIŢII METEOROLOGICE

3.1.1. Zborurile cu aeronavele de sport (salturile cu parasuta) se executa ziua sau noaptea, când valorile conditiilor meteorologice sunt cel putin:

*Numai avioane si parasute

** Cu pastrarea înaltimii de siguranta corespunzatoare zonei orografice, conform prevederilor Regulamentului de Zbor al Aviatiei Civile si dupa caz prevederilor art. 3.2. de mai jos.

3.1.2. Zborurile/salturile cu parasuta noaptea, în afara zonelor repartizate pentru activitatea de aeronautica sportiva, se pot executa numai cu aprobarea sefului A.A.C.R., data pentru fiecare caz în parte.

3.1.3. De regula, zborurile cu planorul noaptea sunt interzise. Totusi, aceste zboruri se pot executa în cadrul tentativelor de stabilire a unor recorduri de câstig de înaltime, cu asigurarea echiparii corespunzatoare, confom normelor, a planorului si a terenurilor de aterizare de baza si rezerva si cu aprobarea prealabila a programului activitatii respective data de A.A.C.R.

3.1.4. Intensitatea maxima a vântului admisa pentru fiecare tip de aeronava în parte este prevazuta în instructiunile de exploatare emise de constructor, în limitele acestei intensitati maxime admise pentru aeronava si de tema de zbor (salt cu parasuta) ce trebuie executata, se va stabili intensitatea maxima a vântului, pentru fiecare zi de zbor (salturi cu parasuta).

ÎNĂLŢIMILE MINIME DE SIGURANŢĂ

3.2.1. Înaltimile minime de siguranta ce trebuie respectate, în zbor de echipaje, deasupra obstacolelor de pe sol, pentru prevenirea ciocnirilor cu acestea, sunt:

3.2.2. Înaltimile de siguranta prevazute în tabelul de la 3.2.1. se stabilesc fata de cel mai înalt obstacol amplasat într-o suprafata determinata asfel:

3.3. EsALONAREA MINIMĂ LA DECOLARE sl ATERIZARE

3.3.1. Esalonarea minima a aeronavelor de sport la decolare si aterizare se asigura astfel:

A. În cazul avioanelor:

a) un avion poate decola numai daca pe directia sa de decolare, pâna la o distanta minima de 1,5 km si într-un unghi de 15° stânga si dreapta fata de traiectul de zbor, nu se gaseste nici o aeronava;

b) un avion poate continua apropierea pentru aterizare numai daca la atigerea înaltimii de 50 m fata de banda de aterizare a fost degajata de aeronava din fata.

B. În cazul planoarelor:

a) un planor poate fi lansat cu automosorul numai daca în fata sa, pâna la distanta minima de 600 m si daca într-un unghi de 15° stânga si dreapta fata de traiectul de zbor, nu se gaseste nici o aeronava;

b) la aterizare, pilotul planorist trebuie sa asigure prin manevre de pilotaj:

- pe panta de aterizare, 500 m distanta de planorul din fata;

- dupa orirea din rulaj, 50 m distanta si 30 m interval fata de planorul aterizat mai înainte.

3.3.2. Fac exceptie de la prevederile de la 3.3.1. decolarile si aterizarile în formatie. În aceste cazuri, o formatie se considera ca o singura aeronava si deci esalonarea prevazuta se asigura între doua formatii.

3.4. DISTANŢELE DE SIGURANŢĂ DINTRE AERONAVELE ÎN ZBOR

3.4.1. Distantele de siguranta în zbor între aeronavele de sport (avioane, planoare) se respecta ca urmare a observarii vizuale reciproce a echipajelor, astfel:

A. În cazul avioanelor:

a) distanta longitudinala minima între doua avioane care zboara pe acelasi traiect si la aceeasi înaltime trebuie sa fie de 1,5 km. Reducerea acestei distante se admite numai în cazul zborurilor în formatie;

b) distanta pe verticala minima, între doua avioane care zboara pe acelasi traiect trebuie sa fie de 200 m. Reducerea acestei distante se admite numai în cazul zborurilor în formatie.

c) În cazul zborurilor pe directii în sens contrar si la aceeasi înaltime, distanta laterala minima dintre avioane trebuie sa fie de 1,5 km. Reducerea acestei distante se admite numai în cazul zborurilor în formatie.

d) În cazul zborurilor pe directii în sens contrar si la aceeasi înaltime, distanta laterala minima dintre avioane trebuie sa fie de 200 m. Aceasta distanta se asigura prin efectuarea de viraje pe dreapta. Virajele se vor executa cu începere de la minimum 1,5 km distanta o aeronava fata de alta.

e) În cazul zborurilor pe directii care se intersecteaza, avioanele trebuie sa asigure între ele o distanta pe verticala de minimum 200 m. Aceasta distanta se realizeaza prin coborârea avionului care vede celalalt avion în stânga sa sau prin urcarea avionului care vede celalalt avion în dreapta sa;

f) Depasirea unui avion de catre un alt avion, care zboara la aceeasi înaltime, se face la o distanta laterala de minimum 200 m. Aceasta distanta se realizeaza:

- prin viraj în afara turului de pista daca depasirea se executa în cadrul turului de pista;

-prin dreapta avionului care este depasit, daca depasirea se executa în altfel de zbor decât turul de pista.

Manevra pentru realizarea distantei laterale de siguranta trebuie începuta la o distanta longitudinala de minimum 1,5 km de avionul din fata.

B. În cazul planoarelor:

a) distanta longitudinala minima dintre doua planoare care zboara pe acelasi traiect si la aceeasi înaltime trebuie sa fie:

-500 m în cazul zborului în tur de pista;

-50 m în cazul zborului care nu este tur de pista.

Reducerea acestei distante se admite numai în cazul zborurilor în formatie.

b) distanta pe verticala minima între doua planoare care zboara pe acelasi traiect trebuie sa fie de 50 m. Reducerea acestei distante se admite numai în cazul zborurilor în formatie.

c) În cazul zborurilor în acelasi sens si la aceeasi înaltime, distanta laterala minima dintre planoare trebuie sa fie de 30 m (între punctele externe ale planoarelor).

Reducerea acestei distante se admite numai în cazul zborurilor în formatie.

d) În cazul zborurilor pe directie de sens contrar si la aceeasi inaltime, distanta laterala minima între planoare trebuie sa fie 30 m (între punctele extreme ale planoarelor). Aceasra distanta se realizeaza prin executarea de viraje pe dreapta. Virajele se vor executa cu începere de la minimum 200 m distanta un planor fata de altul.

e) În cazul zborurilor pe directii care se intersecteaza, planoarele trebuie sa asigure între ele o distanta pe verticala de minimum 50 m. Aceasta distanta se realizeaza prin coborârea planorului care vede celalalt planor;

f) depasirea unui planor de catre un alt planor care zboara la aceeasi înaltime se face la o distanta laterala de minimum 30 m (între punctele extreme ale planoarelor) si prin dreapta acestuia. Manevra depasirii va începe la cel putin 100 m distanta longitudinala de planorul din fata.

3.4.2. În cazul avioanelor care remorcheaza planoare se vor respecta prevederile de la 3.4.1. lit.A.

3.4.3. În cazul întâlnirii în zbor de catre un avion de sport a unui planor sau a unui parasutist în coborâre, avionul va ocoli planorul sau parasutistul, lasându-le acestora "drum liber". Ocolirea se va face la o distanta si un interval de minimum 1,5 km.

3.4.4. În cazul întâlnirii de catre un planor în zbor a unui parasutist în coborare, planorul va ocoli parasutistul la o distanta si un interval de minimum 500 m.

3.5. OCOLIREA ÎN ZBOR A AERODROMURILOR (AEROPORTURILOR)

3.5.1. Ocolirea aerodromurilor (aeroporturilor) - altele decât cele de decolare si aterizare

-de catre aeronavele (avioane, planoare) de sport ce executa zboruri de deplasare, se fac la o distanta de minim:

-10 km, în sectoarele de decolare - aterizare;

-5 km, în celelalte sectoare.

3.6. PRIORITATEA LA DECOLARE sI ATERIZARE

3.6.1. La decolare, avioanele au prioritate fata de planoare; avioanele care nu remorcheaza planoare au prioritate fata de cele care remorcheaza planoare

3.6.2. La aterizare, planoarele si parasutele au prioritate fata de avioane.

ORGANIZAREA ZBORURILOR ( SALTURILOR CU PARAsUTA)

4.1. PREGĂTIREA ECHIPAJULUI DE ZBOR (SALT CU PARAsUTA)

4.1.1. Fiecare zbor (salt cu parasuta) trebuie sa fie precedat de o pregatire minutioasa si temeinica a echipajului. Pregatirea pentru zbor (salt cu parasuta) se organizeaza si se executa astfel încât sa usureze munca echipajului în aer si sa se asigure securitatea, precizia si economicitatea misiunii respective.

4.1.2. Personalul navigant, indiferent de calificare sau grad de antrenament va fi autorizat sa execute o misiune de zbor/salt cu parasuta daca este apt din punct de vedere medical si numai dupa ce s-a pregatit corespunzator pentru misiunea respectiva.

4.1.3. Pentru organizarea unei misiuni precise si coordonate, pregatirea pentru zbor (salt cu parasuta) se face cu participarea întregului echipaj (tuturor elevilor, pilotilor, parasutistilor amatori sau sportivi repartizati) sub conducerea pilotului comandant de bord (instructorul de zbor sau parasutism).

4.1.4. Pregatirea pentru zbor/salt cu parasuta se desfasoara, de regula, în doua etape: preliminara (periodica) si pregatirea nemijlocita (briefing) înainte de efectuarea unei/unor misiuni de zbor:

4.1.4.1. Pregatirea preliminara (periodica) se desfasoara pentru o perioada maxima de 30 zile calendaristice având durata stabilita de comandantul de aeroclub functie de specificul activitatii de zbor planificate. Ea se efcctueaza în prima faza cu personalul navigant profesionist si factorii de conducere din aeroclub; pregatirea este continuata pe grupe de instruire si echipaje de catre instructorii de zbor. Pregatirea preliminara se poate executa si cumulat cu pregatirea nemijlocita dar numai pentru sportivii si elevii parasutisti.

4.1.4.2. Pregatirea nemijlocita a zborului/saltului cu parasuta, (briefing) se efectueaza întrunit cu tot personalul care participa la activitate în perioada imediat urmatoare a zilei si de catre fiecare instructor de zbor cu grupa sa. Pentru misiunile de zbor/salt cu parasuta izolate (transport avion, aerotaxi etc.), pregatirea nemijlocita se efectueaza de catre comandantul echipajului sau de catre un instructor de zbor/parasutist.

4.1.5. Consemnarea activitatii de pregatire pentru zbor se face în registrele de pregatire si organizare a zborului prin grija fiecarui comandant de aeroclub.

Pregatirea preliminara se consemneaza obligatoriu de catre elevi, sportivi si personalul navigant profesionist angajat sau voluntar care executa misiunile cuprinse în programul propriu de calificare initiala sau superioara, în caietul de pregatire personala. Pregatirea nemijlocita (briefing) se consemneaza în mod obligatoriu de catre elevii si sportivi, prin grija instructorului de zbor/parasutism în caietul de pregatire personala. Succesiunea si continutul datelor înscrise în registrele de pregatire si organizare a zborului si în caietele de pregatire personala se stabilesc de catre directorul A.R. si contin, în principal, informatiile specificate la punctul 4.1.6. din prezentul regulament.

4.1.6. De regula, pregatirea pentru zbor (salturi cu parasuta) se executa în ajunul fiecarei zile de zbor (salturi cu parasuta) revazându-se în ziua zborului (salturi cu parasuta) în scopul actualizarii elementelor variabile. Totusi, pregatirea pentru executarea unei teme de instruire în zbor (sau salturi cu parasuta) (turul de pista, de exemplu) se va putea executa - la aprecierea comandantului de aeroclub - odata pe saptamâna, revazându-se însa în fiecare zi de zbor (salturi cu parasuta) în scopul actualizarii elementelor variabile. Trecerea la o noua tema de instruire in zbor (salturi cu parasuta) va fi precedata, în mod obligatoriu, de o pregatire corespunzatoare a echipajelor.

4.1.7. De regula, cu ocazia pregatirii preliminare si/sau nemijlocite pentru zbor/salt cu parasuta se procedeaza si la analiza activitatii anterioare.

4.1.8. Controlul pregatirii pentru zbor se executa:

-de catre comandantul adjunct, seful de sector sau un instructor de zbor/parasutism numit în acest sens, pentru personalul navigant profesionist;

-de catre instructorul de zbor/parasutism, pentru elevi, sportivi si personalul navigant profesionist ce se instruieste sau este examinat in zbor/salt cu parasuta în baza unui program aprobat.

4.2. ORGANIZAREA sl INSTALAREA STARTULUI

4.2.1. Startul se va organiza si instala în fiecare zi de zbor (salturi cu parasuta), cu cel putin 30 minute înainte de ora prevazuta pentru prima decolare.

4.2.2. Organizarea si instalarea startului se vor efectua în conformitate cu prevederile anexelor 2-10, în functie de directia vântului si activitatea de zbor (salturi cu parasuta).

4.2.3. Controlul organizarii si instalarii startului se executa de catre conducatorul de zbor numit. Nici o decolare nu va putea fi efectuata daca în prealabil nu a fost executat controlul asupra instalarii startului.

4.2.4. Planificarea si desfasurarea simultana a mai multor activitati de zbor diferite pe acelasi teren în acelasi start se executa sub conducerea unui singue conducator de zbor si cu respectarea procedurilor stabilite de comandantul de aeroclub.

4.2.5. Se interzic la star activitati care pot atrage atentia de la zbor (salt cu parasuta) a instructorului sau a elevilor naviganti, cum ar fi ascultarea aparatelor portative de radio, jocuri cu mingea, citirea de ziare, reviste, carti, discutii pe alte teme decât cele legate de executarea zborurilor respective.

4.3. DIRIJAREA $l CONTROLUL ZBORURILOR (SALTURILOR CU PARASUTA)

4.3.1. Conducerea zborurilor/salturilor cu parasuta este obligatorie si se asigura de catre personalul autorizat in acest sens prin decizia directorului A.R.

4.3.2. Conducerea zborurilor/salturilor cu parasuta se asigura prin legatura radio bilaterala. In cadru! activitatilor competitionale unde regulamentul de desfasurare interzice sau limiteaza folosirea statiilor radio de la bord, in activitatea de parasutism precum si in cazuri exceptionale (defcctarea statiei radio, etc.) conducerea zborului se efectueaza cu ajutorul semnelor si semnalelor aratate inanexele8,11,12si13.

4.3.3. Echipajele aeronavelor sunt obligate sa mentina legatura radio bilaterala cu conducatorul de zbor sau organele de dirijare si control dand rapoarte si primind autorizari:

- pe timpui rulajului pentru decolare si dupa aterizare;

- pe timpui zborului in zona de aerodrom, pentru parasirea acesteia si pentru traversarea unei zone a aerodromului (la zborurile din afara acestuia) cu minim 3 minute fnaintea atingerii limitelor acestei zone.

Pe timpui zborurilor in afara zone! de aerodrom, logatura radio se va pastra cu organele de trafic ce au in jurisdictie portiunile de spatiu aerian survolate pentru a da rapoarte si prirni autorizari necesare precum $i pentru darea si primirea de informatii asupra traficului si conditiilor de zbor pe traiect. Expresiile ce trebuiesc folosite in convorbirile radio sunt aratate in anexa nr.14.

4.4. ASIGURAREA METEOROLOGICĂ A ZBORURILOR (SALTURI CU PARAsUTA)

4.4.1. Asigurarea meteorologica a zborurilor (salturilor cu parasuta) se realizeaza prin informarea prompta si permanenta a echipajelor si organului de dirijare si control al zborurilor (salturi cu parasuta) asupra elementelor meteorologice reale si prevazute:

-directia si taria vântului;

-vizibilitatea;

-înaltimea plafonului de nori;    .

-nebulozitatea;

-umiditatea atmosferica.

4.4.2. Asigurarea meteorologica a zborurilor (salturilor cu parasuta) se realizeaza cu ajutorul aparaturii meteorologice din dotarea aerodromurilor, prin legatura existenta între aerocluburi si organele (statii, centre) meteorologice existente pe aerodromuri (aeroporturi) sau în apropierea acestora, precum si prin informatiile furnizate de echipajul care a executat sondajul meteorlogic si de toate celelalte echipaje, imediat dupa aterizare.

4.4.3. Asigurarea meteorologica a zborurilor/salturilor cu parasuta se efectueaza potrivit normelor elaborate de A.A.C.R.

4.5. ASIGURAREA MEDICALĂ A ZBORURILOR (SALTURILOR CU PARAsUTA)

4.5.1. Asigurarea medicala a zborurilor/salturilor cu parasuta este obligatorie si se
realizeaza prin:

a) pentru personalul navigant profesionist prin controlul asupra capacitatii psihofizice de zbor/salt cu parasuta anual de caare I.M.A.S., precum si în fiecare zi de zbor/salt cu parasuta, înainte de prima decolare, efectuat de catre personal calificat si autorizat corespunzator, conform normelor stabilite de A.A.C.R.

b) pentru elevi si sportivi prin controlul asupra capacitatii psihofizice de zbor/salt cu parasuta executat de catre policlinicile teritoriaie si în fiecare zbor/salt cu parasuta, efectuat de catre personal calificat si autorizat corespunzator. Aptitudinea medicala pentru zbor se acorda în ambele situatii conform normelor stabilite de catre A.A.C.R.

c) Asistenta medicala la start, constând în personal califical si autorizat corespunzator si mijloacele necesare acordarii primului ajutor, precum si transportul la spitalul cel mai apropiat.

4.5.2. Se interzice efectuarea zborurilor (salturilor cu parasuta) fara asigurarea controlului si asistentei sanitare aratate la 4.5.1.

4.5.3. Controlul medical este obligatoriu pentru personalul care a produs si a suferit un accident sau incident de aviatie. Acest control se executa de catre I.M.A.S.

4.6. ACTIVITATEA ECHIPAJULUI DUPĂ ATERIZARE

4.6.1. Dupa aterizare, la terminarea misiunii dc zbor primite, echipajul este obligat:

-sa se prezinte la comandantul care a ordonat misiunea, raportând de executare;

-sa raporteze organului de dirijare si control al zborului conditiile meteorologice întâlnite pe timpul zborului si alte elemente;

-sa predea, la terminarea zilei de zbor, aeronava, personalului tehnic terestru specificând în documentele stabilite, felul cum a functionat aceasta, agregatele si instalatiile de la bord. Predarea-primirea aeronavelor între personalul navigant si personalul tehnic terestru se va face cu respectarea prevederilor Regulamentului Tehnic al Aviatiei Civile;

-situatiile deosebite aparute pe parcursul desfasurarii misiunii de zbor se vor specifica într-un raport scris, întocmit imediat dupa zbor care se va înainta comandantului de aeroclub.

4.7. ANALIZA ZBORURILOR (SALTURILOR CU PARAsUTA)

4.7.1. Comandantii de aerocluburi sunt obligati sa organizeze cu personalul navigant subordonat, dupa fiecare zi de zbor (salturi cu parasuta) sedinte de analiza a modului de desfasurare si asigurare a activitatii de zbor (salt cu parasuta).

În cazul sedintelor de analiza se vor urmari în mod perseverent ridicarea nivelului de disciplina a echipajelor si înlaturarea tuturor cauzelor ce pot duce la scaderea indicelui de securitate si precizie a zborurilor (salturilor cu parasuta).

4.7.2. Analiza trebuie sa scoata în evidenta nu numai lipsurile în organizarea, asigurarea, conducerea si desfasurarea zborurilor (salturilor cu parasuta), ci trebuie totodata sa sublinieze si sa generalizeze experienta pozitiva pe linia îndeplinirii îndatoririlor de serviciu si a respectarii prevederilor reglementarilor aeronautice.

4.7.3. Analiza zborurilor va urmari evidentierea tuturor corectiilor ce trebuie aduse elementelor de executare a misiunilor de zbor (salturi cu parasuta), pentru fiecare pilot (parasutist) în parte, evitându-se în mod categoric generalizarile.

4.7.4. Analiza unei zile de zbor (salturi cu parasuta) trebuie facuta fie în aceasi zi, fie cel târziu a doua zi, pentru ca elementele sa fie cât mai exacte si cât mai clare în memoria personalului.

CAPITOLUL 5

ACTIVITATEA DE ZBOR CU MOTOR (AVION)

5.1. PORNIREA sI ÎNCERCAREA MOTORULUI

5.1.1. Activitatile premergatoare încercarii, precum si încercarea motorului se vor face numai la platforma stabilita si organizata în acest scop. La pornirea si încercarea motorului se vor respecta prevederile Regulamentului tehnic al aviatiei civile, partea a doua, cap. VI, art. 263-276.

5.1.2. Este interzis pilotului sa ceara permisiunea (autorizarea) de pornire a motorului în urmatoarele cazuri:

-fara existenta ordinului de misiune;

-cu compunerea echipajului incompleta fata de prevederile anexei certificatului de navigabilitate al aeronavei, precum si fata de prevederile ordinului de misiune. Echipajul trebuie sa corespunda nominal cu prevederile ordinului de misiune;

-în cazul unoi pregatiri incomplete pentru zbor a aeronavei, a defectarii instalatiilor speciale de la bordul acesteia, necesare misiunii respective;

-daca vreunul din membrii echipajului nu a avut repaosul normal înainte de zbor sau starea lui psihofizica nu este corespunzatoare;

-în cazul existentei unor conditii nefavorabile pentru zbor daca - în zborurile de deplasare - nu este sigura primirea aeronavei pe aerodromul de destinatie si de rezerva;

-daca aeronava nu dispune de rezerva de combustibil necesara;

-fara planificarea zborului conform Regimului de zbor în spatiul aerian al României;

-fara prinderea centurilor de siguranta de catre toate persoanele de la bord.

5.1.3. Se interzice pornirea si încercarea motorului daca:

-gurile de alimentare ale aeronavelor nu sunt închise;

-cisterna (butoiul) de alimentare se gaseste mai aproape de 50 m de aeronava;

-aeronava este prevazuta cu blocaje de comenzi, este ancorata sau are usile (cabina) deschise;

-rotile nu sunt blocate cu frâne si cale;

-în suflul elicei se gasesc planoare, materiale sau alte aeronave;

-se face îmbarcarea sau debarcarea unor persoane sau materiale;

-la locul de pornire nu sunt extinctoarele necesare asigurarii stingerii unui eventual incendiu provocat de pornirea motorului.

5.1.4. La pornirea, încalzirea si încercarea motoarelor se vor respecta prevederile instructiunilor pentru exploatarea tipului respectiv de aeronava.

Se interzice folosirea calelor care pun persoana ce le manevreaza în situatii periculoase prin intrarea în câmpul de rotatie al elicelor.

5.1.6. Daca pornirea se face "tragându-se" la elice cu mâna, cel care executa aceasta manevra trebuie sa fie instruit în mod special pentru a cunoaste bine manevra si pentru a fi foarte atent la executarea ei.

5.2. RULAREA sI REMORCAREA AVIONULUI

5.2.1. Înainte de a începe rularea, pilotul avionului este obligat sa încerce functionarea frânelor si a comenzilor avionului, precum si a altor echipamente de la bord, conform instructiunilor de exploatare a avionului si sa ceara autorizarea organului de dirijare si control al zborului pentru rulare.

5.2.2. Pe timpul rulajului, pilotul este obligat sa execute dispozitiile organului de dirijare si control date prin radio sau prin semne si semnale, dupa caz. În anexele 11 si 12 ale prezentului regulament sunt prevazute semnalele pentru dirijarea circulatiei la sol a aeronavelor.

Viteza de rulare a avionului se determina de pilot în functie de starea terenului, existenta obstacolelor si conditiile de vizibilitate si de vânt, în asa fel încât sa se asigure securitatea avionului. Aceasta viteza nu poate depasi în nici o împrejurare viteza de rulare prescrisa în instructiunile de exploatare a tipului respectiv de avion.

În apropierea obstacolelor sau a platformei stationare, viteza de rulare se va reduce astfel ca avionul sa poata fi oprit prompt.

5.2.4. Pe timpul rularii, se interzic virajele prin frânarea completa a unei roti, care poate duce la torsionari în elementele jambelor sau la crearea de efecte de smulgere în elementele de fixare a acestora.

5.2.5. Toti membrii echipajului avionului sunt obligati, pe timpul rularii, sa supravegheze spatiul si sa previna pe pilot, despre aparitia unor obstacole. Cu avioanele care nu au buna vizibilitate în fata, se va rula serpuit. Pentru a se supraveghea permanent spatiul pe timpul rularii, se interzice echipajului sa faca manevre pregatitoare în vederea decolarii (flaps, reglare comenzi etc.) înainte de oprirea avionului la T-eu.

5.2.6. Se interzice depasirea altei aeronave care ruleaza. Daca directiile aeronavelor care ruleaza se intersecteaza, echipajul aeronavei care vede cealalta aeronava în stânga sa trebuie sa se opreasca si sa o lase sa ruleze pe cealalta. Daca directiile aeronavelor sunt opuse, pilotii aeronavelor vor încetini rularea si vor tine dreapta astfel încât distanta reala între punctele extreme ale aeronavelor sa fie cel putin 10 m.

5.2.7. Daca pe timpul rularii este nevoie sa se traverseze pista (banda) de decolare-aterizare, traversarea se va face numai cu aprobarea organului de dirijare si control, dându-se prioritate aeronavelor care vin la aterizare.

5.2.8. Daca pilotul care ruleaza primeste ordin prin radio sau prin semnale de a înceta rularea, el va opri imediat avionul, asteptând ordine ulterioare.

5.2.9. Pe timp de noapte, rularea se va face cu luminile de pozitie aprinse. La rularea pe timp de noapte, pilotul avionului este obligat sa respecte regulile aratate la 5.2.1.-5.2.8. si în plus:

-înainte de rulare sa constate buna functionare a întregii instalatii de iluminare a avionului (inclusiv iluminarea cabinei);

-sa regleze iluminarea cabinei pentru a nu stânjeni supravegherea spatiului înconjurator;

-sa urmareasca cu atentie semnalele luminoase de dirijare si sa execute prompt comenzile;

-sa ruleze cu farurile de bord aprinse daca terenul din fata nu este suficient luminat.

5.2.10. Rularea este interzisa:

a) daca nu exista vizibilitatea necesara prevenirii ciocnirilor cu obstacole -inclusiv cu alte avioane - de pe suprafata aerodromului (ceata, pâcla, ploaie, averse, ninsoare etc.);

b) daca distanta dintre avion (punctul extrem al planului) si un obstacol - inclusiv o alta aeronava - este mai mica de 10 m si nu exista un organ specializat care sa dirijeze rularea;

c) daca nu exista o distanta corespunzatoare pâna la avionul cu motorul pornit, prin spatele caruia se ruleaza;

d) daca suprafata solului este accidentata încât pune în pericol integritatea avionului;

e) daca frânele avionului sunt defecte;

f) daca suflul elicei (elicelor) are efect asupra altor aeronave sau obiecte.

5.2.11. În afara de rulare, deplasarea avionului pe suprafata solului se poate face si prin remorcare. Aceasta operatiune se va face în functie de tipul avionului, cu o viteza de cel mult 5 km/ora. Remorcajul pe timp de noapte se face cu luminile de pozitie ale avionului aprinse si cu lumina de obstacol pe vehiculul de remorcare de asemenea aprinsa.

5.2.12. La remorcarea, manevrarea si rularea avioanelor pe platforme, cai de circulatie si hangare se vor respecta prevederile Regulamentului tehnic al aviatiei civile, partea a doua, cap.VII, art. 277 - 279.

5.3. DECOLAREA AVIONULUI

5.3.1. Pe aerodrom (aeroporturi), intrarea pe pista (banda) de decolare - aterizare se executa numai cu autorizarea organului de dirijare si control al zborului.

5.3.2. Este interzis sa se dea autorizarea de intrare pe pista (banda) de decolare-aterizare în urmatoarele cazuri:

-daca pe pista (banda) se gasesc alte avioane sau obstacole;

-daca o alta aeronava se gaseste pe panta de aterizare, în apropierea finala;

-daca aeronava care a decolat mai înainte sau care a ratat aterizarea nu a intrat înca în regim de urcare (se mai gaseste în palier si nu se respecta distantele longitudinale aratate la 3.3.;

-daca se observa la avion deteriorari produse pe timpul rularii (remorcarii) sau zborului anterior.

5.3.3. Este interzis sa se ceara permisiunea de intrare pe pista (banda) de decolare-aterizare în urmatoarele cazuri :

-daca pe suprafata avionului care urmeaza sa decoleze se gaseste zapada, chiciura sau gheata;

-daca conditiile meteo (vizibilitate, plafon, vânt) depasesc valorile admise;

-daca suprafata pistei (benzii) nu este corespunzatoare (moale dupa ploaie, cu gheata, polei etc.) si poate provoca devierea avionului de pe directie sau chiar accidentarea lui;

-daca se observa la avion deteriorari produse pe timpul rularii (remorcarii) sau zborului anterior.

În cazul când pilotul constatî înainte de decolare ca nu sunt conditii pentru executarea sigura a misiunii de zbor primite, el raporteaza despre aceasta conducatorului de zbor sau organului de dirijare si control si întrerupe misiunea din proprie initiativa. Comandantul de aeroclub (comandantul de aerodrom - în cazul în care pilotul nu se gaseste pe aerodromul de baza) va analiza situatia si va dispune dupa caz anularea sau amânarea misiunii, precum si masurile ce trebuie luate în legatura cu hotarârea sa si a pilotului comandant de bord.

5.3.4. Dupa intrarea pe pista (banda) de decolare, pilotul este obligat:

-sa aseze avionul aliniat pe axa longitudinala a pistei (benzii) de decolare si în dreptul marcajului de decolare;

-sa se asigure ca pe directia de decolare nu sunt obstacole;

-sa observe spatiul din fata, lateral si spate (cât posibil);

-sa execute manevrele si controalele pregatitoare decolarii, în functie de tipul de avion;

-sa ceara permisiunea de decolare în cazul când constata ca totul este în ordine si sa decoleze numai la primirea autorizarii. În caz contrar, va anunta organul de dirijare si control si va proceda conform instructiunilor acestuia, degajând imediat pista (banda) de decolare.

5.3.5. Daca o decolare a fost întârziata mai mult de un minut, ea nu se va efectua decât dupa o noua autorizare data de organul de dirijare si control.

5.3.6. Pe terenurile unde nu exista organ de dirijare si control, punctul începerii rularii pentru decolare si directia decolarii se stabilesc de catre pilot, care poarta întreaga raspundere pentru hotarârea luata.

El trebuie, înainte de rularea pentru decolare, sa examineze personal starea si dimensiunile terenului pe directia decolarii, precum si obstacolarile existente pe aceasta directie.

5.3.7. Daca la începutul rularii în vederea decolarii avionul a fost deviat din axa de decolare si aceasta deviere nu poate fi remediata cu ajutorul ampenajului, frânelor sau motorului, pilotul va întrerupe rularea. El va întrerupe de asemenea rularea daca un simptom de functionare necorespunzatoare a avionului s-a produs înainte de atingerea vitezei de desprindere a acestuia.

5.3.8. Se interzice desprinderea avionului de la sol înainte ca acesta sa fi atins viteza stabilita pentru decolare.

5.3.9. Trenul de aterizare se escamoteaza (unde este cazul) numai la înaltimea prescrisa în instructiunile de exploatare a tipului respectiv de avion, dar nu mai jos de 10 m.

5.3.10. Se interzice sa se închida flapsul (în cazul în care s-a decolat cu el bracat) la o înaltime sub 50 m - daca nu exista alte provederi în instuctiunile de exploatare a tipului respectiv de avion.

5.3.11. Dupa o decolare întrerupta, o noua cerere de autorizare de decolare (o noua decolare) va fi efectuata numai dupa ce s-au înlaturat cauzele care au produs întreruperea.

5.4. LUAREA ÎNĂLŢIMII DUPĂ DECOLARE

5.4.1. De regula, luarea înaltimii dupa decolarea cu avionul se executa în linie dreapta, cu respectarea vitezei prescrise, pâna la înaltimea de siguranta deasupra obstacolelor prevazuta pentru zborul în tur de pista sau pe itinerar, dupa caz (a se vedea 3.2.). Totusi, în cazul când obstacolele din culoarul de decolare impun manevre (viraje) la înaltimi mai mici decât cele de siguranta, urcarea în linie dreapta dupa decolare se va face pâna la înaltimea prevazuta în instuctiunile de exploatare a aerodromului (terenului) respectiv.

5.4.2. Pe timpul zborului în urcare, dupa decolare, se interzic manevrele bruste, escamotarea flapsului sub înaltimea de 50 m sau escamotarea trenului (acolo unde este cazul) sub înaltimea de 10 m.

Primul viraj va fi executat numai dupa atingerea înaltimii de siguranta prevazuta de reglementarile în vigoare si precizata în instructiunile de exploatare a terenului de aeronautica respectiv.

5.5. ZBORUL ÎN TUR DE PISTĂ

5.5.1. Elementele turului de pista cu avionul se stabilesc prin instructiunile de exploatare întocmite pentru fiecare aerodrom în parte. La stabilirea acestor elemente se vor avea în vedere urmatoarele:

-evitarea punctelor (zonelor) cu mare aglomeratie de populatie (zonele cladite ale oraselor, uzine etc.) sau pentru care zborul în ritm sustinut poate aduce prejudicii importante;

-evitarea unor obstacole ce pot prejudicia sccuritatea zborului;

-posibilitatea de legatura de vedere bilaterala permanenta pe timpul zborului între pilotul avionului si organul de dirijare si control;

-posibilitatea aterizarii pe aerodrom, din oricare punct al traseului, în cazul defectarii motorului;

-cerintele impuse de desfasurarea activitatii de zbor în zona de aerodrom.

5.5.2. Turul de pista constituie principalul fel de zbor pentru însusirea decolarii, aterizarii, executarii virajelor de 90°, zborului în linie dreapta, în urcare, coborâre si la orizontala, precum si supravegherea aerodromului în scopul determinarii conditiilor de aterizare.

Se interzice simplificarea turului de pista (executarea de viraje de 180ş sau scurtarea laturilor), precum si nerespectarea altor elemente ale turului de pista, în asa fel încât rolul sau sa nu fie îndeplinit sau sa creeze pericol pentru alta aeronava în zbor.

5.5.3. Intrarea în tur de pista din zborul pe ruta în vederea aterizarii se face de regula tangent la virajul 2 si în conformitate cu indicatiile conducatorului de zbor sau ale organului de dirijare si control al zborului, asigurându-se o esalonare longitudinala de minim 1,5 Km fata de aeronava din fata.

Intrarea în tur de pista din zborul în zona de lucru se face si cu indicatiile conducatorului de zbor sau organului de dirijare si control asigurându-se aceeasi esalonare.

5.5.4. De regula, virajele în tur de pista vor fi executate la orizontala si la înaltimea de cel putin 150 m. Exceptii se admit numai pentru cazurile prevazute prin instructiunile de exploatare a aerodromului sau în cazurile de forta majora.

5.6. ZBORUL ÎN ZONA DE LUCRU

5.6.1. În zona de lucru se admite sa zboare un singur avion sau o singura formatie de avioane.

5.6.2. În zona de lucru se însuseste în special manevrarea avionului în viraje în urcare si coborâre, în viraje pe orizontala cu înclinare mai mare de 15^o, zborul acrobatic, zborul instrumental si zborul în formatie.

În zona de lucru se va însusi de asemenea manevrarea avionului în cazurile de dificultate (defectarea motorului, angajarea în limita de viteza etc.). Înaltimea minima de zbor în zona de lucru se precizeaza prin instructiunile de exploatare ale aerodromului respectiv.

5.6.3. Parasirea zonei de lucru se va efectua numai dupa ce pilotul s-a convins ca prin aceasta zborul celorlalte avioane în tur de pista sau spre ori dinspre celelalte zone de lucru, nu va fi stânjenit. Parasirea zonei de lucru pentru aterizare se va face cu asigurarea unei rezerve de combustibil pentru cel putin 30 minute de zbor. Se excepteaza de la pastrarea acestei rezerve, aeronavele care executa zboruri competitionale în zona de la verticala aerodromului si care vor parasi aceasta zona cu o rezerva de combustibil suficienta pentru intrare în tur de pista si aterizare în conditii de maxima siguranta.

5.7. ZBORUL PE ITINERAR

5.7.1. Pe durata întregului zbor pe itinerar, pilotul avionului este obligat sa respecte elementele de zbor prevazute si autorizate în jurnalul de bord pentru navigatie. Abaterea de la aceste elemente este admisa numai în cazuri justificate, când asigurarea securitatii zborului o impune.

5.7.2. La zborurile de deplasare, alegerea unui aerodrom de rezerva este obligatorie.

5.7.3. Rezerva minima de combustibil în zboruri de deplasare este de 30 minute de zbor cu regim de croaziera.

5.7.4. Echipajul trebuie sa cunoasca permanent pozitia avionului. Pentru aceasta, pozitia avionului trebuie calculata sistematic, folosind toate mijioacele existente, atât la bord, cât si la sol, si confruntând permanent harta de navigatie cu terenul survolat.

5.7.5. Pentru zborurile cu o durata de peste 30 minute si executate la nivele mai mari de 4000 m standard, echipajele si celelalte persoane de la bordul aeronavelor sunt obligate sa foloseasca instalatia de oxigen de la bord. În cazul când aceasta instalatie nu este prevazuta la bord sau este defecta, depasirea nivelului de 4000 m standard este interzisa.

5.8. ZBORUL DE APROPIERE PENTRU ATERIZARE

5.8.1. În cazul când la bordul avionului exista aparatura de radio legatura, apropierea de aerodrom din zborul în zona de lucru sau de pe itinerar va fi raportata de pilot organului de dirijare si control cu 3-5 minute înainte de intrarea în tur de pista sau la un punct de raport stabilit prin instructiunile de exploatare a aerodromului.

5.8.2. Pe toata durata zborului de apropiere, pilotul avionului este obligat sa supravegheze spatiul si terenul pentru a observa miscarile altor aeronave, precum si semnele organului de dirijare si control al zborului.

5.8.3. În cazul manevrelor gresite de aterizare sau când alte motive o impun, pilotul avionului este obligat sa întrerupa apropierea (sa rateze) fara sa mai astepte dispozitii sau semnale de la sol. Ratarea se va face de la o înaltime care sa asigure o perfecta securitate a zborului si a activitatii de aerodrom.

5.9. ATERIZAREA

5.9.1. În apropiere de pragul pistei (benzii) de zbor se interzic manevrele bruste si ample pentru corectarea pozitiei avionului în înaltime sau directie. În cazul când manevrele zborului de apropiere finala pentru aterizare s-au facut defectuos, pilotul este obligat sa rateze aterizarea.

5.9.2. Asezarea avionului pe sol trebuie facuta în mod obligatoriu în limitele marcate prin semne conventional (linii albe, T-eu, panouri, balize etc.).

5.9.3. Aterizarea trebuie facuta întotdeauna cu vântul în fata. Exceptiile sunt admise numai în cazuri deosebite si numai în limitelc admise de instructiunile de exploatare a tipului respectiv de avion.

5.9.4. Rularea dupa aterizare trebuie executata strict pe axa pistei (benzii) de aterizare, pâna la oprirea avionului sau pâna la atingerea vitezei normale de rulare. În continuare, pilotul trebuie sa elibereze pista (banda) de decolare-aterizare, supraveghind continuu si atent spatiul înconjurator si executând dispozitiile (semnalele) organului de dirijare si control.

5.9.5. Cu exceptia cazurilor legate de securitatea zborurilor, se interzice categoric organelor de dirijare si control sa faca comunicari sau sa dea dispozitii echipajului unei aeronave care a aterizat, înainte ca aceasta sa fi emis un mesaj sau înainte ca viteza aeronavei sa se fi redus la viteza de rulaj pentru degajarea pistei (benzii) de aterizare.

5.10. ACTIVITATEA DE ZBOR CU MOTOR (AVION) PENTRU REMORCAREA PLANOARELOR

5.10.1. În toate situatiile, decolarea se va executa numai dupa ce pilotul avionului remorcher s-a convins ca planorul a fost corect asezat pe sol, tinut la orizontala, cablul clansat si întins si nu sunt oameni (obstacole) între avion si planor. Punerea motorului în plin trebuie facuta lent pentru a nu se provoca extinderea brutala a cablului si ruperea lui.

5.10.2. În cazul ruperii cablului de remorcaj în ultima parte a rulajului pentru decolare, pilotul avionului va continua decolarea pentru a lasa teren liber de aterizare planorului; daca ruperea cablului s-a produs în prima parte a rulajului si lungimea terenului permite, pilotul avionului va putea reduce motorul rulând drept înainte, fara a frâna imediat, în scopul de a lasa teren liber pentru planor.

5.10.3. În toate cazurile în care pilotul avionului constata ca, prin manevrele efectuate de pilotul planorului remorcat, securitatea zborului este categoric periclitata, el va declansa cablul de remorcaj.

5.10.4. În cazul în care pilotul planorului remorcat nu poate declansa cablul în punctul stabilit si nici în urma semnalelor date, pilotul avionului remorcher va continua remorcarea planorului pâna la verticala aerodromului de aterizare unde va declansa cablul de la avion la înaltimea convenabila pentru ca pilotul planorului sa poata intra, în zbor planat, în tur de pista la virajul 2.

5.10.5. În timpul remorcajului se interzice pilotului remorcher sa efectueze manevre bruste sau ample care sa depaseasca înclinari mai mari de 30° si variatii de viteza mai mari decât cele admise de instructiunile de exploatare ale planorului remorcat.

5.10.6. Remorcarea unui planor care a fost depanat (decolat prin remorcare de pe un teren în afara aerodromului) se va executa pâna la verticala aerodromului, la înaltimea convenabila pentru ca pilotul planorului sa poata intra, în zbor planat, în tur de pista la virajul 2.

5.10.7. Se interzice sa se intre cu avionul care remorcheaza planor în zona de lucru destinata pentru zborul planoarelor. Declansarea planorului, pentru intrarea acestuia în zona de lucru în zbor liber, se va face într-un punct din afara zonei, stabilit prin instructiunile de exploatare ale aerodromului respectiva sau prin ordinul de misiune.

5.10.8. Înapoierea avionului remorcher, pentru aterizare, dupa declansarea planorului, se poate face prin intrarea directa pe panta de aterizare, cu executarea virajului la cel putin 100 m înaltime, cu conditia respectarii esalonarii fata de alte avioane.

5.10.9. Largarea cablului de remorcaj de la avion, dupa declansarea planorului, se va face prin trecerea la verticala aerodromului, în sensul de aterizare, la înaltimea de minim 50 m, urmarindu-se ca largarea cablului si caderea lui sa se produca pe culoarul stabilit pe sol. În cazul în care largarea nu s-a produs, pilotul va repeta manevra; daca nici la aceasta repetare manevra nu a reusit, pilotul va veni la aterizare cu cablul clansat, urmarind atent ca prin aceasta sa nu pericliteze securitatea zborului, a oamenilor si a bunurilor de pe sol.

Atreizarea cu cabul clansat este permisa si în alte situatii prevazute de exploatarea aerodromului respectiv.

5.11. ACTIVITATEA DE ZBOR CU MOTOR (AVION) PENTRU LANSAREA DE PARASUTISTI

5.11.1. Pornirea si încercarea motorului (motoarelor) pentru prima decolare se fac numai dupa îmbarcarea parasutistilor si închiderea usii avionului; pentru urmatoarele decolari se admite îmbarcarea parasutistilor fara oprirea motorului (motoarelor), dar numai în cazul în care actiunea acestuia (acestora) nu produce dificultati la îmbarcare sau nu degradeaza echipamentul parasutistilor.

5.11.2. Rularea la sol, manevrele la decolare si în zbor se vor executa de catre pilotul avionului cu grija fata de starea psihofizica si echipamentul parasutistilor. Se interzic manevrele brutale, virajele strânse sau derapate ori pante de urcare si coborâre accentuate.

5.11.3. Luarea înaltimii pentru lansare se va executa într-o zona special afectata, alta decât zona de lansare si la o distanta de minim 5 km de aceasta. Deplasarea spre zona de lansare, dupa luarea înaltimii, se va executa numai cu autorizarea organului de dirijare si control al zborului obtinuta prin legatura radio si la indicatia instructorului de parasutism de la bord.

5.11.4. Lansarea parasutistilor de la bordul diferitelor tipuri de aeronave se reglementeaza prin metodologia de pregatire prevazuta în Procedurile si Instructiunile de Desfasurare a Activitatii de Parasutism la Aeronava.

În durata perioadei de formare a parasutistilor (pâna la brevetare) se interzice executarea zborurilor pentru lansare cu mai multe avioane simultan pe acelasi aerodorm. Pe durata acestei perioade, salturile se vor executa dintr-un singur avion, care va decola si ateriza numai când toti parasutistii lansati se gasesc pe sol.

5.11.6. Pentru executarea de salturi de catre parasutistii de performanta din mai multe avioane ce zboara simultan, se vor respecta urmatoarele reguli:

-în zona de lansare se va gasi un singur avion; exceptie se admite numai în cazul când lansarile se executa din avioane ce zboara în formatie;

-locul de aterizare al parasutistilor se va afla la o distanta laterala fata de banda de zbor de minim 50 m. Nici o aeronava nu va decola sau ateriza pâna când ultimul parasutist aterizat nu se va deplasa la minim 100 m lateral de banda de zbor;

-coborârea avioanelor din zona de lansare în vederea aterizarii, se va executa numai dupa parasirea acestei zone si numai de-a lungul unei rute care sa ocoleasca zona de lansare la cel putin 1,5 km;

-aterizarea si decolarea avioanelor se vor executa cu respectarea stricta a locului si directiei stabilite.

5.11.7. Pe tot timpul activitatii de zbor pentru lansarea de parasutisti, pilotul avionului este obligat sa supravegheze cu atentie spatiul înconjurator pentru a preveni abordajele cu parasutisti lansati sau aterizati.

5.11.8. Pe timpul decolarii pâna la înaltimea de 100 m si în cazul zborului în atmosfera turbulenta parasutistii sunt obligati sa foloseasca centurile de siguranta ale aeronavei; prevederea ramâne valabila si pentru aterizare.

5.11.9. În cazul în care, pe timpul zborului, se ivesc defectiuni ale aeronavei ce pot periclita securitatea acesteia, pilotul este obligat sa creeze, pe cât posibil, conditii favorabile lansarii parasutistilor de la bord, în strânsa colaborare cu instructorul de parasutism si cu organul de dirijare si control. În caz contrar, va ateriza aeronava cu parasutistii la bord, cu luarea tuturor masurilor ce se impun pentru astfel de situatii.

5.11.10. Pe tot timpul cât se gasesc la bordul avionului, parasutistii sunt obligati sa ramâna pe locurile stabilite, pentru a respecta centrajul aeronavei. Parasirea locurilor se va face, în toate ocaziile, numai cu aprobarea sau la dispozitia instructorului de parasutism de la bord.

5.11.11. Pilotul comandant de bord al aeronavei din care se executa lansare de parasutisti trebuie sa urmeze indicatiile instructorului de parasutism de la bord numai în privinta elementelor de zbor pentru lansare (directia, viteza, înaltimea, locul si numar de treceri pentru lansari) daca la pregatirea pentru zbor nu s-a stabilit aceasta. Aceste indicatii au întâietate fata de cele ale conducatorului de lansari de la sol. Conducatorul de lansari este obligat sa informeze instructorul de parasutism de la bord prin intermediul echipajului aeronavei sau al semnalelor optice de la sol, despre schimbarea unor elcmente legate de lansare, informare de care instructorul parasutist de la bord este obligat sa tina cont. Când situatia o impune conducatorul de lansari poate anula partial sau total misiunea.

5.11.12. Instructorul de parasutism de la bordul avionului este obligat sa aiba asupra sa cutit pentru taierea suspantelor parasutelor ce eventual se agata de corpul avionului pe timpul lansarii parasutistilor si deci pentru înlaturarea pericolului creat asupra securitatii acestora si a aeronavei.

5.11.13. Între pilotul avionului si instructorul de parasutism de la bord trebuie sa existe posibilitatea de legatura bilaterala, la vedere sau radio, directa, sigura si permanenta.

ACTIVITATEA DE PLANORISM

6.1. RULAREA PLANORULUI

6 1.1. Manevrarea planorului si deplasarea (rularea) acestuia pe sol se executa de catre personal special instruit în ceea ce priveste aceste operatii, cât si regulile de circulate (rulare) pe aerodrom.

6.1.2. Începerea deplasarii (rularii) planorului pe sol se permite numai daca:

-maneta pentru escamotarea trenului de aterizare este pe pozitia "scos" si sigurantata;

-capota cabinei este corect închisa;

-frâna este deblocata;

-terenul este degajat de obstacole de-a lungul traseului de rulare.

6.1.3. Viteza de deplasare a planorului se stabileste în functie de starea terenului, dar nu va depasi pe cea a unui om la pas normal.

Pe vânt puternic, deplasarea (rularea) planorului se permite numai:

-cu existenta unui pilot în cabina de pilotaj;

-cu frânele aerodinamice bracate (scoase).

6.1.5. Se interzice executarea unor manevre prin împingerea planorului pe sol care pot duce la deformari si torsionari sau la crearea unor efecte de smulgere a unor parti dm corpul planorului.

6.1.6. În cazul în care deplasarea planorului pe sol se executa prin tractare cu mijloace auto, în lipsa dispozitivelor speciale pentru rulare, însotirea planorului "la plan" este obligatorie.

Se interzice depasirea în rulaj a planoarelor între ele.

6.1.8. La întâlnirea unui avion care ruleaza, echipa (mijlocul) care împinge (tracteaza) planorul, va înceta deplasarea acestuia pâna în momentul când suflul elicei avionului nu va mai putea influenta pozitia planorului în deplasare.

6.1.9. Membrii echipei (mijlocului auto) care executa deplasarea planorului pe sol sunt obligati sa supravegheze permanent spatiul si terenul în scopul evitarii oricarei stânjeniri a circulatiei de aerodrom si al evitarii obstacolelor.

6.2. DECOLAREA (LANSAREA) PLANORULUI PRIN REMORCAJ DE AUTOMOSOR

6.2.1. Începerea lansarii planorului prin remorcaj de automosor se permite numai dupa ce:

-functionarea automosorului a fost încercata si constatata corespunzatoare;

-cablul de remorcaj a fost perfect întins pe sol si clansat corect la planor;

-suspantele parasutei de cablu au fost descurcate;

-planorul este tinut cu planurile pe orizontala;

-declansatorul planorului prezinta siguranta în functionare;

-a fost obtinuta autorizarea organului de dirijare si control al zborului.

6.2.2. Se interzice desprinderea planorului de pe sol înainte de a atinge o viteza superioara cu cel putin 10 % vitezei minime de zbor prevazuta în manualul de zbor al planorului respectiv.

În cazul când dupa un rulaj prelungit viteza de desprindere nu este atinsa sau când tractiunea înceteaza, pilotul planorului va declansa cablul de remorcaj si va scoate frânele aerodinamice rulând spre înainte, cu o usoara deviere pentru a feri cablul.

6.2.3. La aparitia unei situatii în care este periclitata securitatea zborului sau la întreruperea tractarii, pilotul planorului este obligat sa asigure viteza de sustentatie prin punerea planorului în panta de coborâre si sa declanseze cablul de remorcaj.

6.2.4. Se interzice trecerea planorului, dupa desprindere, pe panta normala de urcare, înainte de atingerea vitezei stabilite pentru tipul respectiv de planor si înainte de atingerea înaltimii de siguranta de 40 - 50 m. Pâna la aceasta înaltime se va zbura pe o panta moderata de urcare.

6.2.5. Decolarea prin remorcare la automosor se face cu voletul în pozitia recomandata de manualul de zbor al respectivului tip de planor.

6.2.6. În cazul în care s-a produs o întrerupere a decolarii, se interzice o noua decolare, pâna când cauzele care au dus la întrerupere nu au fost analizate si înlaturate.

6.2.7. Daca pe timpul rulajului pe sol în vederea decolarii sau imediat dupa desprinderea de sol a planorului se produce ruperea cablului sau slabirea tractiunii automosorului, pilotul planorului este obligat sa declanseze cablul si sa continue rularea, drept înainte, pâna la oprirea planorului.

6.3. DECOLAREA PLANORULUI PRIN REMORCAJ DE AVION

6.3.1. Decolarea planorului prin remorcaj de avion se admite numai dupa ce:

-functionarea avionului de remorcaj a fost verificata si gasita corespunzatoare;

-cablul de remorcaj a fost corect clansat si întins pe sol;

-s-a verificat functionarea sigura a declansatoarelor avionului si planorului;

-planorul este tinut cu aripile la orizontala;

3 fost obtinuta autorizarea de decolare a organului de dirijare si control al zborului (pe aerodrom).

6.3.2. Se recomanda ca dupa desprinderea planorului de la sol si pâna la declansare, pilotul planorului sa "aiba" în vedere ca axa longitudinala a planorului sa fie în prelungirea axei longitudinale a avionului.

6.3.3. În cazul întreruperii decolarii de catre avionul remorcher, înainte de desprinderea acestuia de pe sol, pilotul planorului este obligat sa declanseze imediat cablul de remorcaj, sa aterizeze si sa ruleze, de regula, în dreapta avionului remorcher.

6.3.4. În cazul în care, la decolare, pilotul planorului sesizeaza o situatie în care securitatea zborului este periclitata, el este obligat sa declanseze imediat cablul de remorcaj si sa aterizeze fara a face manevre bruste sau ample, pe cât posibil "drept înainte", cu pastrarea vitezei de sustentatie.

6.3.5. Se interzice închiderea brusca a voletului (acolo unde este cazul) imediat dupa desprinderea planorului de sol; închiderea se va face lent si numai dupa obtinerea unui exces de viteza fata de viteza normala de zbor.

6.3.6. Remorcarea mai multor planoare de catre un avion remorcher se admite numai
daca:

-numarul de planoare ce urmeaza a fi remorcate este admis prin instructiunile de exploatare în zbor a avionului remorcher;

-pilotii planoarelor si-au însusit tehnica de pilotaj corespunzatoare pentru acest tip de remorcaj în cadrul programului de pregatire si au fost autorizati pentru aceasta;

-lungimea fiecarui cablu (funie) de remorcaj clansat la avion si la fiecare planor asigura esalonarea longitudinala în zbor la o distanta minima de 20 m;

-conditiile meteorologice evaluate referitoare la turbulenta sunt corespunzatoare.

6.3.7. În cazul întreruperii decolarii de catre avionul remorcher care remorcheaza mai multe planoare, pilotii acestora sunt obligati sa declanseze imediat cablul de remorcaj si sa aterizeze esalonat, de regula, spre dreapta si în dreapta avionului, esalonarea spre dreapta se face în functie de lungimea cablurilor de remorcaj, cel mai apropiat de avion va fi cel care a avut cablul cel mai scurt.

6.3.8. În cazul ruperii sau declansarii, la decolare, a cablului la unul dintre planoarele remorcate de acelasi avion, pilotii planoarelor care urmeaza dupa acesta sunt obligati sa declanseze cablul. Aterizarea dupa ruperea sau declansarea cablului se va face în conditiile de esalonare aratate la pct.6.3.7.

6.3.9. Desprinderea de pe sol a planoarelor remorcate de un singur avion se va face în ordinea lungimii cablurilor, primul fiind cel care are cablul cel mai scurt. Dupa desprinderea de sol, planoarele se vor plasa în prelungirea axei longitudinale a avionului, esalonate în înaltime de la înaltimea derivei avionului în jos, ultimul fiind plasat imediat deasupra zonei turbionare produsa de elicea avionului.

6.4. LUAREA ÎNĂLŢIMII DUPĂ DECOLARE PRIN REMORCAJ DE AUTOMOSOR

6.4.1. La decolare, dupa atingerea înaltimii de 40 - 50 m si dupa obtinerea vitezei normale de remorcaj de automosor, pilotul planorului va cabra planorul progresiv pâna la atingerea unghiului normal de panta urcând în linie dreapta si cu viteza constanta.

Pâna la înaltimea la care tractiunea automosorului începe sa slabeasca. În acest punct, va pune planorul în panta normala de coborâre printr-o manevra lenta si va declansa cablul de remorcaj.

6.4.2. În cazul în care tractiunca automosoului se întrcrupe prin ruperea cablului de remorcaj sau încetarea functionarii acestuia ori nu se asigura viteza normala de urcare a planorului, pilotul este obligat sa puna planorul pe panta normala de coborâre, sa declanseze cablul si sa aterizeze conform instructiuniior de exploatare a aerodromului.

6.5. LUAREA ÎNĂLŢIMII DUPĂ DECOLARE PRIN REMORCAJ DE AVION

6.5 1. Pe timpul zborului în palier si al luarii înaltimii, pilotul planorului este obligat:

-sa mentina planorul în prelungirea axei longitudinale a avionului pe tot timpul zborului în linie dreapta;

-sa mentina, pe timpul virajelor, aceeasi înclinare si acelasi traiect ca si avionul remorcher, fara a urca sau coborî sub înaltimea acestuia;

-sa declanseze cablul de remorcaj în momentul atingerii punctului stabilit pentru începerea zborului liber, fiind în zbor în linie dreapta si apoi sa mentina planorul pe directia de zbor a avionului pâna când s-a convins ca s-a produs declansarea cablului.

6.5.2. În orice situatie în care nu se poate asigura securitatea zborului avionului remorcher sau a planorului, sau în cazul ruperii cablului de remorcaj, pilotul planorului este obligat sa declanseze cablul de remorcaj. Dupa declansare, pilotul planorului va proceda la mentinerea vitezei normale de zbor în coborâre, orientând planorul prin manevre lente, catre aerodromul de decolare sau, daca acest lucru nu este posibil, catre un alt teren corespunzator pentru aterizare.

6.5.3. Luarea înaltimii de catre mai multe planoare remorcate de un singur avion se va executa în conditiile prevazute la 6.3.9., 6.5.2.

În cazul remorcarii mai multor planoare de un singur avion, declansarea se va executa pe rând, câte unul, începând cu cel mai îndepartat planor (cel mai lung cablu de remorcaj).

6.5.4. În cazul în care unul dintre pilotii planoarelor remorcate de un singur avion este obligat de situatie sa declanseze cablul de remorcaj, el nu va degaja din formatie decât dupa ce s-a convins de declansarea cablului;

Degajarea se va face prin deviere spre exteriorul formatiei. Pilotii celorlalte planoare vor continua misiunea de zbor.

6.5.5. În toate cazurile, ruperea formatiei de planoare remorcate de un singur avion, nu se va face înainte ca pilotii planoarelor sa se fi convins ca planoarele nu au ramas legate între ele sau de avion prin cabluri.

6.6. ZBORUL ÎN TUR DE PISTĂ

6.6.1. Elementele turului de pista cu planorul se stabilesc prin instructiunile de exploatare întocmite pentru fiecare aerodrom în parte.

La stabilirea acestor elemente se vor avea în vedere urmatoarele:

-evitarea punctelor (zonelor) cu mare aglomeratie de populatie (zone cladite ale oraselor, uzine etc.);

-evitarea unor obstacole ce pot periclita securitatea zborurilor;

-posibilitatea de legatura de vedere bilaterala, permanenta, pe timpul zborului între pilotul si organul de dirijare si control al zborului;

-posibilitatea aterizarii pe aerodrom din orice punct al traiectului;

-cerintele impuse de desfasurarea activitatii de zbor în zona aerdromului.

6.6.2. Turul de pista constituie principalul fel de zbor pentru insusirea:

-decolarii prin remorcaj de automosor sau avion;

-zborului în urcare, în remorcaj de automosor sau de avion;

-zborului planat, liber, în linie dreapta;

-virajelor de 90° si 180°;

-aterizarii;

-supravegherii aerodromului în scopul determinarii conditiilor de aterizare.

6.6.3. Turul de pista este obligatoriu la întoarcerea la aerodrom din toate zborurile pe ruta sau din zona de lucru, în scopul determinarii elementelor aterizarii si observarii semnalelor conducatorului de zbor sau organului de dirijare si control. Intrarea în tur de pista se face de regula la virajul 2 sau la punctul indicat de conducatorul de zbor sau de organul de dirijare si control cu respectarea esalonarii longitudinale.

6.6.4. De regula, turul de pista se executa cu viraje de 90^o. În cazul în care înaltimea de zbor a planorului nu asigura executarea celor patru viraje de 90°, turul de pista poate fi executat dintr-un viraj de 130° si doua de 90^o sau din doua viraje de 180^o.

Ultimul viraj nu va fi executat sub înaltimea de 100 m; exceptii se admit numai pentru cazurile de forta majora.

6.7. ZBORUL ÎN ZONA DE LUCRU

6.7.1. În zona de lucru se însuseste, în special, manevrarea planorului în zborul liber - cu viraje executate în zbor cu pierdere de înaltime (zbor planat) si în zbor fara pierderea de înaltime sau cu câstig de înaltime (zbor plutit) - în zborul acrobatic, în zborul instrumental, în zborul în formatie.

Înaltimea de zbor în zona de lucru trebuie sa asigure în orice moment aterizarea pe aerodromul de decolare sau pe terenul de rezerva.

6.7.2. Parasirea zonei de lucru si venirea la aerodrom pentru aterizare sunt obligatorii în momentul când pilotul constata ca nu poate respecta înaltimea minima de zbor prescrisa pentru zona respectiva, care sa-i asigure înscrierea în tur de pista la virajul 2.

6.7.3. În cazul zborurilor mai multor planoare în spirala, în curent ascendent de natura termica, pilotii planoarelor trebuie sa respecte acelasi sens de spiralare si sa se gaseasca unul fata de altul la distantele prevazute la 3.4.1. lit.B.

Depasirea planoarelor între ele, în spirala, se executa numai spre exteriorul spiralei, cu respectarea distantelor prevazute la 3.4.1. lit.B.

6.7.4. Zborul mai multor planoare în curenti ascendenti dinamici (la panta) se executa pe un singur traseu, cu respectarea distantelor minime între planoare aratate la 3.4.1. lit.B si cu respectarea distantei minime de 50 m fata de sol, masurata pe verticala si orizontala (fata de versantul în vânt al dealului sau muntelui).

6.7.4.1. În cazul întâlnirii pe directii de sens contrar la aceeasi înaltime, a doua planoare care executa zbor la panta, prioritatea de "trecere" o are planorul care se gaseste cu aripa dreapta catre versant.

6.7.4.2. Punctele de executare a virajelor în zborul la panta trebuie stabilite înainte de începerea zborului si trebuie respectate întocmai de pilotii planoarelor; virajele se vor executa numai cu îndepartare de versantul dealului (muntelui) si cu vântul în fata.

6.7.4.3. În cazul în care din zborul la panta se ajunge la zborul în curent ascendent termic, se permite executarea de spirale, dar numai cu câstigarea de înaltime si numai când prin aceasta nu se reduce distanta minima de siguranta fata de restul planoarelor.

6.7.4.4. În cazul înrautatirii conditiilor meteorologice, inclusiv scaderea vântului - planoarele vor parasi zona de lucru pentru zborul la panta, în scopul aterizarii, respectând ordinea de prioritate stabilita în cadrul pregatirii zborului. Prioritatea se va acorda, dupa caz:

-planoarelor cu înaltime de zbor mai mica;

-planoarelor cu viteza de înfundare mai mare;

-planoarelor de dubla comanda.

6.7.5. Zborul plutit în curenti ondulatorii (de unda lunga) la nivele mai mari de 3500 m standard se poate executa numai cu respectarea urmatoarelor conditii:

-cu pregatirea corespunzatoare si autorizarea de zbor dupa instrumente;

-cu aparatura de radio legatura de bord în functiune pe frecventa organului de dirijare si control stabilit;

-cu instalatia de oxigen în functiune;

-cu echipament de protectie a pilotului împotriva frigului;

-cu instrumentatia de zbor instrumental în functiune;

-cu sistemul de degivrare a planorului în functiune imediat ce apare fenomenul de givraj; în cazul în care planorul nu este dotat cu astfel de sistem, la aparitia fenomenului de givraj, pilotul planorului este obligat sa întrerupa urcarea si sa zboare la înaltimi la care fenomenul înceteaza.

6.7.6. În cadrul zborului de unda lunga, executat în orele de dupa amiaza, pilotul trebuie sa respecte ora de coborâre pentru aterizare în asa fel încât aterizarea sa se produca pe lumina.

6.7.7. În cadrul zborului de unda lunga, se interzice pilotului sa piarda înaltimea sub cea de la care poate sa execute planarea spre aerodromul de aterizare sau de rezerva prevazut.

6.7.8. Se interzice zborul planoarelor în nori sau peste plafonul de nori; pilotii planoarelor sunt obligati sa întrerupa misiunea si sa se reîntoarca la aerodromul de decolare imediat ce observa o tendinta de marire a nebulozitatii.

6.8. ZBORUL PE ITINERAR

6.8.1. Pe durata întregului zbor pe itinerar, pilotul planorului este obligat sa respecte elementele prevazute si autorizate în cadrul pregatirii pentru zbor. Abaterea de la aceste elemente este admisa în cazuri justificate când asigurarea securitatii zborului o impune. În cazul în care înaltimea de siguranta stabilita pentru un tronson al zborului nu poate fi respectata, pilotul este obligat sa-si aleaga un teren de aterizare corespunzator si sa procedeze la aterizare.

6.8.2. Echipajul trebuie sa cunoasca permanent pozitia planorului. Pentru aceasta, pozitia planorului se va determina prin confruntarea permanenta a terenului survolat cu harta de navigatie.

6.9. ZBORUL DE APROPIERE PENTRU ATERIZARE

6.9.1. În cazul când la bordul planorului exista aparatura de radiolegatura, apropirea de aerodrom din zborul în zona de lucru sau pe itinerar va fi raportata de pilot organului de dirijare si control cu 5-10 minute înainte de intrarea în turul de pista sau la un alt punct de raport stabilit prin instructiunile de exploatare ale aerodromului.

6.9.2. Pe toata durata zborului de apropiere, pilotul planorului este obligat sa supravegheze spatiul si terenul pentru a observa miscarile altor aeronave, precum si semnalele organului de dirijare si control al zborului.

6.9.3. Declansarea planorului remorcat de avion dupa efectuarea unui zbor de transport se va executa la verticala aerodromului sau în apropiere de acesta si la o înaltime de la care planorul va putea sa intre în zbor planat, în turul de pista, la virajul 2.

6.10. ATERIZAREA

6.10.1. În apropiere de pragul pistei (benzii) de zbor, se interzic manevrele bruste si ample pentru corectarea pozitiei planorului în înaltime sau directie.

6.10.2. Asezarea planorului pe aerodrom trebuie facuta în limitele marcate prin semne conventionale. Exceptii se admit numai în cazurile de pericol.

6.10.3. Aterizarea trebuie facuta întotdeauna cu vântul în fata si numai în limitele admise de instructiunile de exploatare a tipului respectiv de planor.

6.10.4. Rularea dupa aterizare trebuie executata strict pe axa pistei (benzii) de zbor, pâna la oprirea planorului.

6.10.5. În toate cazurile, hotarârea pentru aterizarea (amerizarea) pe un teren ales din aer, în afara aerodromului, trebuie luata de pilotul planorului in timp util, pentru asigurarea tuturor masurilor în vederea unei aterizari (amerizari) care sa nu duca la distrugerea sau avarierea planorului si care sa nu produca prejudicii persoanelor sau bunurilor de pe sol.

În cazul existentei la bord a aparaturii de radiolegatura, hotarârea pentru aterizare trebuie raportata organului de dirijare si control al aerodromului de decolare.

În cazul zborului în dubla comanda, pilotarea planorului pentru aterizare pe teren ales din aer (amerizare) se va executa de catre instructorul de zbor (pilotul comandant de bord).

La alegerea din aer a terenului de aterizare, pilotul planorului trebuie sa evite:

-zonele populate;

-mlastinile;

-culturile înalte;

-cablurile de înalta tensiune;

-zonele de ceata sau de pâcla;

-terenul foarte framântat;

-padurile.

El trebuie sa prefere terenurile care au în apropiere sosele sau cai ferate.

6.10.7. Decolarea, prin remorcaj de avion, a unui singur planor aterizat pe un teren ales din aer va putea fi încredintata aceluiasi echipaj, numai cu avizul :

-comandantului de aeroclub, daca este cazul unui instructor de zbor;

-instructorul de zbor, daca este cazul unui elev navigant.

CCCXXXCCC

7.3. DEPOZITAREA sI TRANSPORTUL PARAsUTEI

7.3.1. Depozitarea si transportul parasutei se executa numai cu parasuta introdusa în sacul de protectie.

7.3.2. Depozitarea parasutei se face în încaperi special destinate, prevazute cu dulapuri sau rafturi de depozitare, cu perdele de protectie la ferestre (geamuri vopsite cu culoare albastra). Temperatura în camera trebuie sa fie de 16 - 18° C.

Se interzice depozitarea în încaperile destinate depozitarii parasutelor, a altor materiale si mai ales a celor inflamabile, a acizilor, grasimilor etc., care prin prezenta lor pot deteriora parasutele.

7.3.3. Autovehiculul cu care se executa transportul parasutelor trebuie sa fie bine curatat, descarcat de alte materiale (corpuri) si sa nu prezinte pete de ulei, grasime etc. Depozitarea parasutelor în masina se va face cu grija pentru a nu se produce deteriorarea sau deplierea lor.

7.3.4. Pe câmp, parasutele vor fi pastrate în saci, iar sacii vor fi asezati pe o pânza special destinata (în lipsa acesteia, pe o masa de pliaj de câmp).

Se interzice ca pe timpul stationarii pe câmp parasutele sa fie utilizate pentru odihna personalului sau în alte scopuri.

În caz de ploaie, pe timpul transportului sau depozitarii pe câmp, parasutele vor fi acoperite cu prelate.

7.4. ECHIPAREA PARAsUTEI

Pentru toate salturile, echiparea parasutistului se face cu parasuta de spate si parasuta de rezerva; verificarea echiparii parasutistului se efectueaza de instructorul de parasutism numit pentru efectuarea controlului tehnic la sol.

7.4.2. Echiparea parasutei de spate si a celei de siguranta de catre elevii naviganti ori de catre personalul navigant sportiv sau amator, se executa sub directa supraveghere si îndrumare a instructorului de parasutism si în locul special destinat pentru aceasta operatie. Dupa echipare, instructorul de parasutism este obligat sa execute controlul fiecarui elev parasutist sportiv sau amator în parte, pentru a constata daca echiparea s-a facut corect si daca parasutele respective nu prezinta deteriorari care sa reduca indicele de securitate a saltului.

7.4.3. Se interzice urcarea în aeronava pentru salt a parasutistului ale carui parasute prezinta nereguli în starea sau echiparea lui.

7.5. ÎMBARCAREA PARAsUTISTULUI

7.5.1. Urcarea elevului navigant ori a parasutistului sportiv sau amator la bordul aeronavei de lansare se va face sub supravegherea instructorului. De regula, urcarea se face fara ca motorul (motoarele) aeronavei sa fie în functiune. Se admit exceptii numai în cazul în care suflul elicei (elicelor) nu produce dificultati la îmbarcare sau nu degradeaza echipamentul parasutistului.

7.5.2. În cazul îmbarcarii unui grup de parasutisti, ordinea de îmbarcare a acestora va fi inversa celei stabilite pentru salt.

7.5.3. Daca pe timpul îmbarcarii instructorul observa producerea unei defectiuni sau deteriorari în echipamentul parasutistului, el va opri imediat lansarea, dispunând debarcarea lui. Se interzice a se efectua la bordul aeronavei remedieri ale plierii parasutei.

7.6. TRANSPORTUL PARAsUTIsTILOR LA BORDUL AERONAVEI

7.6.1. Pe timpul transportului la bordul aeronavei (zborului), parasutistul este obligat:

-sa se aseze pe locul destinat;

-sa supravegheze terenul pentru a fi orientat asupra locului unde se afla;

-sa supravegheze spatiul pentru a urmari evolutia starii atmosferice si sa asculte sau sa ceara detalii despre aceasta de la instructorul de parasutism sau pilotul comandant de bord.

-sa nu faca miscari bruste sau dezordonate sau sa nu-si paraseasca locul fara aprobarea instructorului.

7.6.2. Daca la bordul aeronavei se gasesc mai multi parasutisti, acestia vor fi asezati pe locuri în ordinea stabilita pentru salt. La stabilirea ordinei pentru salt se va tine seama de directia avionului fata de directia vântului si de greutatea parasutistilor.

7.6.3. Se interzic la bord activitati care pot sustrage atentia parasutistilor de la executarea misiunii lor.

Clansarea cablurilor parasutelor elevilor naviganti ori a personalului navigant sportiv sau amator, pentru executarea saltului automat, va fi executata de instructor. Prezenta instructorului la bordul aeronavei din care se lanseaza elevi naviganti ori parasutisti sportivi sau amatori este obligatorie; exceptie face cazul în care se lanseaza parasutisti de performanta, selectionati în lotul national.

7.6.5. Instructorul de parasutism este obligat sa supravegheze permanent pe timpul zborului starea psihofizica a parasutistilor si sa opreasca de la salt pe oricare din acestia, la care se observa o crestere a starii de emotivitate sau o înrautatire a starii fizice.

7.7. PĂRĂSIREA BORDULUI AERONAVEI

7.7.1. Parasirea bordului aeronavei de catre elevii naviganti ori parasutistii sportivi sau amatori trebuie executata la comanda si sub supravegherea instructorului de parasutism. În cazul salturilor competitive, momentul saltului poate fi stabilit de parasutist.

7.7.2. Esalonarea minima a parasutistilor la parasirea bordului aeronavei unul dupa altul este de doua secunde. Reducerea acestei esalonari se admite numai în cazul salturilor de performanta.

7.7.3. Parasirea bordului aeronavei pentru executarea saltului comandat este admisa numai pentru parasutistii care si-au însusit, pe timpul saltului automat, tehnica deschiderii comandate a parasutei prin simularea actionarii comenzii manuale.

7.7.4. La primele salturi comandate se va folosi parasuta de spate si de siguranta special construite pentru aceasta faza de instruire. Folosirea parasutelor de performanta este admisa numai dupa însusirea de catre parasutist a pilotarii corpului în atmosfera încât deschiderea parasutei sa se faca în pozitia orizontala a parasutistului, cu fata în jos

7.7.5. Timpul de cadere libera în saltul comandat se va mari progresiv, pe masura însusirii de catre parasutist a pilotarii corpului în atmosfera. La primele salturi comandate se interzice depasirea timpului de 3-5 secunde de cadere libera.

7.7.6. Salturile comandate, în grup, pot fi executate numai de parasutisti amatori, antrenamentisti sau de performanta. Deschiderea parasutelor în grup se face numai cu respectarea distantei minime de siguranta de 30 m între parasutisti. În cazul caderii pe aceeasi verticala sau pe verticale apropiate la mai putin de 30 m, deschiderea se va face în ordine inversa caderii (cel mai de jos va deschide ultimul), cu respectarea înaltimii minime, pentru siguranta deschiderii.

7.7.7. Înaltimea minima fata de sol (apa) pentru siguranta deschiderii parasutei este de 600 m. Sub aceasta înaltime nu se admite a prevedea deschiderea comandata a parasutei, indiferent de gradul de antrenament al parasutistului.

7.7.8. Executarea figurilor acrobatice în timpul caderii libere se permite numai parasutistilor de performanta.

7.7.9. Folosirea parasutei de siguranta, la toate felurile de salturi, este obligatorie imediat ce parasutistul constata o defectiune la deschiderea sau functionarea parasutei spate.

7.8. COBORÂREA CU PARAsUTA

7.8.1. Dupa deschiderea parasutei, parasutistul este obligat sa supravegheze:

-deschiderea completa a parasutei si starea voalurei;

-spatiul înconjurator în scopul prevenirii abordajelor cu alti parasutisti;

-terenul deasupra caruia se afla, în scopul orientarii spre locul prevazut de aterizare, sau când acest lucru nu este posibil, spre un alt teren corespunzator aterizarii;

-semnalele optice ale organului de dirijare si control.

În apropiere de sol, parasutistii elevi si sportivii antrenamentisti pot fi dirijati si în acest
caz vor executa comenzile date prin amplificatorul de voce de catre conducatorul de
lansari.

7.8.2. Daca aterizarea nu este posibila pe terenul stabilit, la alegerea unui alt teren parasutistul va tine seama de urmatoarele:

-directia si viteza de deplasare pe orizontala;

-înaltimea la care se gaseste;

-posibilitatile de pilotare a parasutei.

În functie de aceste elemente, si pe cât posibil, el va evita:

-zonele cu cladiri;

-retelele electrice si telefonice;

-podurile;

-zonele mlastinoase;

-soselele;

-caile ferate;

-terenurile framântate;

-ape;

-culturi înalte (porumb, floarea soarelui);

-alte obstacole.

7.8.3. În apropiere de sol, parasutistul este obligat sa reduca la minim posibil balansul parasutei si sa execute manevrele pregatitoare aterizarii.

Pregatirea pentru aterizare trebuie sa înceapa la cel putin 100 m înaltime fata de sol.

7.9. ATERIZAREA

7.9.1. La primele salturi automate, înainte de brevetare, aterizarea trebuie sa se execute cu vântul din spate. Aterizarea cu vântul din fata sau lateral se admite numai pentru parasutistii brevetati, care executa salturi cu parasute de performanta si numai în limitele admise conform prevederilor de la 3.1.4.

7.9.2. Se interzice declansarea sau desfacerea din sistemul de suspensie a parasutei înainte de atingerea solului sau apei.

7.9.3. Imediat dupa aterizare, parasutistul este obligat sa manevreze parasuta pentru a anula actiunea vântului asupra acesteia.

7.9.4. Dupa aterizare pe aerodrom si dupa strângerea parasutei, în cel mai scurt timp posibil, parasutistul va degaja locul de aterizare deplasându-se la locul de stationare prevazut.

7.9.5. Dupa aterizarea în afara aerodromului si dupa strângerea parasutei, parasutistul este obligat ca în cel mai scurt timp sa raporteze pe orice cale organului de dirijare si control locul aterizarii, starea sa si posibilitatile sau necesitatile de deplasare la aerodrom.

PREVEDERI FINALE

8.1. Prezentele Instructiuni de zbor ale aviatiei sportive intra în vigoare pe data de 01 debruarie 1976.

Pe aceeasi data, orice prevederi contrarii ale documentelor de reglementare a activitatii de zbor (salturi cu parasuta) din aviatia sportiva, se anuleaza.

CONDIŢII CE TREBUIE ÎNDEPLINITE PENTRU AVIZAREA TERENURILOR DE ZBOR

-Sa detina aprobarea consiliului municipal, orasenesc sau comunal pentru folosirea terenului respectiv;

-Sa detina aprobarea proprietarului terenului;

-Sa fie la o departare de minim 30 km de frontiera de stat;

-Sa fie la o departare de minim 3 km de obiective economice importante si unitati militare;

-Sa fie la cel mult 30 km fata de o unitate sanitara;

-Sa fie la cel putin 300 m fata de un obstacol periculos pentru zbor (linii electrice, cai ferate, turnuri etc.);

-Sa detina aprobarea unitatilor de aviatie militara sau civila aflate la o departare de pâna la 30 km, pentru stabilirea conditiilor de executare a zborului fara pericol de abordaj;

-Avizarea terenurilor de zbor situate în zonele aerodromurilor (CTR), se face numai dupa întocmirea si aprobarea normelor tehnice de colaborare cu unitatea de aviatie civila sau militara respective.

INSTRUCŢIUNI PRIVIND ORGANIZAREA, PREGĂTIREA, EXECUTAREA, CONDUCEREA sI ASIGURAREA ZBORULUI CU AERONAVE ULTRAUsOARE

Ordinul General al sefului Departamentului AviaŢiei Civile Nr.C-63/17.03.1988

9.1. GENERALITĂŢI

9.1.1. Instructiunile de zbor cu aeronavele ultrausoare sunt elaborate în conformitate cu prevederile Codului Aerian, ale Regulamentului de zbor al Aviatiei Civile, ale drepturilor si responsabilitatilor acordate Departamentului Aviatiei Civile prin Decretul Consiliului de Stat Nr.84 din 1976, în baza Statutului si Regulamentului de organizare si functionare a Federatiei Aeronautice Române si constituie baza legala de organizare si desfasurare a activitatii de zbor cu acest tip de aeronave.

9.1.2. Prevederile prezentelor instructiuni se aplica de asociatii si cluburi sportive afiliate la F.A.R. si care functioneaza în temeiul Legii nr.29 din 1967 cu privire la dezvoltarea activitatii de educatie fizica si sport si în care se organizeaza zboruri cu aeronave ultrausoare.

9.1.3. Nerespectarea prezentelor instructiuni atrage dupa sine sanctiuni sportive si administrative, dupa caz.

9.1.4. Recompensele si sanctiunile se aplica în conformitate cu prevederile respective din Regulamentul de organizare si functionare al Federatiei Aeronautice Române.

9.1.5. Prezentele Instructiuni completeaza prevederile instructiunilor de zbor ale aviatiei sportive referitor la zborul cu aeronave ultrausoare.

9.1.6. Zborurile cu aeronave ultrausoare se organizeza si se realizeaza potrivit prevederilor prezentelor instructiuni.

9.2. CLASIFICAREA ZBORURILOR

9.2.1. Zborurile se clasifica dupa înaltimea fata de sol, astfel:

-Zbor razant, pâna la cel mult 50 m înaltime fata de sol, pe toata desfasurarea sa;

-Zbor la joasa înaltime, între 50 m si 300 m înaltime fata de sol, pe toata desfasurarea sa;

-Zbor de înaltime, la peste 300 m.

9.2.2. Dupa scopul propus, zborurile se clasifica astfel:

-Zbor de scoala, efectuat pentru initiere sau instruire;

-Zbor de antrenament, efectuat pentru acumulare de experienta, perfectionarea tehnicii de pilotare sau cu scop sportiv;

-Zbor de performanta, efectuat pentru obtinere de rezultate sportive remarcabile, tentative si realizare de rccorduri (durata, distanta, înaltime atinsa etc.);

-Zbor de calificare, executat în cadrul unor actiuni de selectare sau examinare, în scopul de a obtine o licenta de zbor sau o gradatie mai înalta de calificare, în prezenta unui examinator sau a unei comisii;

-Zbor tehnic, efectuat dupa programe stabilite, în vederea determinarii unor parametrii caracteristici si a navigabilitatii aeronavelor ultrausoare.

9.3. CONDIŢIILE CE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE CĂTRE SPORTIVI

9.3.1. Conditiile ce trebuie îndeplinite de catre sportivi sunt:

-sa fie cetateni ai României;

-sa aiba vârsta minima de 14 ani si consimtamântul legalizat al parintilor pentru minori;

-sa posede aptitudinea medicala conform cerintelor Aeroclubului României;

-sa posede recomandarea institutiei sau intreprinderii la care activeaza;

-sa posede asigurare ADAS;

-sa fie absolventi a minim 8 clase (sau în curs de absolvire);

-sa declare în scris ca îsi asuma toata rcsponsabilitatile si riscurile legate de zbor (formulare tip);

-sa fie legitimati la F.A.R., dupa obtinerea gradatiei a treia de pregatire.

9.3.2. Cetatenii straini pot desfasura activitati de zbor cu aeronave ultrausoare în spatiul aerian al României numai cu aprobarea Departamentului Aviatiei Civile si a celorlalte autoritati competente.

9.3.3. La activitatea de zbor a sectiilor aeronautice cu aeronave ultrausoare pot participa si tineri selectionati de catre organizatiile de tineret fara a fi înscrisi în sectie, pentru a fi pregatiti si instruiti în vederea participarii la activitati proprii organizate de acestea.

9.4. CONDIŢIILE CE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE CĂTRE INSTRUCTORII DE ZBOR (ANTRENORI)

9.4.1. Selectionarea, pregatirea, legitimarea si clasificarea instructorilor (antrenorilor) se executa de catre Aeroclubul României potrivit prevederilor regulamentului antrenorilor, aprobate prin Hotarârea Biroului Exccutiv al C.N.E.F.S. pe baza propunerilor sectiilor (avizate de Aerocluburile teritoriale). Atestarea ca instructor de zbor se face de catre D.Av.C.-Aeroclubul României la îndeplinirea urmatoarelor conditii:

-promovarea unui curs de pregatire aeronautica;

-sa promoveze examenul de control în zbor si în metodica de instruire în prezenta unui instructor stabilit de catre Aeroclubul României.

9.4.2. Conditiile psiho-fizice ale instructorilor de zbor (antrenorilor) trebuie sa corespunda permanent aptitudinilor stabilite de F.A.R. cu avizul D.Av.C. Vizita medicala si atestarea îndeplinirii aptitudinilor se vor face de catre policlinicile din localitatile de resedinta a asociatiilor si cluburilor sportive în care respectivii instructori de zbor (antrenori) îsi desfasoara activitatea. Neîndeplinirea uneia sau a mai multora dintre aptitudini atrage dupa sine imediata oprire de la zbor a persoanei în cauza.

9.4.3. Pentru a fi atestat si mentinut în functie, instructorul de zbor trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

-sa posede cunostintele si deprinderile de pilotaj despre constructia si aerodinamica zborului cu aparate ultrausoare pentru a putea efectua controalele si zborurile tehnice înainte de declansarea activitatii de zbor;

-sa cunoasca si sa aplice metodica instruirii elaborate de Aeroclubul României;

-sa dovedeasca pregatirea a minim doi sportivi.

9.4.4. În afara de pregatirea si atestarea de zbor aratate la punctul 3.1, instructorii de zbor (antrenorii) vor fi pregatiti si atestati pentru controlul si întretinerea tehnica a aeronavelor ultrausoare, prin grija F.A.R., dupa programe avizate de D.Av.C. Responsabilitatea controlului zilnic, înainte si dupa zbor al aeronavelor, revine în mod obligatoriu instructorilor de zbor atestati în acest scop, observatiile fiind înscrise într-un registru special.

9.5. PREGĂTIREA TEORETICĂ ÎNAINTE DE ZBOR sI ANGAJAMENTUL ÎN ZBOR AL SPORTIVILOR

9.5.1. Pregatirea teoretica a sportivilor în vederea începerii activitatii, precum si antrenamentul în zbor al acestora se executa în cadrul asociatiilor si cluburillor în care sportivii sunt legitimati, dupa planuri de învatamânt, programe, manuale si cursuri avizate de Aeroclubul României.

9.5.2. Se interzice modificarea metodologiei de pregatire teoretica si practica avizate de Aeroclubul României sau admiterea la activitatea de zbor a sportivilor care nu au obtinut rezultate corespunzatoare la examenul de absolvire a cursurilor teoretice ori la verificarea pregatirii din ziua anterioara pentru zbor.

Rezultatele examinarilor la absolvirea cursurilor teoretice si la verificarea pregatirii pentru zbor se vor consemna în document semnat de instructor (antrenor).

9.6. STABILIREA TERENURILOR DE ZBOR

9.6.1. Caracteristicile terenurilor si zonelor afectate zborului cu aeronave ultrausoare sunt stabilite de D.Av.C. si prevazute in instructiunile de organizare si functionare a sectiilor de zbor cu aeronave ultrausoare din cadrul asociatiilor si cluburilor sportive.

9.6.2. Sectiile de zbor cu aeronave ultrausoare ale asociatiilor si cluburilor sportive sunt obligate sa comunice cu minim 10 zile înainte Aeroclubului României terenurile si zonele nou propuse pentru executarea activitatilor de zbor cu aeronave ultrausoare.

9.6.3. Aeroclubul României va tine evidenta terenurilor si zonelor de zbor cu aeronave ultrausoare.

9.7. CONDUCEREA ZBORULUI

9.7.1. Conducerea zborului cu aeronave ultrausoare se executa de catre un instructor de zbor (antrenor) în calitate de conducator de zbor, plasat în zona cea mai favorabila pentru conducere, corespunzator etapei de pregatire a elevilor sau pilotilor;

-un ajutor al conducatorului de zbor, desemnat de instructor pentru organizarea transportului si cronometrajului.

9.7.2. Între conducatorul de zbor si ajutorul sau trebuie sa existe legatura radio sau, în lipsa acesteia - dar numai în cazul existentei legaturii la vedere - semne si semnale, potrivit unui cod stabilit.

9.7.3. Conducatorul zborului trebuie sa fie calificat pentru acordarea primului ajutor, sa dispuna de o trusa dotata corespunzator si de un mijloc de transport.

9.7.4. În situatia executarii unor zboruri de catre instructorul de zbor (antrenorul) conducator de zbor, activitatea de instruire se întrerupe.

Organizarea startului si lansarea se vor executa sub conducerea sa, ajutat de catre un asistent desemnat dintre cei mai pregatiti elevi (piloti) si numit expres în acest scop.

9.7.5. În situatia executarii unor zboruri de catre piloti brevetati (având minim gradatia a 3-a), acestia îsi organizeaza si conduc personal zborul.

NOTA: Pentru asigurarea securitatii zborului se interzice zborul "de unul singur" (fara asistenta la sol).

9.8. CONDIŢII METEOROLOGICE DE ZBOR

9.8.1. Conditiile meteorologice minime de zbor (plafon, vizibilitate si vânt) se stabilesc dupa cum urmeaza:

-distanta pe verticala sub stratul de nori de minim 100 m;

-vizibilitatea trebuie sa fie egala cu cel putin de doua ori distanta dintre punctul de decolare si punctul de aterizare, dar nu mai mica de 2 km;

-taria vântului: maxim 15 m/s (inclusiv rafala).

NOTA: Permanent solul sau apa trebuie sa fie la vedere.

9.8.2. Se interzice începerea sau continuarea activitatii de zbor în conditiile existentei sau a prevederii formatiunilor noroase prea joase, cetii, ploii, ninsorii sau altor asemenea fenomene periculoase zborului, în zona de zbor.

9.9. ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE sI DE SALVARE A SPORTIVILOR sI INSTRUCTORILOR

9.9.1. Echipamentul minim obligatoriu de zbor este:

-casca rigida adaptata pentru zbor;

-manusi de protectie;

-îmbracaminte ajustata pe corp, care sa nu împiedice miscarile;

-încaltaminte adecvata;

-harnasament ajustat la dimensiunea corporala a sportivului.

9.9.2. Parasuta de salvare face parte din echipamentul sportivilor în cazul zborurilor care se executa la înaltimi peste 300 m.

9.10. ASIGURAREA INSTRUCTORILOR sI A SPORTIVILOR

9.10.1. Sportivii si instructorii (antrenorii) vor fi asigurati obligatoriu la ADAS.

9.11. PLANIFICAREA, INFORMAREA sI EVIDENŢA ZBORURILOR

9.11.1. Începerea si încetarea activitatii de zbor trebuie sa fie anuntate celei mai apropiate unitati de aviatie sportiva sau serviciului dispecerat din Aeroclubul României cu minim o ora înainte de prima decolare si cu cel mult o ora dupa ultima aterizare.

9.11.2. Fiecare zbor va fi înregistrat pentru evidenta de catre conducatorul de zbor într-un registru unic pe asociatie sau clubul respectiv. Înregistrarea în registrul de zbor se va face conform modelului recomandat de F.A.R. Registrul de zbor este document oficial obligatoriu si va fi pastrat ca atare.

9.12. ACORDAREA CALIFICĂRILOR SPORTIVILOR

9.12.1. Calificarile sportivilor se acorda potrivit Statutului si Regulamentului de functionare al F.A.R. Conditiile de calificare vor fi precizate prin document ce va fi difuzat de catre F.A.R.

Calificarile de pilot sportiv se acorda potrivit reglementarilor pentru aviatia civila, în conditiile stabilite de catre D.G.Av.C.

9.13. RESPONSABILITĂŢI

9.13.1. Zborul cu aeronave ultrausoare este o activitate voluntara, sportivul care executa aceasta activitate îsi asuma toate responsabilitatile si riscurile legate de zbor. Anual, înainte de începerea activitatii de zbor, sportivul va da o declaratie în acest sens, conform modelului stabilit de F.A.R.

9.13.2. Pentru pagube si raniri pricinuite cu mijlocul de zbor, responsabilitatea o poarta:

a) executantul zborului, daca:

-nu a respectat regulile prescrise pentru zbor;

-s-a angajat în executarea unei teme care i-a depasit calificarea;

-starea psiho-fizica de la începutul zborului a cauzat producerea accidentului.

b) detinatorul planorului ultrausor, daca:

-planorul ultrausor a ajuns, din neglijenta la îndemâna unei persoane neautorizate pentru zbor;

-planorul ultrausor nu a corespuns din punct de vedere al navigabilitatii tehnice sau nu a fost pregatit corespunzator pentru tema de zbor executata.

9.13.3. Pilotul este obligat:

sa respecte în totalitate reglementarile aeronautice în vigoare;

-sa execute zbor numai cu aparate autorizate;

-sa posede cunostintele necesare licentei pe care o detine;

-sa execute temele de zbor dinainte stabilite si sa urmeze indicatiile conducatorului de zbor;

-sa tina evidenta activitatii sale de zbor la zi atât în documentele personale, cât si în cele ale aparatului aflat în folosinta;

-sa urmareasca neîntrerupt activitatea de zbor si conditiile în care se desfasoara si sa comunice imediat conducatorului de zbor, conducerii asociatiei sportive, orice constatare sau eveniment în legaaura cu securitatea zborului si alte evenimente legate de activitatea de zbor (accidente, deteriorarea echipamentului de zbor, a aeronavelor etc.);

-sa asigure paza aeronavelor de pe teren.

NOTA: Instructorii de zbor (antrenorii) de aeronave ultrausoare cu merite deosebite, pot fi recomandati pentru calificarea de pilot planor sau instructor planorist.

9.14. DOCUMENTE ASOCIATE ACTIVITĂŢII DE ZBOR

9.14.1. Organizarea si desfasurarea activitatii de zbor se face pe baza unui ordin de misiune emis de catre conducerea asociatiei/clubului conform modelului anexat.

9.14.2. În timpul activitatii de zbor, sportivul va avea asupra sa:

-buletinul de identitate cu grupa sanguina înscrisa;

-carnetul de zbor;

-certificate de navigabilitate limitata a planorului ultrausor;

-certificatul de înmatriculare al aeronavei.

9.15. CONDUCEREA TEHNICĂ A SECŢIILOR DE ZBOR DIN CADRUL ASOCIAŢIILOR sI CLUBURILOR SPORTIVE

9 15.1. Activitatea aviatica din asociatiile si cluburile afiliate la F.A.R. este condusa de un instructor de zbor sau antrenor si un responsabil tehnic. În functia de responsabil tehnic va fi desemnat un membru al clubului care a trecut cu succes examenul teoretic de instructor si are cel putin o pregatire tehnica, respectiv - în lipsa acestuia - are o experienta în construirea planoarelor ultrausoare.

9.15.1.1. Atributiile instructorului de zbor sau antrenorului:

-organizeaza si conduce activitatea teoretica si practica de instruire, examineaza, organizeaza si califica sportivii si acorda licente acestora;

-tine evidenta sportivilor care desfasoara activitatea de zbor, conform modelului recomandat de F.A.R.;

-identifica terenurile de zbor si întocmeste documentatia de omologare a terenurilor;

-face selectia si propunerile pentru calificarea de instructor, întocmeste tabelul candidatilor pentru gradatii si licenta;

-organizeaza si îndruma activitatea de zbor;

-înscrie si certifica în carnetul de zbor al fiecarui sportiv toate observatiile si mentiunile privind starea de sanatate si nivelul de pregatire;

-în caz de indisciplina sau încalcare a reglementarilor, sanctioneaza pe cei vinovati;

-prelungeste, respectiv anuleaza licentele de zbor ale sportivilor.

9.15.1.2. Atributiile responsabilului tehnic:

-îndruma si supravegheaza activitatea tehnica din cluburi sau asociatii afiliate, privind proiectarea, construirea, repararea si constatarea navigabilitatii aparatelor de zbor;

-tine evidenta tuturor mijloacelor de zbor privind starea tehnica a acestora;

-pastreaza documentatiile tehnice cât si cele necesare certificarii navigabilitatii;

-suspenda, dupa caz, certificatele de navigabilitate pe baza constatarii unor dereglaje, defectiuni sau deteriorari ale planoarelor în exploatare.

9.16. RESTRICTII sI RAPORTAREA EVENIMENTELOR

9.16.1. Indiferent de pregatirea sportivilor, tipul aeronavei sau altele, activitatea de zbor cu planorul ultrausor este interzisa:

noaptea;

-în cazul unor restrictii de zbor stabilite de organele în drept;

-în cadrul unei competitii a caror organizare nu a fost aprobata sau avizata de F.A.R.;

-în cuprinsul zonelor stabilite de organele în drept ca fiind interzise pentru activitatea de zbor;

-în nori;

-sub 50 m deasupra obstacolelor, cu exceptia zborului pe panta de aterizare;

-în figuri acrobatice, cu exceptia zborurilor autorizate la cerere cu caracter experimental de catre D.G.Av.C.

Accidentele survenite în timpul activitatii de zbor cu planorul ultrausor si care au ca urmare moartea pilotului sau a unei alte persoane, se ancheteaza conform prevederilor Codului aerian; unitatea centrala aeronautica sportiva va fi sesizata în cel mai scurt timp posibil de catre conducatorul de zbor.

Incidentele survenite în timpul activitatii de zbor si care au ca urmare ranirea pilotului sau a unei alte persoane si/sau degradarea sau distrugerea aeronavei, se ancheteaza de catre conducerea asociatiei sau clubului respectiv.

Raportul asupra constatarilor facute va fi înaintat Aeroclubului României în terrnen de cel mult 5 zile de la data incidentului.

NOTĂ: Prin "ranire" se întelege vatamarea care necesita spitalizare pe o durata de cel putin 48 ore.

9.16.4. Aeroclubul României va informa lunar, în scris, A.A.C.R. si I.Av.C. asupra tuturor accidentelor si incidentelor survenite, precum si asupra concluziilor si masurilor ce se impun în scopul prevenirii altor evenimente de zbor.

NORME, INSTRUCŢIUNI sI DISPOZIŢII PENTRU AERONAUTICA SPORTIVĂ (N.I.D.A.S.)

INSTRUCŢIUNI DE ORGANIZARE sI FUNCŢIONARE A SECŢIILOR DE ZBOR CU AERONAVE ULTRAUsOARE DIN CADRUL UNITĂŢILOR SPORTIVE

GENERALITĂŢI

10.1. Sectiile aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare din unitatile sportive reprezinta cadrul legal pentru organizarea si desfasurarea activitatilor sportive cu aeronave ultrausoare în România.

Sectiile aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare asigura dezvoltarea sportului aeronautic de masa si de performanta în cadrul competitiilor sportive nationale, prin atragerea tineretului si a altor categorii de cetateni la practicarea acestor ramuri sportive cu caracter tehnico-aplicativ si de pregatire în scopul apararii patriei.

10.2. CADRUL JURIDIC:

10.2.1. Întreaga activitate de zbor din cadrul sectiilor aeronautice ale unitatilor sportive se organizeaza si se desfasoara în baza prevederilor Codului aerian al României, Regimului de zbor în spatiul aerian al României, Ordinului General al sefului Departamentului Aviatiei Civile Nr.C.63 din 17.03.1988 referitor la organizarea, desfasurarea si coordonarea activitatilor aeronautice sportive cu aeronave ultrausoare în România si a prezentelor instructiuni.

Organizarea si autorizarea sectiilor de zbor cu aeronave ultrausoare.

10.2.2.1. Sectiile de zbor cu aeronave ultrausoare din cadrul unitatilor sportive se organizeaza si se autorizeaza ca subunitati aeronautice, dupa cum urmeaza:

10.2.2.2. Organizarea sectiilor aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare din cadrul unitatilor sportive se efectueaza în conformitate cu prevederile Legii nr.29/1967 privind dezvoltarea activitatii de educatie si sport, ale Decretului Consiliului de Stat nr.79/1974, privind Normele generale de organizare si functionare a asociatiilor si cluburilor sportive emise de Consiliul National pentru Educatie Fizica si Sport, ale Regulamentului de organizare si functionare a asociatiilor si cluburilor sportive din întreprinderi si institutii si cu prevederile programelor si planurilor de dezvoltare a activitatii de educatie fizica si sport.

Sectiile aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare cu activitate sportiva de performanta se afiliaza la Federatia Aeronautica Româna, fiind obligate sa respecte normele, regulamentele si instructiunile emise de Consiliul National pentru Educatie Fizica si Sport si de Organizatia cu atributii în sport în subordinea careia se afla unitatea respectiva.

Înfiintarea sectiilor de zbor cu aeronave ultrausoare se face cu aprobarea prealabila a organului judetean caruia îi este subordonata unitatea sportiva cu acordul Consiliului Judetean pentru Educatie Fizica si Sport. Legitimarea sportivilor se face la Federatia Aeronautica Româna, cu respectarea reglementarilor în vigoare privind taxele si cotizatiile.

10.3. Autorizarea unitatilor sportive pentru desfasurarea activitatilor de zbor cu aeronave ultrausoare se efectueaza de catre Aeroclubul Central Român în vederea arondarii acestora la aerocluburile teritoriale.

Pentru autorizare este necesar ca sectia de zbor cu aeroanve ultrausoare sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

-sa dispuna de minim un instructor sportiv atestat de Aeroclubul României ca instructor de zbor pentru activitati cu aeronave ultrausoare (retribuit sau voluntar);

-sa dispuna de un teren si de zone de zbor autorizate;

-sa fie în masura sa pastreze în conditii corespunzatoare aeronave ultrausoare admise la zbor;

-sa dovedeasca posibilitatea folosirii unui mijloc de telecomunicatii cu aeroclubul teritorial la care este arondata;

-sa dispuna de o dotare tehnica adecvata pentru exploatarea si întretinerea corespunzatoare a aeronavelor ultrausoare;

sa dovedeasca o organizare si o pregatire corespunzatoare a membrilor sai în conformitate cu cerintele reglementarilor aeronautice privind inforrnarea aeronautica, meteorologica si asigurarea medicala a zborului.

10.4. Cererea de arondare a sectiei aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare la aeroclubul teritorial (Anexa 15) va fi înaintata de catre unitatea sportiva Aeroclubului României, însotita de memoriul de prezentare care sa dovedeasca satisfacerea conditiilor necesare (Anexa 16).

10.5. La îndeplinirea conditiilor necesare si confirmarea pe linie de specialitate a sectiei aeronautice de catre Aeroclubul României, aceasta va fi autorizata sa desfasoare activitate de zbor cu aeronave ultrausoare si va fi arondata la aeroclubul teritorial respectiv. Autorizarea si arondarea constituie din punct de vedere organizatoric, cerintele de baza pentru desfasurarea activitatii de zbor cu aeronave ultrausoare. Autorizarea si arondarea se atesta de catre Aeroclubul României prin eliberarea unui certificat de autorizare (Anexa 15 A).

Prelungirea autorizarii se face de catre Aeroclubul României pentru o perioada de trei ani. Aeroclubul României poate prelungi sau anula autorizarea în functie de îndeplinirea si respectiv, neîndeplinirea conditiilor necesare.

10.7. CONDUCEREA SECŢIILOR AERONAUTICE DE ZBOR CU AERONAVE ULTRAUsOARE sI A MEMBRILOR ACESTORA

10.7.1. Conducerea sectiilor aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare se exercita de catre biroul sectiei, ales de adunarea generala sau de conferinta unitatii sportive din care face parte sectia si confirmat pe linie de specialitate de catre Aeroclubul României. Sectia este subordonata Consiliului (biroului) de conducere al unitatii sportive respective, caruia i se vor prezenta spre aprobare planurile si programele de activitate, precum si rapoartele periodice asupra activitatii desfasurate.

Din biroul sectiei aeronautice face parte: presedintele, instructorul principal de zbor, responsabilul tehnic, responsabilul cu activitatea de informare aeronautica si meteorologica si responsabilul cu asigurarea medicala.

10.7.2. Biroul sectiei aeronautice coordoneaza, controleaza si raspunde de buna desfasurare a întregii activitati de zbor, în conformitate cu reglementarile si instructiunile în vigoare pe linie sportiva si aeronautica.

10.7.3. Biroul sectiei aeronautice coordoneaza întocmirea planului de activitate anual, care va cuprinde:

-înzestrarea cu aeronave ultrausoare si echipamente prin constructii proprii sau achizitionarea celor realizate în regim industrial;

-activitatea de zbor pentru instruire, antrenament si competitie;

-participarea la competitiile sportive cu aeronave ultrausoare;

-activitatea financiara.

Planul de activitate anual aprobat de Consiliul unitatii sportive se înainteaza si Aeroclubului teritorial la care sectia este arondata.

10.7.4. Biroul sectiei aeronautice întocmeste propuneri privind:

-selectionarea si formarea sportivilor;

-clasificarea sportivilor ale caror rezultate sunt deosebite în conformitate cu Regulamentul de clasificare sportiva pe ramura de sport, elaborat de Consiliul National pentru Educatie Fizica si Sport;

-brevetarea elevilor piloti care au parcurs programul de pregatire, conform metodologiei aprobate de Aeroclubul României;

-organizarea întrecerilor si concursurilor aeronautice în cadrul unitatii sportive si participarea la concursuri interjudetene si competitii nationale, conform calendarului sportiv oficial.

10.8. ATRIBUŢIILE MEMBRILOR BIROULUI SECŢIILOR AERONAUTICE SUNT:

PREsEDINTELE biroului sectiei aeronautice:

.Conduce sectia si raspunde personal de activitatea acesteia în fata Consiliului unitatii sportive si în fata autoritatii aeronautice civile sau a împuternicitului acesteia. Aproba înscrierea si legitimarea membrilor dupa avizarea în biroul sectiei, pe baza dosarelor personale care trebuie sa cuprinda: cererea de legitimare, caracterizarea moral-cetateneasca si acordul conducerii din unitatea unde lucreaza, fisa medicala valabila un an, asigurarea si consimtamântul legalizat al parintilor (tutorilor) pentru minori.

.Aproba ordinul de misiune pentru fiecare misiune de zbor.

.Aproba activitatea tehnica din sectie.

.Convoaca biroul sectiei aeronautice la termenele prevazute sau ori de câte ori este nevoie.

10.8.2. INSTRUCTORUL PRINCIPAL DE ZBOR

.Organizeaza activitatea de instruire si perfectionare în zbor în cadrul sectiei aeronautice.

.Organizeaza informarea aeronautica, meteo si serviciul de prim ajutor pentru desfasurarea activitatii de zbor.

.Conduce personal procesul de instruire în zbor.

.Întrerupe sau suspenda activitatea de zbor în functie de situatia meteo sau informare aeronautica.

.Organizeaza evidenta zborului pentru fiecare sportiv în parte, facând aprecieri si propuneri de calificare si

clasificare sportiva.

.Conduce procesul de pregatire la sol si în zbor, conform metodologiei aprobate de Aeroclubul României.

.Raporteaza imediat orice incident sau accident organului de trafic al aeroclubului la care este arondata.

10.8.3. RESPONSABILUL TEHNIC

.Raspunde de starea tehnica a aeronavelor ultrausoare si a echipamentelor acestora.

.Organizeaza si raspunde de pastrarea aeronavelor ultrausoare în conditii corespunzatoare.

.Ţine evidenta în registrul special a activitatilor tehnice la aeronave, precum si a activitatilor de zbor ale

acestora.

.Ţine evidenta manipularii, transportarii si dispersarii aeronavelor ultrausoare.

10.8.4. RESPONSABILUL CU INFORMAREA METEO sI AERONAUTICĂ

.Organizeaza informarea organului de trafic de la aeroclubul la care este arondata sectia despre: data, locul, ora începerii si ora terminarii zborului, numarul participantilor la activitatea de zbor, numarul, tipul si înmatricularea aeronavelor, terenul de zbor, precum si categoria de zboruri (înaltimea maxima si traiectul pentru zborurile de distanta pe circuit prestabilit).

.Organizeaza obtinerea aprobarilor de zbor.

.Organizeaza informarea aeronautica si meteorologica.

10.8.5. RESPONSABILUL CU ASISTENŢA MEDICALĂ

.Organizeaza acordarea primului ajutor medical.

.Asigura dotarea sectiei cu trusa de prim ajutor pentru caz de accident.

10.8.6. Membrii sectiei de zbor cu aeronave ultrausoare au drepturi si obligatii care se stabilesc în conformitate cu reglementarile aeronautice în vigoare, precum si cu regulamentul de ordine interioara al unitatii sportive.

10.8.7. Pentru admiterea la zbor, membrii sectiei aeronautice trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie cetateni ai României;

-sa aiba vârsta de minim 14 ani (cu consimtamântul legalizat al sustinatorului legal, pentru minori);

-sa posede aptitudine medicala (conform cerintelor Aeroclubului României);

-sa fie absolventi a minim 8 clase;

-sa posede recomandarea conducerii unitatii unde îsi desfasoara activitatea;

-sa fie asigurati;

-sa declare în scris ca îsi asuma toate responsabilitatile si riscurile legate de zbor (formular-tip Anexa 17).

10.8.8. Selectia, atestarea si mentinerea în functie a instructorilor de zbor este conditionata de urmatoarele:

-candidatul instructor de zbor trebuie sa posede calificarea de antrenor sau instructor sportiv si sa obtina atestarea de instructor de zbor acordata de Aeroclubul României;

-instructorul de zbor trebuie sa posede cunostintele necesare despre constructia aparatelor ultrausoare pentru a putea efectua controalele si zborurile tehnice de declansare a activitatii de zbor;

-instructorul de zbor trebuie sa cunoasca si sa aplice metodica instruirii elaborata de Aeroclubul României.

10.9. ORGANIZAREA, PLANIFICAREA sI EXECUTAREA ZBORULUI ÎN CADRUL SECŢIEI AERONAUTICE

10.9.1. Sectia aeronautica poate organiza, planifica si executa activitati de zbor numai daca îndeplineste conditiile urmatoare:

10.9.1.1. Este autorizata de catre Aeroclubul României.

10.9.1.2. Asigura pentru activitatea respectiva de zbor îndeplinirea urmatoarelor servicii, în conformitate cu prevederile specifice din Regulamentul de zbor al aviatiei civile:

a)informarea aeronautica;

b)informarea meteorologica;

c)conducerea zborului;

d)primul ajutor în caz de accident.

10.9.1.3. A planificat activitatea de zbor si a obtinut confirmarea acesteia prin unitatea teritoriala la care este arondata.

La activitatea de zbor participa minim trei persoane care pot îndeplini prin rotatie si prin cumul serviciile mentionate la 9.1.2.

10.9.2. Planificarea si obtinerea confirmarii aprobarii de zbor se face prin aeroclubul teritorial la care sectia este arondata sau în a carui zona de responsabilitate se desfasoara activitatea (Anexa nr. 18) în conformitate cu prevederile specifice din Instructiunile privind organizarea, planificarea, asigurarea si executarea zborului cu aeronave ultrausoare în cadrul sectiei sau clubului aeronautic.

10.9.3. Zborul cu aeronave ultrausoare este permis astfel:

10.9.3.1. Cu aeronavele realizate în regim de constructii de amatori, numai membrilor sectiei aeronautice din unitatile sportive care au construit aeronava sau din sectia aeronautica unde activeaza constructorul;

-membrilor altor sectii aeronautice, cu avizul conducatorilor sectiilor aeronautice respective.

10.9.3.2. Cu aeronavele realizate în regim industrial:

-fara restrictii privind sectia aeronautica unde activeaza.

10.10. RESPONSABILITĂŢI sI RISCURI ASUMATE DE MEMBRII SECŢIILOR DE ZBOR CU AERONAVE ULTRAUsOARE

10.10.1. Zborul cu aeronave ultrausoare este o activitate voluntara.

Rezultatele activitatilor de zbor vor fi înaintate Federatiei Aeronautice Române si Aeroclubului României.

10.7.5. Lunar, biroul sectiei aeronautice convoaca toti membrii acesteia pentru analiza activitatii de îndeplinire progresiva a planului de activitate, analiza activitatii de zbor, respectarea disciplinei, a ordinii interne si a legislatiei, stabilind si adoptând oportun masurile ce se impun.

10.10.2. Sportivii care executa activitatea de zbor cu aeronave ultrausoare îsi asuma în scris toate responsabilitatile si riscurile legate de aceasta.

10.10.3. Pentru pagube, raniri produse în activitatea de zbor, responsabilitatea o poarta executantul zborului daca:

-nu a respectat regulile prescrise pentru zbor;

-s-a angajat în executarea unei teme de zbor care i-a depasit nivelul atins de pregatire;

-a executat zborul sub influenta bauturilor alcoolice.

10.10.4. Pentru pagube si raniri produse în activitatea de zbor raspunde si detinatorul aeronavei daca:

-aeronava a ajuns din neglijenta la îndemâna unei persoane neautorizate sa zboare;

-aeronava nu a corespuns din punct de vedere tehnic sau nu a fost pregatita corespunzator pentru activitatea de zbor.

10.10.5. Accidentele se înregistreaza de catre unitatea sportiva de care apartine sectia aeronautica a carui sportiv a produs accidentul.

Comisia de cercetare a accidentelor si incidentelor cu aeronave ultrausoare se numeste de catre presedintele Federatiei Aeronautice Române.

În comisia de cercetare vor fi numiti reprezentanti ai Inspectoratului Aviatiei Civile si ai Aeroclubului României.

10.11. TERENURI sI ZONE DE ZBOR

10.11.1. Caracteristicile terenurilor si zonelor afectate acestei activitati sunt stabilite de catre A.A.C.R., tinându-se cont de specificul activitatii ce se va desfasura pe acestea si de tipul aeronavelor si ele sunt prevazute în Anexa 4.

10.11.2. Sectiile aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare sunt obligate sa comunice aerocluburilor teritoriale la care sunt arondate, cu cel putin 10 zile înainte, toate terenurile noi propuse pentru desfasurarea activitatii de zbor.

10.11.3. Aeroclubul României va tine evidenta permanenta a tuturor terenurilor de zbor stabilite pentru zborul cu aeronave ultrausoare în cadrul unitatilor sportive.

Anexa 1 - Împartirea pe clase a aeronavelor de sport

Anexa 2 - Organizarea startului pe un singur culoar pentru activitatea de zbor cu motor -ghid

Anexa 3 - Organizarea startului pe doua culoare pentru activitatea de zbor cu motor -ghid

Anexa 4 - Organizarea startului pe trei culoare pentru activitatea de zbor cu motor -ghid

Anexa 5 - Organizarea startului pe doua culoare pentru activitatea de planorism prin remorcaj de avion - ghid

Anexa 6 - Organizarea startului pe trei culoare pentru activitatea de planorism prin remorcaj de avion - ghid

Anexa 7 - Organizarea startului pe doua culoare pentru activitatea de planorism prin remorcaj de automosor -ghid

Anexa 8 - Semnale pentru marcarea aerodromului în cadrul activitatii de zbor cu motor sau planorismu

Anexa 9 - Organizarea aerodromului pentru executarea activitatii de parasutism

Anexa 10 - Organizarea locului pentru aterizarea si stationarea parasutistilor

Anexa 11 - Semnalele pentru dirijarea avioanelor (executate cu doua fanioane - unul alb, celalalt rosu)

Anexa 12 - Semnalele pentru remorcajul la automosor al planoarelor (executate cu fanioane de culoare alba)

Anexa 13 - Semnele pentru dirijarea activitatii de parasutism

Anexa 14 - Tabel cu expresii uzuale în convorbirile radio

Anexa 15 -Cererea de arondare

Anexa 15 A - Certificat de autorizare

Anexa 16 - Memoriu de prezentare

Anexa 17 - Declaratie

Anexa 18 - Conditii ce trebuie îndeplinite pentru avizarea terenurilor de zbor