METODE FIZICE DE MĂSURĂ sI CONTROL

METODE FIZICE DE MĂSURĂ sI CONTROL

În general se determina urmatoarele caracteristici:

1. Densitatea absoluta a lichidelor cu picnometrul:

Se calculeaza cu formula: d = (G₂ - G₁    ) / ( G₃ - G₁ ) [g/cm³], în care

G₁ = greutatea picnometru 19219g67t lui gol, în g;

G₂ = greutatea picnometru 19219g67t lui umplut cu apa distilata, în g;

G₃ = greutatea picnometru 19219g67t lui umplut cu lichidul de analizat, în g.

2. Densitatea solidelor cu picnometrul:

Se procedeaza astfel:

g₄ = (g₁ + g₂) - g₃

Densitatea coprului va fi egala cu masa corpului împartita la volumul de masa dislocuit:

D = g₁ / g₄

În practica se determina masa corpului P la temperatura de lucru si masa P' a unui volum de apa tot la temperatura de lucru. Raportul P/P'se înmulteste cu densitatea apei la temperatura de lucru.

D = (P / P') x d

Unde d = densitatea apei la 0 °C (d = 0,9998 g/cm³). Daca determinarea se face la 15 °C, atunci d = 0,99912 g/cm³.

3. Densitatea relativa cu areometrul:

Daca aceste areometre sunt gradate în densitati atunci ele se numesc densimetre. Exista densimetre pentru lichide mai usoare sau mai grele ca apa, simple sau cu termometru.

4. Continutul de zahar al mustului de struguri si alte fructe cu mustimetrul:

Se poate determina în functie de densitatea mustului:

g zahar / l = 2667x (D-1) - 30 sau g zahar / l = 2450x (D-1) - 14

De exemplu, mustimetrul Oechsle este divizat în grade mustimetrice care indica numarul de miimi cu care densitatea mustului este mai mare decât densitatea apei (1 g/cm³). Astfel, o densitate de 1,054 înseamna 54° Oechsle (Oe). Daca determinarea se face la o temperatura diferita de cea de etalonare a mustimetrului, pentru fiecare 5°C în plus sau în minus se adauga sau se scade câte un grad mustimetric.

5. Densitatea laptelui cu lactodensimetrul:

Lactodensimetrele sunt gradate în jurul valorii de 1,30, cât este densitatea normala a laptelui.

6. Concentratia în alcool (volume) cu alcoolmetrul:

Alcoolmetrul centezimal al lui Gay - Lussac, care da direct volumul de alcool continut în 100 volume solutie

7. Densitatea vinului, berii, lichiorurilor cu areometre speciale.

8. Caracteristicile reologice ale unor produse alimentare:

b. Curba de vâscozitate negativa care determina descresterea consistentei aluatului;

c. Curba de frecare a aluatului de peretii malaxorului care contribuie aparent la mentinerea consistentei aluatului.

Curba farinografica permite masurarea urmatoarelor caracteristici:

• consistenta aluatului (unitati Brabender);
• formarea aluatului (minute);
• stabilitatea aluatului (minute);
• elasticitatea aluatului (latimea curbei, în unitati Brabender);
• înmuierea aluatului (unitati Brabender);
• cuplul maxim (unitati Brabender);
• indicele de toleranta (unitati Brabender);
• timpul de prelucrare (unitati Brabender).

9. Determinarea consistentei produselor pastoase:

Se poate folosi: - consistometrul Bostwick, cu ajutorul caruia se determina distanta parcursa de un produs vâscos, în cm;

- consistometrul Adams, cu care se masoara diametrul suprafetei pe care s-a întins un produs vâscos;

- vâscozimetrul rotativ;

- vâscozimetrul cu piston.

10. Determinarea caracteristicilor reologice ale produselor cu structura ferma:

Se pot folosi o serie de tipuri de penetometre, texturometre, maturometre, gelometre, fibrometre, plastimetre. Penetrometrele masoara adâncimea de patrundere a unei tije de o anumita forma într-un produs sub actiunea unei forte ce se exercita asupra sa. Texturometrele masoara forta de taiere a unei probe. Maturometrele masoara rezistenta pe care o opune produsul actiunii de penetrare exercitata de un grup de ponsoane metalice si care este proportionala cu gradul de maturare al fructelor si legumelor. Gelometrele masoara fermitatea gelurilor prin determinarea fortei sau greutatii care trebuie aplicata unui piston cu anumite caracteristici (greutate si suprafata de contact) pentru ca acesta sa patrunda în gel. Fibrometrele masoara fibrozitatea materiilor prime vegetale prin intermediul unor fire metalice cu diametrul de 0,9 mm, prinse la capete cu o piesa metalica în forma de U, de o anumita greutate. Segmentele de tulpina care nu sunt taiate de fire s considera fibroase.

11. Determinarea culorii produselor alimentare

Se poate determina prin metode subiective (de un observator) si prin metode obiective (cu fotocolorimetre, spectrofotometre).