Influenta sculei aschietoare

Influenta sculei aschietoare

1 Uzura dimensionala a sculei la aschierea continua.

Influenta cea mai mare asupra preciziei de prelucrare o are uzura sculei pe directie perpendiculara pe suprafata prelucrata (fig.7.1). aceasta uzura este denumita uzura radiala (dimensionala) ( U_r).

Uzura radiala depinde de lungimea aschiei detasata, adica de drumul parcurs de muchia aschietoare a sculei in materialul prelucrat.

Modul de variatie a uzurii radiale este reprezentat in fig. 7.2 , in care:

U_r - este uzura radiala ; VB - este uzura pe fata de asezare; l₁, l₂ - drumurile parcurse de scula aschietoare.

   

Fig.7.1 Fig. 7.2

Pe curba se pot evidentia trei zone: I - perioada uzurii initiale; II - perioada de uzura normala; III - perioada de uzura accentuata (catastrofala )

Prima perioada corespunde unei lungimi de aschie de aproximativ 1000-1500m, cind uzura creste rapid, datorita retezarii microasperitatilor rezultate in urma ascutirii.

Perioada de uzura normala II, se desfasoara pe durata realizarii unei lungimi de aschie de circa 10000 - 30000m, cind uzura creste aproape proportional cu lungimea aschiei detasate. Datorita caracterului liniar al uzurii in aceasta etapa, uzura poate fi caracterizata cu ajutorul unui indicator denumit intensitatea uzurii normale (I) [13], care se determina cu relatia:

(7.3)

Din punct de vedere practic, s-a dovedit mai util ca uzura normala sa fie raportata la 1000m lungime de aschie. Aceasta valoare se numeste uzura radiala relativa si se exprima in [mm/km]

[mm/km] (7.4)

Tinind seama de uzura initiala si de cea relativa, uzura dimensionala a sculelor cu aschiere continua corespunzatoare unui drum de aschiere l_a, se poate exprima cu relatia:

[mm] (7.5)

Pentru operatia de strunjire, lungimea de aschiere se poate calcula cu relatia:

[m] (7.7)

in care: d este diametrul suprafetei aschiate [mm], L - lungimea suprafetei aschiate [mm] si s avansul [mm/rot]

Datorita uzurii radiale a sculei, diametrul efectiv al piesei se modifica in timpul prelucrarii unei piese de lungime mare, in sensul cresterii acestuia, (fig. 7.3) sau de la o piesa la alta, in cazul pieselor scurte.

Fig. 7.3

In figura 7.3. curba 1 reprezinta forma generatoarei dupa prelucrarea cu un cutit nou ascutit, iar curba 2 reprezinta generatoarea obtinuta cu un cutit cu uzura initiala facuta.

Pentru ca dimensiunea piesei sa ramina in cimpul de toleranta, este necesar ca:

U_r < (7.8)

sau,    

VB (7.9)

La rindul ei, uzura sculei aschietoare depinde de mai multi factori, precum: proprietatile fizico-mecanice ale materialului semifabricatului, viteza de aschiere, adincimea de aschiere, avansul etc.

3.Temperatura sculei

Datorita temperaturii degajate in procesul de formare si desprindere a aschiei, o parte din caldura este acumulata in scula, producind dilatarea (alungirea) acesteia. Ca urmare a alungirii termice a cutitului pe directia axei Oy, in timpul procesului de aschiere, forma geometrica a piesei prelucrate, dupa incalzirea sculei, va fi conform celei din fig.7.4b, in care:

d₂ = d₁ - 2Dl_sc (7.13)

   

a b

Fig.7.4