ÎNTREPRINDEREA ÎN CONTEXT SISTEMIC
modul de alocare al resurselor;
modificari în structura sistemului;
modificari în continutul proceselor tehnologice;
modificari în metodele si tehnicile de management;
modificari în organizare;
autoreglarea sistemului prin înlaturarea dezechilibrelor determinate de cauze endogene sistemului;
adaptarea managementului astfel încât procesul de analiza sa porneasca de la elementele de iesire, în functie de care sa se adapteze structura sistemului si sa se asigure marimile elementelor de intrare.
finalitatea: este caracteristica ce reprezinta însasi ratiunea de a fi a sistemului.
închise - care nu sunt în legatura cu mediul exterior;
deschise - interactioneaza cu mediul exterior;
semideschise, deschise partial spre interior sau exterior (mediu);
neadaptate- sunt pasive la interventia mediului exterior;
cibernetice:
contin cel putin o bucla de reglaj;
actiunile se desfasoara pe principiul conexiunii inverse;
ansamblu de componente aflate în interactiune reciproca se comporta ca un tot unitar având proprietati noi ce nu se regasesc în suma proprietatilor componentelor;
ca parte componenta a unui sistem de ordin superior, actioneaza asupra acestuia prin fluxuri informationale;
economice:
fluxurile informationale privind nevoile si resursele constituie intrarile, iar fluxurile de bunuri si servicii, iesirile;
este alcatuit dintr-un ansamblu complex de subsisteme sau sisteme partiale între care exista numeroase si complexe conexiuni;
politice: reprezentat de viata politica si componentele ei;
sociale: în care principalele elemente sunt oamenii, societatea, întreprinderea, tot ce este legat de om, de viata si activitatea acestuia.
Activitatea economica pune fata în fata, pe de o parte, trebuintele, cerintele si, pe de alta parte, resursele existente si eficienta cu care sunt folosite.
Rationalizarea activitatii economice consta în stabilirea unui raport optim între resurse si necesitati, precum si a subordonari mijloacelor pe care oamenii le pot folosi în activitatea lor, scopului urmarit fiind consumul.
Productia nu poate constitui un scop în sine, ea trebuie subordonata satisfacerii nevoilor de consum.
Corelatia dintre consum si productie, dintre cele doua procese esentiale ale activitatii economice scoate în evidenta rolul esential al consumului, care apare atât ca element de declansare si stimulare a productiei, cât si ca element fundamental de reglare a acesteia.
Legatura dintre aceste doua aspecte ale activitatii economice, de-a lungul evolutiei societatii, s-a facut în modalitati diferite, prin sisteme economice specifice. (figura 1.2).
sistem deschis, deoarece unitatea economica se manifesta ca o componenta în interactiune constanta cu celelalte elemente ale sistemului;
sistem autoreglabil, întrucât întreprinderile au capacitatea, oferita de autonomia lor functionala, de a-si modifica activitatea în scopul obtinerii obiectivelor propuse.
CONFIGURAŢIA SISTEMICĂ A SISTEMULUI ENERGETIC
subsistemul purtatorilor de energie primara;
subsistemul de conversie;
subsistemul de transport si distributie a energiei;
subsistemul consumatorilor de energie.
Sistemul energetic are drept finalitate asigurarea cu energie electrica si termica a consumatorilor, efectuarea unor servicii pentru acestia si realizarea de profit în urma vânzarii produselor si serviciilor efectuate.
Ca orice sistem complex, sistemul energetic are o anumita structura, un mod specific de functionare si un set de obiective. Sructura sa include un numar de subsisteme cu structuri si comportamente distincte, având fiecare obiective proprii.
Studiul fenomenelor si proceselor economico-comerciale din cadrul sistemelor de energie reclama analiza urmatoarelor probleme:
regimul economic de functionare al agregatelor cu scopul determinarii economiilor de resurse (combustibile, informationale, umane, etc.)
determinarea eforturilor energo-economice în vederea minimizarii lor;
corelarea reparatiilor cu capacitatile efective în functiune astfel ca sa nu apara restrictii de putere atât la nivelul fiecarei centrale, cât si la nivel de sistem;
introducerea cercetarii operationale pentru modelarea si optimizarea proceselor energetice reale din subunitatile de producere, transport si distributie;
studierea impactului informaticii asupra regimului optim de functionare al instalatiilor energetice;
precizarea structurii costurilor si tarifelor energetice pentru cele doua forme de energii produse (electrica si termica);
fundamentarea teoretica a eficientei sistemelor de productie energetica si calcularea indicatorilor sintetici care atesta orientarile de abordare a problemelor de baza în perioada de trecere spre economia de piata;
|
