ME actioneaza, antreneaza diverse utilaje cum ar fi:
MA de JT cu P=100KW U=6-10KV. Pt. viteze constante cu rotor colivie puteri mici pt. puteri mari M sincrone.Pt. viteze variabile cu rotor bobinat.
MS act. utilaje pt. puteri mari cu turatii constante fara socuri
M de c.c in serie, derivatie, mixta. Pt. viteze variabile.
Intretinerea ME:
icalzirea organelor mecanice
curatirea ungerea regulata
inlaturarea scanteielor la colector
verificarea circuitelor de forta (conductoare, sig. fuzibile)
verificarea starii releelor de protectie (reglaje, borne, legaturi) si a dispozitivelor automate
verificarea starii sigurantelor
verificarea starii conductoarelor (izolatia conexiunilor)
curatarea fara demontare a inelelor colectorului
verificarea fixarii prin buloane, suruburi si stran 919b123j gerea piulitelor de la impamantare
ver. transmiterii miscarii (saibe de transmitere a pinionului sau cuplei)
ver. portperiilor si periilor (reglarea presiunii periilor, inlocuirea celor uzate, slefuirea lor, reglarea distantei dintre portperii si colector sau inel colector)
ver. lagarelor (lipsa zgomotului si supraincalzirii lor, lipsa inceputului de gripare)
statorul are curenti inegali pe cele 3 faze iar motorul nu porneste |
una din cele 3 faze ale statorului este legata cu capetele inversate la montajul Y |
-se controleaza sensul bobinei si se refac leg. -se determina inceputurile si sfarsiturile fazelor |
|
M porneste greu in gol; se roteste cu viteza redusa |
conexiunile statorului sunt legate in Y in loc de triunghi |
se refac leg. |
|
M capata viteza dar curentul in stator pulseaza tare; rotorul si statorul se incalzesc; motorul produce un zgomot anormal |
la rotorul in colivie exista o dezlipire a uneia sau a mai multor bare de la inelul de scurtcircuitare |
se cauta contactul defect si se lipeste |
|
M nu se poate incarca; curenti inegali in stator; in sarcina se opreste brusc |
scurtcirc. in una din bobinele statorului, sau intre 2 bobine invecinate |
se inlocuiesc bobinele defecte cu altele noi sau se rebobineaza statorul |
|
M absoarbe brusc un curent mult mai mare |
sa intrerupt o faza a statorului |
se stabileste circuitul |
|
M absoarbe la pornire un curent prea mare |
cele 3 perii sunt scurtcircuitate sau exista scurtcircuit in rez. de pornire; pe ultimul slot |
se cauta defectul si se remediaza |
|
M porneste numai in gol si cu jumatate din viteza |
scurtcirc. intre 2 perii |
se verifica circuitul si se inlatura defectul |
|
M prezinta o accentuata cadere de U |
rez. infasurarii sau cuplul de pornire mari; circuitul intrerupt in rotor |
se verifica cu ohmetrul valoarea rez.; se inlatura intreruperea in rorot |
|
-turatia motorului scade in sarcina -curent pulsatoriu in stator -statorul se incalzeste usor -daca sarcina creste turatia scade brusc la jumatate |
-una din infasurarile rotorului este intrerupta si rotorul lucreaza in 2 faze -una din perii are contact slab |
se verivica cu A faza intrerupta se restabileste leg. sau se regleaza periile |
|
-periile scanteiaza -unele perii si armaturile lor se incalzesc excesiv |
-periile nu se misca liber in portperii sau nu sunt slefuite -inelele colectoare au asperitati sau lovituri -periile nu preseaza suficient asupra inelelor |
se aleg perii de dim. potrivite, se finiseaza inelele, se regleaza presiunea de contact a periilor |
|
-miezul de fier al statorului este supraincalzit uniform cu toate ca sarcina M nu depaseste pe cea nominala |
-U retelei este mai mare decat cea nominala; -scurtcircuite locale intre tolele statorului |
-se aduce U la valoarea nominala -se executa reparatia miezului statoric |
|
la pornirea M apare un cerc de foc la inelele colectoare |
-inelele colectoare si periile sunt inbacsite cu ulei -este intrerupta una din legaturile dintre rotor si reostatul de pornire |
se inlatura scurgerea de ulei; se refac leg. intrerupte |
|
M vibreaza in timpul functionarii |
rotorul cuplajul sau saiba de transmisie sunt dezechilibrate; deplasarea bobinajului rotorului; fundatia nu este suficient de rigida |
se remediaza aceste cauze mecanice |
|
lagarele se incalzesc peste limitele admisibile |
debitul de ungere este insuficient sau de proasta calitate; jocul dintre fusul arborelui si cuzinete este prea mic |
se verifica daca inelele de ungere corespund; se ver. nivelul uleiului; se regleaza jocul dintre arbore si cuzineti |
|
inelele colectoare se uzeaza intens neuniform |
periile sunt necorespunzatoare (prea tari) presiunea pe inele este mare; sau montat perii de marci diferite |
se monteaza perii coresp.; se regleaza presiunea de contact |
|
periile se uzeaza foarte intens |
inelele colectoare sunt imbacsite cu praf de la perii, pulbere de nisip, metal etc.; curentul este repartizat neuniform intre perii; calcarea periilor este necoresp. |
se inbunatateste conditiile de intretinere a inelelor colectoare si se curata mai des; se controleaza si se remediaza presiunea de contact a periilor pe inele |
|
se produc strapungeri ale izolatiei |
patrunderea de praf si umiditate in motor; aparitia puntilor de curent din pulbere de carbune si Cu de la perii; izolatia imbatranita |
se usuca si se sufla M cu aer comprimat; se fac reparatiile necesare |
Principalele deranjamente si modul lor de remediere la M de c.c:
DERANJAMENTE |
CAUZE POSIBILE |
REMEDIERI |
|
M nu porneste |
intreruperea circuitului de forta;cuplu mare la pornire; asezare gresita a periilor; contact slab la perii sau la reostatul de pornire; arderea uneia sau a mai multor bobine din rotor |
restabilirea circuitului; micsorarea cuplului sarcinii; reparatia M in functie de tipul defectului stabilit |
|
formarea de scantei pe colector |
montarea gresita a periilor (nu sunt pe axa neutra, sunt prost slefuite,presiune neuniforma a periilor); colectorul murdar, ovalizat; izolatia iesita dintre lamelele colectorului; polaritatea gresita a polilor auxiliari; scurtcircuitare in infas. polilor auxiliari; contact slab intre infas. indusului si colector; pozitie excentrica a rotorului intre poli din cauza uzurii lagarelor; deslipirea leg.; |
eliminarea cauzelor constatate, dupa depistarea lor in totalitate |
|
incalzirea colectorului |
perii necoresp.; asezarea gresita a periilor; ventilatia colectorului este insuficienta |
inlocuirea periilor; corectarea pozitiei lor; inbunatatirea ventilatiei |
|
incalzirea rotorului |
supraincarcarea masinii; U marita, excitatie puternica la o viteza redusa; scurtcirc. uneia sau mai multor sectii ale infas. de excitatie; scurtcirc. in infasurarea rotorului; perii prea late; umezirea infasurarii rotorului |
eliminarea cauzelor constatate, dupa depistarea lor in totalitate |
|
incalzirea polilor principali |
lipsa reostatului de reglaj; conectarea gresita a bobinelor de excitatie ( de ex. in loc de legarea lor in serie sau legat in derivatie); scurtcircuit intre spirele excitatiei; infas. de excitatie umezita; ventilatie insuficienta |
montarea reostatului; reconectarea bobinelor; repararea inductorului si uscarea lui; corectarea ventilatiei |
|
incalzirea polilor auxiliari |
supraincarcarea masinii; conectarea gresita a polilor auxiliari; infasurarea polilor este umezita; ventilatie insuficienta |
montarea reostatului; reconectarea bobinelor; repararea inductorului si uscarea lui; corectarea ventilatiei |
|
viteza anormala de rotatie a rotorului |
schema de conectare gresita; polaritatea gresita a polilor; incarcarea anormala a M; U anormala; pozitia gresita a manetei reostatului |
depistarea cauzei si corectarea situatiei |
|
supraincalzirea lagarelor |
debitul uleiului insuficient sau necoresp. calitativ; jocul intre fusul arborelui si cuzinet este prea mic; murdarirea lagarelor; rulmentul este murdar sau uzat; cureaua de transmisie este prea intinsa; saiba de transmisie prea mica |
se verifica daca inelele de ungere sunt bune; se schimba uleiul; se rectifica arborele si se alezeaza cuzinettul; se schimba rulmentul; se rectifica transmisia |
|
M vibreaza in timpul functionarii |
rotorul, cuplajul sau saiba de transmisie sunt dezechilibrate; deplasarea bobinajului rotorului; deformarea sau montarea incorecta a curelei de transmisie; descentrarea cuplajului M cu mecanismul antrenat; fundatie necoresp.; scurtcircuite intre spirele infasurarilor |
se remediaza cauzele de ordin mecanic, din ext. M. |
|
|
|
|
Asincron turatia campului magnetic invartitor statoric nu este aceasi cu turatia rotorului.
Fiind cele mai raspandite avand siguranta mare in actionare, construcrie simpla, cu posibilitate de reglare a vitezei.
Se executa in 2 variante: cu rotor in scurtcircuit (colivie) si MA cu rotor bobinat si inele colectoare.
Aceasta masina se foloseste in exclusivitate ca motor rar ca generator.
Functionarea:daca se alimenteaza de la reteaua RST infasurarea statorica care va produce un camp magnetic invartitor ce se va roti cu o viteza de sincronism in interiorul statorului ; acest camp magnetic invartitor va induce atat in infas. statorice cat si rotorice niste TEM (tensiuni electromagnetice); TEM din rotor va crea un curent I ce va interactiona cu campul mag. invartitor statoric ce va roti rotorul in directia lui CMI; turatia rotorului nu atinge viteza de sincronism a lui CMI el ramanand in urma rezultand alunecarea S.
Schimbarea sensului de rotatie: se face prin schimbarea a 2 faze intre ele care schimba CMI
Utilizari: la masini unelte, macarale, ascensoare, pompe
iar cele monofazate in uz casnic: ventilatoare, aeroterme, masini de spalat,
etc.
Semne conventionale:
- in scurtcircuit monofazate: conexiunea stea
conexiune triunghi:
P = 0,2, 0,4, 0,6...100KW
Un = 220, 380, 500V
n = 750, 1000, 1500, 3000 rot./min.
Se utilizeaza la masinile unelte care necesita puteri sub 6KW.
Pornirea: pot porni prin cuplare directa la retea daca au puteri mai mici (pana la 10KW) sau daca mecanismele de antrenare permit acest lucru. La motoarele peste 10 KW pornirea se face prin pornirea din stea in triunghi prin reducerea U de alimentare prin transf. sau prin introducerea de rezistente in circuitul statoric.
MA cu rotor bobinat au cuplul de pornire ridicat cu putere mai mare de la 5KW in sus, Un idem.
Pornirea: se face prin introducerea de rezistente in circuitul rotorului.
Este cea mai puternica masina avand o turatie perfect constanta. Se executa in 2 variante:
cu poli innecati: au turatii mari la puteri mici
cu poli aparenti: au turatii mici la puteri mari.
Functionarea: se al. de la RST infasurarea statorica, se al. si rotorul in cc rezultand un camp magnetic constant in interfer.Interactiunea dintre campul magnetic invartitor statoric si campul rotoric din rotor creaza un cuplu ce roteste rotorul.
Pornirea: se poate porni in doua feluri:
Antrenarea lui MS cu motor auxiliar: este asemanatoare ca la GS numita si metoda sincronizarii fine si se aplica numai la pornirea in gol a motoarelor. Se alimenteaza statorul de la RST rezultand CMI se excita rotorul in cc se antreneaza rotorul de catre o masina auxiliara pana la viteza de sincronism, apoi se desprinde rotorul de masina auxiliara ramanand in sincronism.
Pornirea in asincron: este cea mai utilizata metoda; infasurarea de excitatie a rotorului se deconecteaza de la sursa de cc si se conecteaza pe o rezistenta Rs pt. a limita supra I-U. Avand pe stator o infasurare de amortizare ca la MA in colivie. Se alimenteaza de la RST infasurarea statorica , apare CMI, se conecteaza din nou rotorul la sursa de e.e ramanand in sincronism.
Semne conventionale:
a)
generator cu
poli formati din magneti permanenti
b) G trifazat in stea
c) G trifazat in stea cu nul scos
d) MS - motor sincron
Sunt mai putin raspandite din cauza lipsei de retele de cc si au dezavantajul constructiei complicate si utilizarea dispozitivelor redresoare.
Functionarea: se alimenteaza infasurarea statorica rezultand un flux fi; se alimenteaza si infasurarea rotorica (indusul) prin periile sale de la reteaua U determinand un curent Ia; interactiunea dintre fluxul de excitatie statoric si curentul Ia din rotor creaza un cuplu ce va roti rotorul.
Schimbarea sensului de rotatie se face prin schimbarea polaritatii la reteaua U sau la infasurarea de excitatie.
Schema de pornire a unui M de cc in paralel
Reglarea turatiei: la I constant sau cuplu constant turatia se poate regla actionand
asupra U de alimentare sau asupra fluxului fi adica a curentului de excitatie
statoric.
O alta metoda dar neeconomica introducand rezistente variabile in serie cu rotorul sau cu statorul.
La M de cc excitatie separata, paralel nu se intrerupe, nu se inverseaza polaritatea in timpul functionarii deoarece creste curentul Ia din rotor si se ambaleaza puternic; iar la M de cc serie el nu trebuie sa functioneze in gol de aceea se fol. numai cuplat cu mecanisme de angrenare.
Semne conventionale:
Grup generator motor U = 110; 220; 440 V P = 0,26; 200 KW.
Este importanta reglarea turatiei. La M de cc variatia turatiei se face prin introducerea de reostate in circuitul de obicei de excitatie.
La MA cu rotor in colivie reglarea turatiei se face prin varierea fregventei sau a nr. perechilor de poli.
n = Gof/P X (1-S)
|
