Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




MASINA ASINCRONA TRIFAZATA

tehnica mecanica


Ecuatiile de functionare în regim permanent



3.6.1. Ecuatiile masinii asincrone trifazate în teoria fizica

Ipoteze: MAT simetrica, alimentata în stator de la o sursa trifazata simetrica de frecventa f1

masina functioneaza în regim permanent

circuitul magnetic este liniar

se neglijeaza piergerile în fier

circuitul rotoric se considera scurtcircuitat


Schema corespunzatoare unei faze a motorului asincron trifazat

Parametrii corespunzatori unei faze a motorului asincron trifazat

L1s, L2s



j s j s



j j


- rezistenta înfasurarii statorice, rotorice

- inductivitatea de dispersie statorica, rotorica

- fluxul magnetic de dispersie al statorului, al rotorului

- fluxul magnetic util care înlantuie înfasurarea de faza a statorului, a rotorului

Se aplica legea inductiei 12412g616m electromagnetice si legea lui Ohm pentru circuitul unei faze statorice, respectiv rotorice:

în stator pulsatia este w

(în rotor pulsatia este w = s w


In complex simplificat sistemul devine:


unde:

- valoarea maxima a fluxului util fascicular j în complex simplificat este F

- t.e.m. indusa de fluxul magnetic util în înfasurarea statorica

- t.e.m. indusa de fluxul magnetic util în înfasurarea rotorica daca rotorul ar fi calat

- reactantele de dispersie ale statorului, rotorului


Curentul de magnetizare, Im este acel curent care daca ar parcurge înfasurarea statorica cu w1 spire si factor de înfasurare Kw1, ar produce aceeasi solenatie cu solenatia rezultanta compusa din solenatia inductoare si solenatia de reactie:


OBSERVAŢIE: Raportarea înfasurarii secundare, (rotorica), la cea

primara, (statorica), se face înmultind ecuatia a doua, (corespunzatoare rotorului) cu raportul




unde:

- rezistenta înfasurarii rotorice raportata la stator

- reactanta de dispersie a înfasurarii rotorice raportata la stator

- reactanta de magnetizare

- curentul rotoric raportat la înfasurarea statorica

- t.e.m. indusa în înfasurarea rotorica, raportata la stator




3.6.2. Ecuatiile masinii asincrone trifazate în teoria tehnica


Se iau în considerare pierderile în fier si saturatia circuitului magnetic

Caderile de tensiune pe rezistenta R1, si reactanta X1s sunt mici în raport cu U1 si E1 se pot neglija

fluxul magnetic util, F tensiunea de alimentare U1

F = f(qm solenatia de magnetizare, qm, este determinata de tensiunea U1 si nu depinde de curentii I1 si I'2, (la o tensiune U1 data, fluxul magnetic F ramâne constant)

Pentru I'2 = 0, (la gol), daca se neglijeaza pierderile în fier Im = I10

OBSERVAŢII:

Datorita saturatiei, dependenta F = f(qm) nu este liniara dar se poate aproxima cu o dreapta pentru o tensiune U1 data

Daca se au în vedere pierderile în fier, curentul de mers în gol are doua componente:

rezistenta Rw este acea rezistenta care daca ar fi parcursa de curentul Iw, atunci în ea s-ar disipa pierderi Joule egale cu pierderile în fier care revin unei faze

Ecuatiile motorului asincron trifazat cu considerarea pierderilor în fier , în regim stationar sunt:



3.7 Scheme electrice echivalente si diagrama de fazori pentru

motorul asincron trifazat



Diagrama fazoriala a MAT


origine de faza este fluxul magnetic F

; E1 este decalat în urma cu p


Diagrama curentilor



Im este în faza cu F

Iw Im

I10   50)%I1n I reprezinta diagonala mica a paralelogramului format de I1 si I'2


Se construieste -E1

Se construieste R1I1 I

Se construieste jXs I I

U închide poligonul tensiunilor conf. ec. statorului


I se cunoaste (rezulta din diagrama curentilor)

Se construieste R'2 I'2 I'

Se construieste jX's I I

E'2 închide poligonul tensiunilor din rotor






Schemele electrice echivalente în T ale MAT

Pentru Rw >> Xm

Sistemul de ecuatii corespunzator ultimei scheme în T este

Cu notatia :

expresia curentului I'2 devine:

Schema electrica echivalenta în G a MAT

(cu circuitul de magnetizare scos la bornele primare)


Expresia curentilor si a constantei c1 din schema în G sunt:

OBSERVAŢIE:

Transfigurarea schemei din T în G mentine neschimbate pierderile din circuitul secundar:

Pentru simplificare se fac notatiile:

3.8 Caracteristica cuplu - alunecare


Expreria cuplului elmg. este :

Valoarea efectiva a curentului rotoric raportat (schema în T) este:

Expresia cuplului electromagnetic este:

OBSERVAŢIE:

Pentru tensiune de alimentare data si parametrii electrici cunoscuti, cuplul electromagnetic, M, este o functie de alunecare, s, (M = f(s))


Alunecarea corespunzatoare cuplului maxim, (alunecarea critica, sm) rezulta din ecuatia:

Alunecarea critica, sm este:

OBSERVAŢII:

semnul "+" corespunde regimului de motor si "-" regimului de generator

alunecarea critica, sm, depinde direct proportional de rezistenta rotorica raportata R'2

alunecarea critica, sm, nu depinde de tensiunea de alimentare



alunecarea critica, sm, depinde invers proportional de frecventa f1, (Xs pf1Ls


OBSERVAŢII:

cuplul maxim, Mm, depinde direct proportional de patratul tensiunii de alimentare, U1

cuplul maxim, Mm, nu depinde de rezistentta înfasurarii rotorice, R'2


Raportul M /Mm este remarcabil prin simplitatea si utilitatea lui:






Pentru motoarele asincrone trifazate uzuale, lsm << 1

relatia lui Kloss


OBSERVAŢII :

Pentru alunecari s < sm, cuplul M este direct proportional cu alunecarea s

Pentru alunecari mari, s > sm, cuplul M este invers proportional cu alunecarea, s


Caracteristica cuplu - alunecare a MAT

Raportul Mm / Mn = 2 reprezinta capacitatea de supraâncarcare, (este data de catalog)

Pentru s = 1 se obtine cuplul de pornire, Mp, al motorului asincron trifazat:

3.9 Caracteristici de functionare


3.9.1 Caracteristica mecanica a motorului asincron trifazat


unde: n - turatia motorului

M2 - cuplul util la ax


Daca se neglijeaza pierderile mecanice, Pmfv, si pierderile în fierul rotoric, PFe2, (PFe2 sunt proportionale cu f2, f2 = sf1, s << 1)

cuplul elmg. M   cuplul util,   M2

Din si caracteristica M = f(s) forma caracteristicii mecanice n = f(M) a MAT


Alura si zonele de functionare ale caracteristicii mecanice a MAT

Stabilitate statica:


A - punct de functionare

stabil


B - punct de functionare

instabil






OBSERVAŢII:

MAT are o caracteristica mecanica dura, adica, turatia scade putin de la gol la sarcina, (ea poate fi considerata constanta)

Caracteristica mecanica prezinta doua zone de functionare:

zona de functionare normala ; nm < n < n1 si 0 < M < Mm

zona în care masina nu trebuie sa functioneze - ; n < nm si

3.9.2 Caracteristica randamentului


unde: P2 - puterea utila, (putere mecanica la ax)


unde:   PJ1 - pierderile în rezistenta înfasurarilor statorice

PJ2 - pierderile în rezistenta înfasurarilor rotorice

PFe1, pierderile în fier în miezul statoric, (PFe2 0, se neglijeaza)

Pmfv - pierderile mecanice de frecare si ventilatie


OBSERVAŢII :

Pierderile PJ1 + PJ2 depind de sarcina motorului, respectiv de curentii din înfasurari

Pierderile PFe1 + Pmfv , la turatie si tensiune de alimentare date, sunt constante

Randamentul este maxim când pierderile variabile sunt egale cu pierderile constante

Randamentul variaza relativ putin dupa atingerea valorii maxime


Caracteristica randamentului pentru MAT

Randamentul nominal al MAT cu Pn = (10 ) kW este hn














3.9.3 Caracteristica factorului de putere



Caracteristica factorului de putere al MAT


















OBSERVAŢIE:

La mersul în gol, cos j este foarte mic si creste odata cu puterea activa deoarece puterea reactiva variaza relativ putin de la gol la sarcina nominala




Document Info


Accesari: 6508
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )