LUPTA PENTRU MENTINEREA STABILITATII SI NESCUFUNDABILITATII LA BORDUL NAVELOR

LUPTA PENTRU MENŢINEREA STABILITĂŢII sI NESCUFUNDABILITĂŢII LA BORDUL NAVELOR

1. ORGANIZAREA sI PREGĂTIREA ECHIPAJULUI PENTRU

MENŢINERAEA VITALITĂŢII NAVEI. ROLURI DE ECHIPAJ.

Mentinerea vitalitatii navei are la baza pregatirea acesteia de a întimpina pericolele maritime obisnuite, fiind apta din toate punctele de vedere sa execute voiajul intentionat într-o buna stare de nav 20120w2219u igabilitate.

În acest sens nava trebuie sa îndeplineasca o serie de conditii dupa cum urmeaza:

1) sa posede calitatile constructive necesare, corespunzatoare destinatiei sale;

2) sa fie încadrata cu un echipaj corespunzator din punctul de vedere al competentei si al numarului;

3) sa fie echipata cu masinile, instalatiile, echipamentele si aparatele necesare executarii voiajului prescris;

4) sa fie aprovizionata suficient cu materiale, documente nautice, provizii, combustibili si celelalte rezerve necesare executarii voiajului intentionat;

5) sa fie pregatita pentru a transporta în bune conditii marfurile sau pasagerii de la bord;

6) sa fie încarcata în mod corespunzator, cu respectarea regulilor de stivuire si compatibilitate a marfurilor si a conditiilor de stabilitate impuse de registrul naval de clasificatie;

7) sa respecte cerintele contractuale ale angajarii, dupa caz.

La bordul navelor maritime, comandantul raspunde de organizarea si pregatirea echipajului pentru apararea si mentinerea vitalitatii navei si conduce aceasta activitate, iar capitanul secund raspunde de starea tehnica a corpului navei, precum si de existenta la bord a materialelor de echipaj conform inventarului navei.

seful mecanic raspunde la rândul lui de starea tehnica si de buna functionare a instalatiilor, mecanismelor si mijloacelor de lupta pentru vitalitate. Pe baza ordinelor primite de la comandantul navei, el conduce nemijlocit lupta pentru vitalitate în compartimentul de masini, iar în lipsa acestuia lupta este condusa de ofiterul mecanic de cart.

Personalul care are în primire încaperi si compartimente de locuit raspunde de starea acestora si de functionarea mijloacelor de vitalitate si salvare care se gasesc în ele.

La bord exista o comisie de vitalitate, formata din ofiterul secund, seful mecanic, seful electrician si seful de echipaj, care are obligatia de a verifica lunar starea corpului navei, a peretilor si portilor etanse, a cablurilor si instalatiilor electrice si a materialelor de salvare avarii.

Mentinerea vitalitatii navei este o obligatie fundamentala a oricarui membru al echipajului.

Rolul de echipaj desemneaza ansamblul actiunilor care se executa în mod organizat de catre personalul îmbarcat, într-o anumita situatie de sinistru si se organizeaza pentru a stabili din timp cadrul organizatoric al actiunilor desfasurate pentru mentinerea vitalitatii navei.

În general la bordul navelor maritime sunt organizate urmatoarele roluri de echipaj:

rolul de incendiu;

Om la apa

Rolurile de echipaj sunt întocmite de capitanul secund si aprobate de comandantul navei si trebuie sa cuprinda urmatoarele:

denumirea rolului (ca mai sus);

semnalul de alarma pentru situatia respectiva;

numele si prenumele participantilor la rol;

posturile de actiune ale participantilor la rol;

functia în care actioneaza fiecare participant;

atributiile fiecarui membru de echipaj participant la rol în ceea ce priveste: închiderea portilor etanse si a altor deschideri în corpul navei, echiparea, pregatirea si lansarea la apa a ambarcatiunilor de salvare, folosirea echipamentului de interventie în caz de incendiu si salvarea pasagerilor ;

numele si prenumele ofiterilor ce conduc actiunile de salvare;

numele si prenumele înlocuitorilor persoanelor cu functii importante, care pot deveni inapte, având în vedere ca diferite situatii de sinistru pot avea solutii diferite.

Atributii specifice pentru membrii de echipaj îmbarcati pe pasagere care privesc: alertarea, echiparea, adunarea si mentinerea ordinii pasagerilor pe timpul actiunilor de salvare.

Organizarea rolurilor de echipaj este materializata într-un tabel general ce este afisat pretutindeni pe nava (Anexa 1).

Atentie. Semnalele de alarma pe nava sunt indicate în tabelul 1 si se dau dupa cum urmeaza:

2) Semnalele de alarma pentru gaura de apa si om la apa se dau de catre ofiterul de cart, dupa ce a luat la cunostinta de acest fapt;

3) Semnalul de alarma pentru abandon se da numai de catre comandantul navei.

Pentru însusirea rolurilor de echipaj fiecare membru al echipajului va executa cel putin un exercitiu pe luna, pe rol de abandon si pe rol de incendiu, iar la navele de pasageri acest termen se reduce la o saptamâna cu executare de exercitii în prima zi de voiaj.

Atentie Fiecare barca de salvare va fi lasata la apa cu echipajul ei si va fi pusa în functiune cel putin o data la trei luni, în timpul exercitiilor cu rol de abandon.

Fiecare exercitiu de rol de abandon va cuprinde:

1) chemarea pasagerilor si echipajului la locurile de apel;

2) verificarea echiparii corespunzatoare (îmbracarea corecta a vestei );

3) lansarea la apa a cel putin unei barci de salvare;

4) pornirea si functionarea motorului barcii de salvare;

5) punerea în functiune a gruielor care se folosesc pentru lansarea barcilor de salvare.

TABELUL SEMNALELOR DE ALARMĂ PE NAVĂ

(TRANSMISE CU SONERIA DE ALARMĂ)

Nr.

crt

Semnificatia semnalului de alarma

Caracteristica semnalului de alarma în codul Morse

Repetarea semnalului

Incendiu

Litera I

6 ori

Avarie

(gaura de apa)

Litera G

6 ori

Om la apa

Litera O

6 ori

Adunarea pasagerilor

Litera A

6 ori

Abandon

Cel putin 7 puncte si o linie

1.Durata unui sunet lung este de trei secunde, iar cea a unui sunet scurt este

de o secunda;

sunet lung cu durata de 10 secunde si se transmite o singura data.

În acest subcapitol se vor trata numai rolurile de OM LA APĂ si

ABANDON , celelalte roluri urmând a fi studiate la capitolele ce trateaza problematica aferenta rolurilor respective.

1.1. ROLUL DE OM LA APĂ

Pentru aceasta activitate este antrenata doar o parte a echipajului si se aplica

atunci când:

- cade în apa un membru al echipajului;

- se descopera pe mare oameni si ambarcatiuni cu naufragiati sau nava participa

la o actiune de salvare de vieti omenesti pe mare.

Orice persoana care observa caderea unui membru al echipajului la apa, arunca

cel mai apropiat colac de salvare, daca este posibil, dotat cu geamandura (fumigena-ziua, luminoasa-noaptea), dupa care anunta imediat comanda navei, prin voce sau telefon, indicând bordul sau alte detalii. În cazul descoperirii unor oameni sau ambarcatiuni anunta comanda navei dupa care revine pe punte indicând cu bratul directia descoperirii.

La primirea uneia din aceste informatii, pe nava se executa urmatoarele activitati:

a) Cazul caderii unui om la apa pe timpul marsului:

- ofiterul de cart pune cârma la 35 în bordul caderii omului, dupa care de regula

stopeaza nava;

Observatie - noaptea ofiterul de cart nu pune cârma în bord, doar stopeaza nava

si executa manevra de întoarcere, prin mars înapoi, pe acelasi drum - în ambele cazuri se da semnalul de alarma OM LA APĂ

- timonierul de cart sau marinarul de veghe ridica binoclul si pavilioanele de

brate, dupa care se urca pe puntea etalon sau în alt loc convenabil ales si indica directia omului cazut la apa;

- echipa de lansare a barcii pregateste pentru lansare barca, care se afla sub vânt,

potrivit dispozitiilor ofiterului de cart si o lanseaza la ordinul celui care conduce operatiunea. Aceasta se face la ordinul LANSAŢI BARCA , în momentul în care nava este complet stopata. seful barcii este secundul navei în toate cazurile.

- ca perioada de timp alarmarea, urcarea în barca si coborârea barcii nu trebuie sa

depaseasca 4-5 minute;

- comandantul va manevra astfel nava, încât aceasta sa se afle în apropierea barcii

lansate, situându-se de regula în vântul acesteia, pentru a o proteja de mare rea;

- urcarea la bord, a celui accidentat, se face de regula odata cu punerea barcii la

post

b) Cazul caderii unui om la apa pe timpul stationarii

- se arunca colacul de salvare legat cu saula dupa care se anunta comanda navei

care da alarma OM LA APĂ

- omul cazut este tras lânga bordaj si ridicat la bord cu scara de acces sau cu scara

de pilot. Daca persoana este în imposibilitate de miscare sau nava se afla la ancora într-o zona cu curenti puternici, care a îndepartat omul si colacul de nava, atunci se va lansa la apa barca de salvare în bordul de sub vânt;

c) Cazul descoperirii unor naufragiati sau ambarcatiuni pe mare.

- ofiterul de cart stopeaza nava si îl anunta pe comandant;

- la ordinul acestuia se da alarma OM LA APĂ

- pentru salvarea naufragiatilor comandantul poate trimite o barca de salvare

procedând ca mai sus în cazul (a) sau lasa nava în deriva cu masina stopata, pâna în dreptul ambarcatiunilor naufragiate, care pot acosta nava;

d) Cazul în care se primeste un semnal de ajutor de la alta nava.

- comandantul navei va întari veghea pe nava si va pregati mijloacele de

semnalizare si pe cele de salvare;

- dupa descoperirea navei naufragiate comandantul va proceda ca la punctul (a)

sau dupa caz.

- atât în cazul (c), cât si în cazul (d), dupa primirea la bord a naufragiatilor,

acestia vor fi cazati într-un careu separat, pe cât posibil de restul echipajului si vor fi supusi unui control medical riguros.

- se va evita contactul inutil cu cei ce vin din zone contaminate;

e) Nava avariata a fost descoperita de un avion de cercetare, care încearca sa ne

îndrume spre o nava aflata în stare de pericol.

- pentru a atrage atentia ofiterului de cart a unei nave aflate în mars, avionul

descrie cel putin un cerc în jurul navei sau intersecteaza la joasa înaltime drumul proiectat al navei aproape de prova, turând motorul sau înclinând aripile;

- dupa operatiunea de atragere a atentiei, avionul se îndreapta spre locul navei

avariate sau ambarcatiunii de naufragiati incapabila sa comunice;

f) Urmatoarele manevre efectuate de un avion înseamna ca nu mai este necesara

interventia navei, care se îndreapta spre locul sinistrului maritim:

- avionul intersecteaza la joasa altitudine siajul navei înclinând aripile sau

turând motorul.

Pentru a arata ca navele accepta asistenta tehnica si urmeaza

avionul, ofiterii de cart pot raspunde în felul urmator: înalta flamura Codului international de semnale; transmiterea prin semnale morse luminoase a literei T; schimbarea drumului navei;

nu accepta asistenta tehnica, ofiterii de cart pot

raspunde în felul urmator: înalta pavilionul N din Codul international de semnale; transmite cu semnale luminoase prin codul Morse a unei serii de litera N.

1.2. ROLUL DE ABANDON

Instructiuni pentru pregatirea abandonarii navei

Abandonarea navei se hotaraste numai de comandantul acesteia, cu sau fara consultarea consiliului de bord, în situatia în care cu toate masurile luate, nava nu mai poate fi salvata.

Nava nu se abandoneaza daca se mentine pe linia de plutire sau este esuata si nu exista pericol de scufundare, indiferent de natura si gravitatea avariilor suferite.

În cazul în care exista indicii certe ca lupta pentru vitalitatea navei nu va da rezultatele scontate si ca exista pericolul scufundarii acesteia într-o perioada de timp delimitata, comandantul va convoca consiliu de bord stabilind:

a. masurile de pregatire a echipajului pentru abandonarea navei într-o ordine perfecta;

b. abandonarea navei;

c. directia în care se va deplasa echipajul, îmbarcat pe diverse mijloace de salvare;

În scopul abandonarii navei comandantul (daca are timp) poate lua urmatoarele masuri:

a) va manevra nava daca este posibil pentru a iesi din zona combustibilului deversat prin sparturi, dupa care va stopa nava si va cauta sa o aseze astfel încât aceasta sa ofere adapost barcilor de salvare;

b) va încerca sa atraga atentia navelor din zona, prin lansarea de rachete si semnale fumigene ziua si facle si petarde noaptea;

c) ofiterul de cart va stabili cu precizie pozitia navei si va introduce datele în statia radio de lansare automata a semnalului S.O.S;

d) ofiterul de cart la comanda navei si ofiterul de cart la masini vor pregati pentru ridicare documentele navei: jurnalul de bord, jurnalul de masini, jurnalul radio-telegrafic, registrul ofiterului de cart;

e) secundul navei va pregati documentele echipajului adica: carnetele de marinar si brevetele de ofiter maritim, iar cadrul medical certificatele de vaccin;

f) personalul stabilit prin rol va lansa barcile la apa din bordul opus canarisirii si acestea vor fi aduse la centrul navei, pe partea bandata unde înaltimea de coborâre este mai mica si unde deja sau amenajat scari de acces;

g) în apropierea barcilor de salvare se vor aduce doi colaci de salvare cu saula, doua centuri de siguranta si doua bandule;

h) conform dispozitiei comandantului, la apa se pot lansa si plute de salvare, care vor fi legate în pupa barcilor;

- sa fie prevazuta cu motor si sa dezvolte o viteza de cel putin 6 noduri;

- sa fie echipate cu butelii pentru aer comprimat.

Conditii suplimentare pentru ambarcatiuni cu mecanism manual de propulsie (de tip drezina):

- sa asigure îndepartarea rapida a barcii de lânga bordul navei;

- mecanismul de propulsie sa functioneze cu barca complet inundata;

- sa dezvolte o asemenea viteza încât în primele doua minute, sa se îndeparteze de nava la cel putin 150m.

Indiferent de tipul barcii de salvare, aceasta trebuie sa fie echipata o serie de materiale conform inventarului de avarie:

Inventarul ambarcatiunilor de salvare:

rama plutitoare la fiecare banchet

2 rame de rezerva

rama de rezerva pentru cârma

2 ghiordele si 1 ispol

cârma instalata cu eche

2 topoare (câte unul la fiecare extremitate a barcii)

1 felinar de barca cu ulei

chibrituri ambalate etans (cutii din bronz)

1 catarg

vele de culoare orange

1 compas de barca

tinte bine exterior: o parâma de jur împrejurul barcii

ancora de furtuna - are forma unei parasute.

2 barbete prova-pupa

1 recipient cu 4-5litrii ulei mineral (pentru ancora de furtuna);

provizie ambalata etans, de cel putin 5000 de calorii pentru fiecare om;

câte 3 litri apa de baut pentru fiecare om în recipienti etansi;

4 rachete cu parasuta cu lumina rosu aprins;

6 facle de mâna (rosu aprins);

2 semnale fumigene, plutitoare, cu fum de culoare portocalie;

trusa de prim ajutor;

lanterna de semnalizare;

oglinda de semnalizare;

1 briceag;

pompa manuala de drenaj;

cutie etansa pentru pastrarea anumitor documente;

fluier de semnalizare;

set unelte de pescuit;

tenda de culoare portocalie pentru protectia oamenilor;

un exemplar din codul ilustrat de semnale;   

Aranjarea oamenilor in barca de salvare se face conform regulilor internationale:

fig. 1.3.1. Asezarea echipajului în barca de salvare

Pozitia:

1.4. MIJLOACE INDIVIDUALE DE SALVARE

a) Vesta de salvare.Conditiile ce trebuie îndeplinite de vestele de salvare, în vederea utilizarii lor în siguranta si cu eficienta, sunt:

- sa fie confectionate în asa fel încât sa poata fi îmbracate si pe dos;

- sa asigure iesirea la suprafata a unei persoane istovite sau care si-a pierdut cunostinta si sa-i mentina capul la aproximativ 12cm deasupra apei;

- sa asigure rasucirea omului cazut în apa din orice pozitie, în pozitia de plutire, în siguranta;

- în cazul sariturii în apa de la o înaltime de 3m, sa nu provoace senzatii dureroase;

- sa asigure o îmbracare rapida de catre persoanele mature, de toate dimensiunile, atât peste îmbracamintea de vara, cât si peste îmbracamintea de iarna;

- accesoriile pentru legarea vestei, trebuie sa fie cât mai simple si în numar cât mai mic.

Dotarea vestelor de salvare: fluier; lumina cu autoaprindere cu baterie devenita activa prin inundare cu apa de mare si care sa asigure o functionare de 10 ore si care sa fie vizibila 2 mile marine; sa aiba 2 camere cu aer, separat, care împreuna sa sustina în apa dulce timp de 24 ore o încarcatura de otel de 15kg; sa poata fi umflata si în stare îmbracata.

Amplasarea vestelor la bord:

- vestele de salvare trebuie amplasate astfel încât la ele sa se poata ajunge usor;

- daca nu sunt distribuite la persoanele de pe nava si se pastreaza într-un singur loc, în acel loc nu sunt admise mai mult de 20 de bucati;

- vestele pentru persoanele aflate în cart, se pastreaza acolo unde se executa cartul.

Dotarea navei cu veste de salvare:

- pentru fiecare persoana aflata la bord trebuie prevazuta câte o vesta;

- la navele de pasageri cu zona de navigatie nelimitata si limitata, vor fi prevazute suplimentar veste de salvare, în proportie de 5%;

- la fiecare nava trebuie prevazute suplimentar veste pentru personalul de cart;

- pentru navele de pasageri, vor mai fi prevazute veste de salvare pentru copii în proportie de 10%, din numarul pasagerilor aflati la bord;

Nota: Vestele de salvare sunt de culoare orange, iar pe ele se inscriptioneaza numele navei si numele portului de înmatriculare.

b) Colacul de salvare - colacul de salvare trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie de tip circular cu diametrul interior Ŕ = 400mm si diametrul exterior Ŕ = 550 mm (cel mult);

- sa nu se deterioreze daca este aruncat de la o înaltime de cel putin 25 m;

- sa fie prevazut cu un "tin-te bine" exterior (saula exterioara);

- colacii prevazuti, cu lumina cu autoaprindere, trebuie sa aiba o functionare neîntrerupta de cel putin 45 de minute, care sa fie vizibila de la 12Mm;

- pentru colacii navelor petrolier, lumina cu autoaprindere trebuie sa fie alimentata de la baterii electrice;

- daca colacii sunt dotati cu semnal fumigen, atunci acesta trebuie sa aiba culoare orange.

Amplasarea colacilor la bord:

- sa fie repartizati în mod egal în ambele borduri;

- colacii de salvare nu trebuie sa fie fixati, ei vor fi doar sustinuti de o placa suport metalica, fixata de balustrada sau copastie;

1.5. SUPRAVIEŢUIREA PE MARE

Sinistrele sunt accidentele navale de orice fel, care pun în pericol siguranta navei, a echipajului si a mediului înconjurator.

În functie de locul producerii, acestea se clasifica

- costiere, produse în apropierea litoralului, unde pot interveni navele, mijloacele de salvare de la coasta, si aviatia

- produse la mari departari, unde de cele mai multe ori nu pot interveni operativ decât navele din apropiere.

Categorii de sinistre rasturnarea navelor rasturnarea plutelor si ambarcatiunilor coliziunea explozia incendiul esuarea vremea rea conflictele militare.

Cauzele sinistrelor slaba pregatire profesionala lipsa de responsabilitate în serviciu timpul nefavorabil defectarea unor instalatii (instalatia de propulsie, instalatia de guvernare etc.) folosirea mijloacelor improvizate esuari intentionate lipsa de promptitudine în situatii deosebite nerespectarea regimului de navigatie.

Urmarile sinistrelor avarii la corpul navei gauri de apa inundarea compartimentelor pierderea navei poluarea mediului marin.

Cea mai grava situatie o reprezinta abandonul navei si urmarile acestei situatii nefericite, care necesita o pregatire prealabila suplimentara din partea echipajului în vederea supravietuirii pe mare.

Abandonul se ordona numai de catre comandantul navei, cu sau fara acordul consiliului de bord, în situatia în care cu toate masurile luate nava nu mai poate fi salvata.

În cazul în care nava va fi abandonata, comandantul convoaca consiliul de bord, daca este timp pentru a stabili

- masurile de pregatire a echipajului pentru a abandona nava într-o perfecta ordine

- directia în care se va deplasa echipajul îmbarcat pa diferite mijloace de salvare.

La primirea ordinului de pregatire pentru abandon se vor executa urmatoarele operatiuni

- toate persoanele se vor îmbraca adecvat starii timpului, previziunilor meteo, si apoi se va echipa cu vesta de salvare

- se va bea apa pe saturate

- toate persoanele îsi vor îndeplini atributiunile conform instructiunilor speciale

- toate persoanele îsi vor lua cearsaf, patura sau pelerina, ochelari de soare, si daca au, radioreceptor.

- se va ramâne în cabina sau în careu pâna la primirea altor dispozitii.

La semnalul "abandonati nava" (minim 7 semnale sonore scurte urmate de unul lung, transmise cu sirena sau soneria) se vor executa urmatoarele operatiuni

- persoanele cu atributiuni pentru actionarea si lansarea mijloacelor de salvare se vor prezenta la mijlocul de salvare stabilit prin rol

- ceilalti membrii ai echipajului de se vor prezenta la mijloacele de salvare având vesta de salvare îmbracata corect

- vor îndeplini ordinele sefului ambarcatiunii referitoare la pregatirea mijlocului de salvare si urcarea

- urcarea pe puntea ambarcatiunii se va face în liniste, fara panica si fara înghesuiala

- echipajul se va aduna lânga suprastructura si daca este timp se va face apelul

- nu vor fi admise persoane cu obiecte personale grele sau voluminoase.

Marsul ambarcatiunilor. Daca înainte de abandonare nava a transmis semnal de ajutor, ambarcatiunile vor ramâne în zona sinistrului cel putin 12 ore, pentru a fi recuperate de eventualele nave care au primit semnalul S.O.S.

Se poate parasi locul sinistrului, daca litoralul se afla în apropiere sau în apropiere avem o ruta de navigatie intens frecventata.

Actiuni imediate: se recupera supravietuitorii aflati în apa vor fi reperate alte mijloace de salvare aflate în zona si obiecte plutitoare, care ar putea facilita supravietuirea în cazul în care în zona se afla si alte mijloace de salvare este preferabil sa se ramâna în grup

Actiuni imediat urmatoare: conducatorul ambarcatiunii va organiza o veghe permanenta daca numarul oamenilor este mare se va trece la colectarea apei de ploaie se va asigura ranitilor o asezare cât mai comoda.

Tehnici de supravietuire: apa va fi sorbita, nu înghitita corpul va fi protejat împotriva expunerii la soare pe timp geros oameni se vor odihni mai ales ziua în reprize scurte, iar pe ger puternic, vor fi tinuti treji pentru a nu îngheta în timpul somnului se vor evita miscarile inutile pentru dozarea fortelor mijloacele de semnalizare vor fi folosite numai în cazul în care avem certitudinea ca putem fi vazuti.

Alimentatia: alimentele se vor consuma dupa 24 ore în ratii zilnice de trei ori pe zi daca este posibil se va lua un surplus de alimente.

Nota Alimentele sarate sau care contin proteine sunt complet absorbite în procesul de digestie si solicita un consum mare de apa. Nu se recomanda - carne de pasare oua brânza mazare etc. Omul poate supravietui fara hrana 40 zile.

Pericole pentru supravietuitori:

a) Temperatura apei - temperatura scazuta provoaca hipotermia, astfel organismul amorteste, se rigidizeaza musculatura si articulatiile, apare dezechilibrul fizic si moartea

Atentie - temperatura organismului continua sa scada si dupa scoaterea din apa, aproximativ 20 minute (rapiditatea scaderii temperaturii depinde de stratul subcutanat si culoarea pielii - rezista mai mult grasii decât slabii, albii decât negrii, si cel mai bine galbenii)

b) Înghetul - pe geruri mari oamenii trebuie sa faca miscare pentru a nu îngheta se recomanda ca oamenii sa fie tinuti treji prin tras la rame, cântat, povestit, veghe, etc.

c) socurile - cel mai adesea se produc datorita lipsei de ordine si panicii produse la parasirea navei (se pot produce organismului leziuni grave, functie de înaltimea de la care s-a sarit, si cu ce obiecte dure a venit în contact) noaptea locurile de evacuare si suprafata apei trebuie luminate pe cât posibil.

d) Înecul - apare ca urmare a înghitirii unei mari cantitati de apa si a blocarii caii respiratorii salvarea celor care nu stiu sa înoate, trebuie facuta venind catre acestia prin spate si remorcându-i, iar daca ne este pusa viata în pericol trebuie sa ne degajam cu toata hotarârea.

e) Vietuitoarele marine - corpul uman neprotejat trebuie ferit de contactul cu anumite vietuitoare marine, cum sunt: pisica de mare, dragonul etc. în zona tropicala traiesc pesti rapitori baracuda, rechini, etc.

f) Efectele psihice - înrautatirea echilibrului psihic se produce în mod diferit de la individ la individ, cea mai mare influenta negativa având-o: deznadejdea, resemnarea, deziluzia, invidia etc.

Efectele psihice sunt puternic influentate de starea marii în timpul naufragiului si de coordonarea actiunilor de salvare

O actiune de salvare bine condusa, fara panica, cu ordine clare si sigure, fara pierderi de vieti omenesti prealabile, da încredere si speranta echipajului.