METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA SECTIUNII ECONOMICE A CONDUCTOARELOR IN INSTALATII ELECTRICE DE DISTRIBUTIE DE 1 - 110 KV

C U P R I N S

Pag.

CAPITOLUL 1

SCOP

Art. 1. – Prezenta norma permite stabilirea, prin calcul economic bazat pe criteriul Cheltuieli Totale Actualizate minime, a sectiunii liniilor electrice de distributie folosind o metodologie bazata pe metoda cunoscuta in literatura sub denumirea de “metoda densitatii economice de curent”.

CAPITOLUL II

DOMENIU DE APLICARE

1,37(1+0.414/L)^1/2

1,37(1+0,829/L)^1/2

conductoare izolate

1,30(1+0.294/L)^1/2

1,30(1+0,588/L)^1/2

110 kV

conductoare din OlAl

1,32(1+1.170/L)^1/2

1,28(1+2,340/L)^1/2

Cu

j.t.

cond.neizolate

1,61(1+0,015/L)^1/2

1,61(1+0,031/L)^1/2

20 kV

cond.neizolate

1,29(1+0,370/L)^1/2

1,29(1+0.741/L)^1/2

110 kV

cond.neizolate

1,18(1+0,880/L)^1/2

1,18(1+1.760/L)^1/2

LEC

Al

j.t.

izolatie din polietilena

1,22(1+0,011/L)^1/2

1,22(1+0,022/L)^1/2

izolatie din PVC

1,16(1+0,010/L)^1/2

1,16(1+0,021/L)^1/2

6 kV

6 kV

izol.polietil. reticulata

1,35(1+0,091/L)^1/2

1,35(1+0,182/L)^1/2

izolatia PVC

1,40(1+0,147/L)^1/2

1,40(1+0,294/L)^1/2

10 kV

izol.polietil. reticulata

1,36(1+0,083/L)^1/2

1,36(1+0,167/L)^1/2

izolatia PVC

1,43(1+0,131/L)^1/2

1,43(1+0,262/L)^1/2

20 kV

izol.polietil. reticulata

1,57(1+0,254/L)^1/2

1,57(1+0,508/L)^1/2

10 kV

izolatie hartie

1,27(1+0,113/L)^1/2

1,27(1+0,225/L)^1/2

20 kV

1,41(1+0,125/L)^1/2

1,41(1+0,250/L)^1/2

Cu

j.t.

izol.polietilena

1,38(1+0,009/L)^1/2

1,38(1+0,017/L)^1/2

izolatie din PVC

1,31(1+0,010/L)^1/2

1,31(1+0,021/L)^1/2

6 kV

izol.polietil.reticulata

1,54(1+0,095/L)^1/2

1,54(1+0,190/L)^1/2

izolatia PVC

1,44(1+0,111/L)^1/2

1,44(1+0,223/L)^1/2

10 kV

izol.polietil.reticulata

1,51(1+0,097/L)^1/2

1,51(1+0,195/L)^1/2

izolatia PVC

1,56(1+0,113/L)^1/2

1,56(1+0,225/L)^1/2

20 kV

izol.polietil.reticulata

1,52(1+0,155/L)^1/2

1,52(1+0,309/L)^1/2

10 kV

izolatie hartie

1,21(1+0,068/L)^1/2

1,21(1+0,136/L)^1/2

20 kV

1,9(1+0,080/L)^1/2

1,39(1+0,160/L)^1/2

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

Art. 19. – In cazul in care sarcina maxima anuala este variabila in timp determinarea sarcinii maxime de calcul (I_M) se face in functie de sarcina maxima in regim normal de functionare, estimata pentru primul an de exploatare si de evolutia acesteia in urmatorii ani, in una din ipotezele prezentate in continuare.

a) Ipoteza 1: Sarcina maxima nu variaza in decursul perioadei de analiza fata de sarcina maxima din primul an.

Sarcina maxima de calcul - I_M – se va considera insasi valoarea sarcinii maxime din primul an.

b) Ipoteza 2: Sarcina maxima creste cu o rata anuala r in perioada primilor ani dupa primul an de exploatare, valoarea plafon atinsa in final (I_Mf) presupunandu-se ca se mentine in restul duratei de serviciu a liniei.

Sarcina maxima de calcul se determina cu relatia:

(7.1)

unde:

I_Mi este sarcina maxima din primul an de exploatare;

K_r - coeficientul in functie de rata 'r' de crestere a sarcinii, determinat in baza tabelului 3.

Nota 1. Sarcina maxima de calcul (I_M) este mai mica decat sarcina maxima atinsa in final, care se poate determina cu formula:

(7.2)

Atunci cand se cunoste I_Mf si rata r de crestere in cei t_r ani, din relatia (7.2) se determina valoarea lui I_Mi si aceasta se introduce apoi in relatia (7.1).

Nota 2. In cazul liniilor cu derivatii, relatia (7.1) poate fi aplicata cu suficienta exactitate, intai fiecarui consumator sau fiecarei derivatii in parte si apoi se stabilesc sarcinile de calcul tranzitate in lungul liniei.

c) Ipoteza 3: Idem ipoteza 2, cu precizarea ca in unul din cei 9 ani in care are loc cresterea treptata a sarcinii cu rata r – si anume in anul t_s – mai are loc o crestere suplimentara in salt, prin suprapunerea unei sarcini planificate I_p1.

Sarcina maxima de calcul se determina cu relatia:

(7.3)

unde:

I_Mi este sarcina maxima din primul an de exploatare;

K_rs - coeficientul in functie de rata de crestere (r) si de valoarea relativa a saltului de sarcina in anul t_s, in raport cu sarcina din primul an (I_p1/I_Mi), determinat in tabelul 4.

Art. 20. - Stabilirea sarcinii maxime de calcul in cazul liniilor radiale cu sarcini in derivatie in ipoteza ca linia are sectiunea constanta se va face dupa cum urmeaza:

 

Figura 7.1

Art. 25. - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensiva sunt :

Art. 28. - Datele prezentate in tabelele 510 se refera numai la linii cu conductoare din aluminiu. Pentru limitele corespunzatoare stabilitatii termice in regim de lunga durata al liniilor electrice in cablu valorile din tabele trebuie folosite in corelatie cu normativul privind proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice. Pentru alte tipuri de linii existente in exploatare se va folosi relatia (8.1) si datele din tabelele 1, 2 si A2.

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA – SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE s_e EXISTENTA IN EXPLOATARE

I_fec – curent frontiera economica –in A

I_ft - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) – in A

TIPUL LINIEI

s_e

S_fec pentru urmatoarele durate T_M ale sarcinii maxime, in h/an

S_ft

aer ambiant

mm²

cu temp.maxima

40 ^oC

LEA DE JOASA

TENSIUNE

cu cond.din Al

s_M=95 mm²

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA – SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE s_e EXISTENTA IN EXPLOATARE

I_fec – curent frontiera economica –in A

I_ft - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) – in A

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare).

TIPUL LINIEI

s_e

S_fec pentru urmatoarele durate T_M ale sarcinii maxime, in h/an

S_ft

aer ambiant

mm²

cu temp.maxima

40 ^oC

LEA DE 20 kV

cu cond. din

Al - Ol

s_M=120 mm²

LEA DE 110 kV

cu cond. din

Al - Ol

s_M=300 mm²

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA – SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE s_e EXISTENTA IN EXPLOATARE

I_fec – curent frontiera economica –in A

I_ft - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) – in A

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare)

TIPUL LINIEI

s_e

S_fec pentru urmatoarele durate T_M ale sarcinii maxime, in h/an

S_ft

pentru pozare in

mm²

sol la

aer la

20 ^oC

30 ^oC

LEC DE JOASA

TENSIUNE

cu izolatie sintetica

si cond. din Al

s_M=240 mm²

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA – SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE s_e EXISTENTA IN EXPLOATARE

I_fec – curent frontiera economica –in A

I_ft - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) – in A

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare).

TIPUL LINIEI

s_e

S_fec pentru urmatoarele durate T_M ale sarcinii maxime, in h/an

S_ft

pentru pozare in

mm²

sol la

aer la

20 ^oC

30 ^oC

LEC DE 6 kV

cu izolatie

din PVC si

cond. din Al

s_M=240 mm²

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA – SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE s_e EXISTENTA IN EXPLOATARE

I_fec – curent frontiera economica –in A

I_ft - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) – in A

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare).

TIPUL LINIEI

s_e

S_fec pentru urmatoarele durate T_M ale sarcinii maxime, in h/an

S_ft

pentru pozare in

mm²

sol la

aer la

20 ^oC

30 ^oC

LEC DE 10 kV

cu izolatie

sintetica si

cond. din Al

s_M=150 mm²

LEC DE 10 kV

cu izolatie

din hartie si

cond. din Al

s_M=185 mm²

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA – SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE s_e EXISTENTA IN EXPLOATARE

I_fec – curent frontiera economica –in A

I_ft - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) – in A

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare).

TIPUL LINIEI

s_e

S_fec pentru urmatoarele durate T_M ale sarcinii maxime, in h/an

S_ft

pentru pozare in

mm²

sol la

aer la

20 ^oC

30 ^oC

LEC DE 20 kV

cu izolatie

din polietilena si

cond. din Al

s_M=150 mm²

LEC DE 20 kV

cu izolatie

din hartie si

cond. din Al

s_M=150 mm²

A N E X E

Tipul constructiv al liniei

s_M

A

K

mm²

€/km

€/km.mm²

LEA

Al

j.t

conductoare neizolate

conductoare torsadate

20 kV

conductoare Al-Ol neiz.

conductoare Al-Ol izol.

110 kV

conductoare Al-Ol

Cu

j.t.

conductoare neizolate

20 kV

conductoare neizolate

110 kV

conductoare neizolate

LEC

Al

j.t.

izolatie din polietilena

izolatie din PVC

6 kV

izol.polietilena reticulata

izolatie din PVC

10 kV

izolatie polietil.reticulata

izolatie din PVC

izolatie hartie

20 kV

izolatie polietil. reticulata

izolatie hartie

Cu

j.t.

izolatie din polietilena

izolatie din PVC

6 kV

izolatie polietil. reticulata

izolatie din PVC

10 kV

izolatie polietil. reticulata

izolatie din PVC

izolatie hartie

20 kV

izolatie polietil.reticulata

izolatie hartie

Surse: Cataloage de preturi Pirelli Romania, devize-oferte pentru constructia de linii electrice ale unor societati ELCO, devize oferta pentru licitatii internationale

s

mm²

T_SM , in h/an

2x95

K_j =1,40

Domeniile definite in kVA

Tabelul A.3.2.

Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care

le corespund in cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV, cu conductoare neizolate din Ol-Al, s_M 120 mm²

Domeniile definite in AMPERI

*Doua circuite de cate 4 km, fiecare cu cate doua celule, cate una la fiecare capat

K_2j=1,51 (conform tab.2)

Domeniile definite in MVA

Tabelul A.3.3.

Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care

le corespund in cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV, cu conductoare din Ol-Al, s_M 300 mm²

Domeniile definite in AMPERI

*Doua circuite de cate 20 km, fiecare cu cate doua celule cu intreruptor

K_2j=1,40 (conform tab.2)

Domeniile definite in MVA

Tabelul A.3.4.

Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care

le corespund in cazul construirii unor LINII NOI in cablu de

JOASA TENSIUNE, cu conductoare din ALUMINIU si izolatia

din PVC , s_M 300 mm²

Domeniile definite in AMPERI

*Fazele celor doua cabluri sunt legate cate doua in paralel si alimentate

printr-un intreruptor comun

K_j=1,16 (conform tab.2)

Domeniile definite in kVA

Tabelul A.3.5.

Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care

le corespund in cazul construirii unor LINII NOI in cablu de

6 kV, cu conductoare din ALUMINIU si izolatia din PVC

s_M 240 mm²

Domeniile definite in AMPERI

*Fazele celor doua cabluri sunt legate cate doua in paralel si alimentate printr-un intreruptor

comun

s

mm²

T_SM , in h an

2x240*

*Doua circuite de 1,5 km, fiecare cu cate doua celule cu intreruptor

K_2j=1,55 (conform tab.2)

s

mm²

T_SM , in h an

2x240*

Tabelul A.3.7

Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care

le corespund in cazul construirii unor LINII NOI in cablu de

20 kV, cu conductoare din ALUMINIU si izolatia din

POLIETILENA, s_M 150 mm²

Domeniile definite in AMPERI

*Doua circuite de cate 4 km, fiecare cu cate doua celule cu intreruptor

K_i=1,67    (conform tab.2)

Tipul constructiv: LEC j.t. cu izolatie din PVC si conductoare din aluminiu (s_max=300 mm²)

Sarcina maxima de durata estimata pentru primul an de exploatare:

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face in urmatoarele doua ipoteze:

Ø                   ipoteza 1 – sarcina maxima anuala poate fi considerata, practic constanta in timp;

Ø                   ipoteza 2 – in urmatorii noua ani, dupa primul an de exploatare, este de asteptat o crestere a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 %, ceea ce corespunde unei cresteri cu o rata medie anuala:

%/an.

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va mentine la valori de ordinul 4000 h/an.

Dimensionarea sectiunii economice

Ipoteza 1

Sarcina maxima de calcul:

A

Densitatea economica de curent si valoarea coeficientului K_j se determina din tabelul 1 (pentru T_SM=4000 h/an) si, respectiv, din tabelul 2.

Sectiunea economica de calcul, se determina cu relatia (6.4):

mm² .

Numarul economic de calcul, al conductoarelor unei faze, se determina cu relatia (6.7)

.

Intrucat N_c este mai mic decat 1,41, numarul economic de cabluri rezulta N=1.

Sectiunea economica care se adopta in prima ipoteza (conform art.18. lit.b.):

mm²

Eficienta economica care se poate obtine prin inlocuirea sectiunii admisibile termic s_t=150 mm² cu s_ec=300 mm² este prezentata in exemplul 9.

Ipoteza 2

Sarcina maxima de calcul:

A

Valoarea coeficientului K_r=1,43 este determinata din tabelul 3 pentru r = 6%/an si t_r = 9 ani.

OBSERVATIE. Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se asteapta a fi in crestere treptata, sectiunea liniei urmeaza a fi determinata pe baza unei sarcini de calcul (290·1,43 = 415 A) mai mica cu 16% fata de sarcina maxima estimata pentru al zecelea an de exploatare (290·1,7 = 493 A).

Ca si in ipoteza 1, si conform tabelelor 1 si 2

Sectiunea economica de calcul:

mm² .

Numarul economic de calcul, al conductoarelor unei faze:

Intrucat numarul de calcul N_c este mai mare decat 1,41, pentru solutia economica se adopta N=2

Sectiunea economica care trebuie adoptata in a doua ipoteza este

mm²

Nota. Pentru dimensionare se poate folosi si tabelul A3.4 din anexa 3 din care rezulta imediat ca pentru o sarcina de 290 A, la o durata de utilizare a puterii maxime de 4000 h/an sectiunea economica este de 1x300 mm² (domeniul de sarcini intre care este economica sectiunea de 300 mm² fiind cuprins intre 216 A si 395 A). In schimb pentru o sarcina echivalenta de 415 A sectiunea economica va fi 2x300 mm² (domeniul de sarcini intre care este economica sectiunea de 2x300 mm² fiind cuprins intre 395A si 605 A).

EXEMPLUL 2 . LINIE RADIALA CU SECTIUNE ECONOMICA CONSTANTA SAU CU SECTIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE – Fig. 2

Date initiale:

Tipul constructiv: LEC j.t cu izolatie din PVC si conductoare din aluminiu (s_M=300 mm²).

Sarcinile maxime anuale sunt indicate in figura 2 si se apreciaza ca in timp valorile lor se vor mentine constante.

Durata de utilizare a puterii maxime se considera a fi practic aceeasi la toti consumatorii si de ordinul:

h/an

Dimensionarea se va face in doua ipoteze:

Ø         ipoteza A – sectiune economica constanta;

Ø      ipoteza B – sectiuni economice distincte pentru tronsonul 1 si, respectiv pentru tronsoanele 2 si 3 conform recomandarii de la art. 21.

Dimensionarea sectiunilor economice

Ipoteza A

Sarcina maxima echivalenta de calcul:

A

Densitatea economica de curent si coeficientul de crestere K_j se determina din tabelele 1 si, respectiv, 2. Prin interpolare liniara:

.

Sectiunea economica de calcul :

mm² .

Numarul economic de calcul al conductoarelor unei faze:

.

Conform relatiei 3.9,b la aceeasi concluzie N=1 se ajunge observand ca s^c_ec=98 mm² este mai mic decat s_M=300 mm².

Sectiunea economica adoptata in ipoteza A:

mm²

Din tabelul A3.4 rezulta ca domeniul de sarcini economice pentru sectiunea de 95 mm² este 69–90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 ore/an si sarcina de calcul de 82 A este cuprinsa in acest domeniu.

Sarcina maxima de calcul: A

Sectiunea economica de calcul:

mm²

Numarul economic de calcul al conductoarelor unei faze:

Sectiunea economica adoptata:

Tronsoanele 2 si

Sarcina maxima echivalenta de calcul:

A

Sectiunea economica de calcul:

mm²

Numarul economic de conductoare al unei faze: N=1 deoarece mm² este mai mic decat mm².

Sectiunea economica adoptata:

mm².

NOTA. In cazurile cand se admite alegerea sectiunilor economice pe tronsoane, de obicei se pot obtine economii atat la volumul de aluminiu, cat si la consumurile proprii tehnologice de putere si de energie. Astfel, in ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obtine urmatoarele economii:

- circa 11% la cantitatea de aluminiu necesara pentru conductoare:

;

- circa 8% la consumul propriu tehnologic de putere:

.

EXEMPLUL 3. LINIE RADIALA CU DOI CONSUMATORI AVAND FACTORII DE PUTERE SI DURATELE T_SM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE – Fig. 3

Date initiale:

Tipul constructiv: LEA 20 kV cu conductoare din OlAl (mm²).

Sarcinile sunt indicate in figura 3.

Determinarea sectiunii economice

Tranzitul anual de sarcina:

Puterea maxima anuala:

MVA

si deci pentru primul tronson I_M1=90 A.

Durata de utilizare a sarcinii maxime:

h/an

Densitatea economica de curent se apreciaza din tabelul 1:

Sarcina maxima echivalenta de calcul:

respectiv

Sectiunea economica de calcul:

In ipoteza ca linia ar fi prevazuta cu o singura celula cu intreruptor (n=1) la capatul ei de alimentare, conform relatiei 6.6,b sau a tabelului 2:

Numarul economic de calcul al circuitelor:

.

Intrucat N_c<1,41 se adopta N=1:

Sectiunea economica adoptata:

EXEMPLUL 4. LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE, CU CELULE LA AMBELE CAPETE, LA CARE ESTE PLANIFICATA O CRESTERE IN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date initiale:

Tipul constructiv: LEA 20 kV avand celule cu intreruptor la ambele capete, lungimea L=2 km si conductoarele din OlAl (s_M=120 mm²).

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimeaza o sarcina maxima anuala S_M=1500 kVA,respectiv I_M=43,3 A, si o durata de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 h/an.

Sarcina maxima anuala se apreciaza ca va fi in crestere in urmatoarele doua moduri:

treptat, cu o rata medie de 2% in primii noua ani dupa primul an de exploatare:

in salt, cu inca 3750 kVA datorita punerii planificate in functiune a unor noi capacitati de productie, aceasta crestere pana la o sarcina maxima de 5250 kVA va avea loc in al treilea an de exploatare al liniei (respectiv in anul t_s=2, ulterior primului an de exploatare).

Durata T_SM este de asteptat ca se va mentine aproximativ constanta.

Dimensionarea sectiunii economice

Sarcina maxima de calcul:

Din tabelul 4, pentru r=2%/an si o crestere in salt de 2,5 ori (3,75 MVA/1,5 MVA) in anul t_s=2, se deduce K_rs=3,23.

Densitatea economica de curent pentru T_SM=5500 h/an se determina din tabelul 1 prin interpolare:

Coeficientul de crestere a lui j_ec, in cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km si n=2 celule cu intreruptor, se determina cu ajutorul urmatoarei relatii din tabelul 2:

,

sau direct cu relatia (6.6,b)

Sectiunea economica de calcul:

Numarul economic de calcul al circuitelor liniei :

Intrucat , se adopta N=1 circuit..

Sectiunea economica adoptata:

AlOl

NOTA. Curentul tranzitat la sarcina maxima anuala din al treilea an de exploatare:

Densitatea de curent cu care se va functiona efectiv la aceasta sarcina maxima:

, ceea ce reprezinta o valoare de 1,4 ori mai mare fata de j_ec=0,89 A/mm², densitatea de calcul folosita pentru dimensionarea liniei.

• EXEMPLUL 5. LINIE RADIALA PENTRU EVACUAREA A 50% DIN PUTEREA

UNUI PT DE 250 kVA

Datele initiale:

Tipul constructiv : LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (s_M=95 mm²).

Sarcina medie in etapa finala:

.

Rata medie de crestere a sarcinii, in urmatorii t_r=9 ani dupa primul an de exploatare: r=3%/an.

Nu se cunoaste repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei si, ca urmare, se apreciaza valoarea raportului dintre lungimea primului tronson si lungimea totala a liniei L₁/L_t=0,15.

Sarcina maxima in primul an de functionare a liniei:

.

Sectiunea economica de calcul:

.

Numarul economic de conductoare pentru o faza:

Intrucat , se adopta N=1.

Sectiunea economica adoptata:

.

EXEMPLUL 6. LINIE ALIMENTATA DE LA DOUA CAPETE SI SECTIUNE CONSTANTA

Fig. 4

Datele initiale:

Tipul constructiv: LEC de 20 kV cu izolatie din polietilena reticulata si conductoare din Al

(s_M=150 mm²).

Sarcinile maxime anuale sunt indicate in figura 4 si valorile lor se considera constante in timp.

Durata de utilizare anuala a puterii maxime:

Dimensionarea sectiunii economice

Pentru stabilirea circulatiei de curenti pe tronsoane, in prealabil se determina cu metoda momentelor, curentul injectat la unul din capetele liniei:

,

unde i_j este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j.

Pornindu-se de la aceasta valoare, se deduce circulatia de curenti pe tronsoane prezentata in

In urmatorii noua ani, dupa primul an de exploatare sunt de asteptat cresteri cu o rata anuala de ordinul r=3%.

Fig.6

In aceasta ipoteza, conform tabelului 3 coeficientul K_r=1,2.

Durata de utilizare anuala a sarcinilor maxime: 5500 ore/an.

Costul unei celule de 110 kV: 110 000 €.

Dimensionarea sectiunii economice

Sarcina maxima echivalenta de calcul:

Densitatea economica se determina prin interpolare din tabelul 1:

.

Sectiunea economica de calcul:

.

Coeficientul pentru determinarea numarului economic de circuite in cazul studiat, in care fiecare circuit se prevede cu cate 6 celule se determina cu relatia (6.6.b) si datele din tabelele anexei 2:

Numarul economic de calcul al circuitelor, conform (6.7):

.

Sectiunea economica adoptata:

.

EXEMPLUL 9. ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBTIN PRIN ADOPTAREA SECTIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizarii unei sectiuni economice s_ec in locul unei sectiuni tehnice mai mici s_t. De exemplu, uneori in practica noastra de proiectare se adopta ca sectiune s_t, sectiunea necesara pentru asigurarea stabilitatii termice in regim de durata a liniilor. Mai poate fi insa, cazul unei sectiuni tehnice impuse de curentii de scurtcircuit sau de restrictii privind caderile de tensiune.

Se va considera cazul cel mai simplu, al unui singur conductor pe faza. Estimarile economice se vor referi la unitatea de lungime a circuitului.

Economia pe metru de traseu si pe durata unui an prin micsorarea pierderilor de putere si energie:

(A4.1)

Investitia suplimentara in cazul cate unui singur conductor pe faza:

(A4.2)

Indicatorul 'durata calendaristica de recuperare a investitiei suplimentare':

a)      PE 022-3/87. Prescriptii generale de proiectare a retelelor electrice

Tipul constructiv al liniei

T_SM

j_ec

K_j

K_2j

s_M

I_M

S_M

j_M

j_M/j_ec

ore/an

A/mm²

mm²

A

kVA

A/mm²

LEA

Al

j.t

conductoare neizolate

conductoare torsadate

20 kV

conductoare Al-Ol

cond,izol.OCA2X

110 kV

conductoare Al-Ol

Cu

j.t.

conductoare neizolate

20 kV

conductoare neizolate

110 kV

conductoare neizolate

LEC

Al

izolatie din polietilena

j.t.

izolatie din PVC

6 kV

izol.polietilena reticulata

izolatie din PVC

10 kV

izol.polietilena reticulata

izolatie din PVC

izol.hartie

20 kV

izol.polietilena reticulata

izol.hartie

Cu

j.t.

izolatie din polietilena

izolatie din PVC

6 kV

izol.polietilena reticulata

izolatie din PVC

10 kV

izol.polietilena reticulata

izolatie din PVC

izol.hartie

20 kV

izol.polietilena reticulata

izol.hartie