ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Informatica sistemelor energetice în dezvoltare
4.1. Orientari privind evolutia sistemelor informatice aplicabile la managementul energiei
Principalii descriptori ai informaticii de gestiune si proces a energiei în conceptia arhemo-manageriala sunt: structuri corelate de date-informatii-cunostinte; entropia informationala; scheme hard si produse program; sisteme expert si neuroexpert pentru managementul energiei.
- structurile de date-informatii-cunostinte = cifre si litere care devin informaţ 11511r1720l ;ii; informatiile prelucrate logic genereaza cunostinte.
- schemele hard cuprind în structura lor calculatoare, retele de comunicatie, displayuri grupate pe generatiile I, II, III, IV, V.
- produsele program cuprind elemente de inteligenta artificiala.
- sistemele expert sunt programe specializate care rezolva problemele tehnico-manageriale a energiei în timp real.
- daca aceste programe sunt construite dupa modelul creerului uman atunci ele sunt denumite sisteme neuroexpert.
- limbajele folosite la proiectarea softurilor sunt cele de înalt nivel cum ar fi; Prolog, Pascal si TurboPascal; limbajul C++ etc
Sistemele informatice la nivelul energeticii romanesti sunt cunoscute sub urmatoarele denumiri:
- sistemul GETIC - (Gestiunea Tehnica a Instalatiilor Consumatoare) are la baza cinci fisiere cum ar fi: INVIC - inventarul instalatiilor energetice (producere, transport-distributie); IAVIC - urmareste si înregistreaza incidentele si avariile energetice; DEREN - cuprinde informatii privind deteriorarea echipamentelor; REPLA urmareste si înregistreaza reparatiile agregatelor; PUPRIFA contine informatii privind aprovizionarea cu resurse si coreleaza productia cu consumul de energie.
Centralele din SEN - prin faza de informatizare - SINEX care lucra cu programele Dimec, Diren si Disco.
Acest sistem - reproiectat si s-a ajuns la SICONLX
Sistemul SICONIX-SCADA - functii: operative pentru conducerea pe termen scurt a centralelor electrice.
Principiile privind realizarea si exploatarea
sistemelor informatice off si on
line din cadrul energeticii romanesti.
Structurile informatice - configuratii distribuite.
Functiile sistemului informatic se separa cu scopul realizarii aplicatiilor în timp real.
Informatica de gestiune si de proces trebuie corelate la nivelul activitatilor, a proceselor si a compartimentelor manageriale.
Structurile hard-soft se aleg din generatiile noi.
Aplicarea sistemelor informatice de gestiune - cunoasterea în avans a problemelor de la nivelul functiilor manageriale
Produsele-program trebuie sa rezolve urmatoarele probleme: asigurarea cu resurse a centralelor; calcularea, aplicarea si monitorizarea regimurilor, sa sesizeze avariile posibile, calculul salariilor, gestiunea personalului, calculul costurilor, construirea deciziilor si realizarea comunicarilor în interiorul si exteriorul noului obiectiv.
Modelul de invocare recomandat: MUSIC (Management; Utilizator; Servicii; Informatii; Comunicatii eficiente.
Perfectionarea softurilor informatice a permis crearea sistemelor expert si neuroexpert
Functionalitatea sistemelor expert hibride se bazeaza pe motorul de inferente si pe conlucrarea acestuia cu baza de cunostinte, pentru solutionarea problemei abordate.
Aplicatii practice ale sistemelor expert:
diagnosticarea instalatiilor
monitorizarea activitatilor
programarea, urmarirea si analiza actiunilor decizionale
asistarea managementului în vederea realizarii calitatii proiectate
determinarea în timp real a comportamentului furnizor-consumator
stabilirea strategiei de dezvoltare
exploatarea rationala supervizata a instalatiilor
instruirea personalului
Sistemele expert hibride au în structura lor urmatoarele module functionale:
- Sisteme de achizitie;
- Sistem inferential de transformare a informatiilor în cunostinfe si în decizii pertinente;
- Sistem neuronal;
Sisteme de dialog cercetator-proces;
- Sisteme de interfata inteligenta
Sistemul expert hibrid are încorporat elemente de inteligenta artificiala, au capacitatea de a învata, întelege, cunoaste si se adapteaza noilor conditii dictate de mediu, cu scopul rezolvarii fara riscuri a problemelor programate.
Sistemul expert bazat pe inteligenta artificiala acumuleaza prin memorare în baza de cunostinte fapte, proceduri si relatii
Adevarata informatizare a unei companii se obtine prin crearea unui sistem informational integrat cu arhitectura client/server.
Deosebirea dintre un sistem de suport al deciziilor si un sistem expert consta în faptul ca primul asista decidentul în conducere iar al doilea îl poate înlocui sau îi sugereaza solutia de rezolvare a problemelor abordate.
Sistemele expert urmaresc realizarea urmatoarelor obiective:
Construirea bazelor de cunostinte, fapte si de reguli
Inferarea cunostintelor în vederea construirii unor noi orizonturi de actiune
Reducerea riscurilor si transformarea pagubelor în economii de resurse
Cresterea creativitatii în vederea îmbunatatirii calitatii totale
Caracteristici de baza ale sistemelor expert
Expertiza (performanta, robusta, în dezvoltare)
Rationament simbolic (reprezentare simbolica a cunostintelor si reformularea lor prin inferente)
Profunzime (rezolva probleme dificile folosind cunostinte inferentiale)
Autocunoasterea (examineaza propriile rationamente, favorizeaza învatarea).
Motorul de inferenta este un program specializat denumit interpretor de reguli, construit fie ca un software, fie ca un circuit integrat microprogramat care dispune de mecanisme inferentiare pentru prelucrarea cunostintelor în ideea rezolvarii problemei cercetate.
- Utilizatorii au acces la baza de cunostinte a sistemului expert prin interfetele de dialog în limbaj natural. Modul de lucru a sistemului expert cu utilizatorii se concretizeaza astfel:
Comunicare de solutii si preluare de cunostinte noi
Evaluarea nivelului de cunoastere a problemei cercetate
Asistarea on-line a operatorilor
La nivelul întreprinderilor aplicatiile sistemelor expert sunt dirijate spre:
Produtie
Marketing
Financiar
Gestiuna resurselor umane
Construirea si aplicarea deciziilor
Pentru construirea si aplicarea deciziilor se recurge la teoria jocurilor de întelegere a proceselor supuse dezvoltarii prin decizii si se trece la supervizarea deciziilor la nivelul activitatilor conduse prin intermediul calculatoarelor de proces.
Principalele generatoare de sistem expert sunt:
Adviser
Alix
Expert-ease
Intelect
Kee
Logician
Nexus
Avantajele acstora sunt în principal urmatoarele:
Depozitarea expertizei (acumularea si implenetarea cunostintelor)
Automatizarea si îmbunatatirea deciziilor
Învatarea si formarea continua a utilizatorilor pe baze pedagogice noi
supervizarea on - line a proceselor în vederea rentabilizarii tuturor activitatilor din cadrul sistemului condus în timp real.
Clasificarea sisteleor expert dupa suport:
Bazate pe reguli (au o tehnologie performanta)
Bazate pe cadre (obiecte structurate)
Hibride (reguli si obiecte structurate)
Bazate pe modele (cercetari operationale, modele fuzzy, modele speciale etc.)
Bazate pe retele neuronale care stimuleaza functionarea creierului uman (neuroexpert)
Principalele elemente grafice specifice unei interfete utilizator optime sunt:
> Meniul principal (menu) - element coordonator al întregii interfete, cu dispunere orizontala
> Meniul vertical (popup) - obtinut prin expandarea verticala a unei optiuni din meniul principal
> Fereastra - element grafic fundamental, în care se înscriu toate celelalte elemente grafice si de comanda ale sistemului
> Elemente de comanda tip: Radio button; Push button; Check button, etc.
> Elemente de selectie (liste)
Aplicarea în practica a sistemelor expert cu o structura data reclama selectarea modelelor matematice pertinente diagnosticarii regimului de functionare reala a sistemului supervizat.
C.Modelarea matematica în logica fuzzy pentru construirea deciziilor de catre sistemele expert hibride
Modelele matematice în logica fuzzy holistica, pentru construirea deciziilor de solutionare rationala a problemelor supervizate de sistemele expert hibride care apeleaza la rationamente logice neuronale, se pot scrie sub urmatoarele forme operationale:
= cheltuielile totale anuale la nivelul sistemelor reale informatizate prin structuri expert hibride.
Aceste cheltuieli sunt disiminate în urmatoarele clase de activitati:
= cheltuielile cu cautare-prognoza-risc;
= cheltuilile cu stocul-asteptarea-marketingul;
= cheltuielile cu echipamentele-regimul-economic-calitatea;
= cheltuielile cu ingineria umana;
= cheltuielile cu birotica-finante-contabilitate;
= cheltuieli cu conexiunea inversa-decizie;
= functia caracteristica a multimii m de evenimente modelate;
= entropii nonfuzzy (nf) si fuzzy (f);
= limite de succes;
S = gradul de incertitudine;
d = distanta între solutia optimala si cea reala
D.Informatica centrelor de cost-profit în structura cercetarii operationale
1.Tehnologia si obiectivele centrelor de cost-profit-responsabilitate
- se construieste si se detaliaza pe baza analizei pertinente a obiectivelor fiecarei unitati energetice.
Obiectivele esentiale ale contabilitatii costurilor - prin precizarea urmatoarelor activitati:
- fundamentarea costurilor de productie, transport si distributie a energiei, evaluarea tarifelor în conceptie holistica (sursa-consumator), analiza contributiilor pe activitati
Structura centrelor de cost-profit cuprinde: centre de analiza si centre de responsabilitate.
Centrele de responsabilitate sunt conduse de un delegat al conducerii pentru a gestiona performant resursele materiale, umane si financiare astfel încât rezultatul final al acestei activitati sa genereze profit. Centrul de structura urmareste masurarea activitatii prin indicatori financiari (cifra de afaceri, costuri de productie, rata de formare a capitalului, riscul economic, financiar, comercial, tehnologic etc.)
În cadrul centrelor de cost - profit se contabilizeaza cheltuielile dar semestrial se impune un control de gestiune si un control bugetar.
2. Modelarea costurilor în cercetari operationale
Costurile în cercetari operationale se cuantifica anual pe activitati din cadrul functiilor fiecarei unitati energetice.
Functiile care genereaza cheltuieli anuale (costuri anuale) sunt:
- Functia de dezvoltare care implica activitati de cautare, prognoza, de risc si activitati catastrofice;
- Functia comerciala care cuprinde activitati de procurare a resurselor materiale, activitati de asteptare generate de întârzierile proiectelor fata de termenii programati;
Functia de productie opereaza cu cheltuieli generate de reingineria echipamentelor, de reparatii si întretinere, de preluare a avariilor, de regimul de lucru si de asigurarea calitatii energiei si a proceselor energetice.
3. Sisteme informatice pentru centrele de cost - profit - responsabilitate
Structura sistemelor expert inferentiale aplicabile la nivelul centrelor de cost-profit-responsabilitate cuprinde scheme hard si soft pentru gestiunea activitatilor off line pe functiuni si procese inclusiv produse program.
La nivelul fiecarei functii se culeg, prelucreaza, stocheaza, respectiv protocola urmatoarele clase de informatii si cunostinte:
- Statia informatica de dezvoltare opereaza cu patru fisiere: fisierul cautarii informatiilor, fisierul prognozei energetice, fisierul riscului energetic, fisierul catastrofelor elementare si complexe.
- Functia comerciala opereaza prin: fisierul resurselor materiale, fisierul de asteptare, fisierul marketingului.
- Functia de productie lucreaza cu: fisierul reingieneriei instalatiilor, fisierul reparatiilor si a întretinerii, fisierul preluarii avariilor, fisierul regimului economic, fisierul asigurarii calitatii energiei inclusiv a proceselor energetice.
- Functia economica opereaza cu patru fisiere informatice: fisierul contabilitatii datelor de gestiune si proces, fisierul formarii si utilizarii fondurilor financiare , fisierul biroticii industriale si fisierul fundamentarii costurilor si tarifelor energetice.
- Functia conexiunilor directe si inverse inclusiv construirea deciziilor opereaza informatic cu trei fisiere cum ar fi: fisierul legaturilor centralei cu exteriorul, fisierul formarii si instruirii decidentilor si fisierul construirii deciziilor energoeconomice eficiente.
4. Conceptia rentabilizarii centralelor dotate cu centre de cost-profit
Rentabilizarea centralelor electrice dotate cu centre de cost-profit urmareste cuantificarea reala a costurilor si minimizarea tarifelor energetice.
Principalii indicatori tehnico-economici care indica gradul de rentabilitate al centralelor dotate cu centre de cost-profit au urmatoarele structuri operationale:
- = rata de formare a capitalului exprimata în lei venit pe lei investit;
- = riscul energetic;
- = pretul energiei nelivrate;
-
- = probabilitatea de avariere a instalatiilor;
- = timpul de functionare a agregatelor;
- = puterea avariata;
- = puterea instalata;
- = investitia specifica;
- = cheltuielile de informatizare;
- = cheltuielile anuale;
- = fondul special de informatizare cuprins între 10 si 400 USD pe locuitor.
- = pretul în cercetari operationale (lei/kwh);
- = costul energiei produse;
- = taxa de poluare;
- = profitul programat;
- = pretul energiei importate;
- = venitul net;
- = energia produsa;
- = entropia informationala;
- = probabilitatea de succes si insuces.
|