ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Magistrala de comunicatie GPIB
Datele transferate pe magistrala de date in timpul executarii comenzilor :
00000 * 0x55 U ! MTA
00001 * 0x3f ? ! UNL
00002 * 0x24 $ ! LISTEN 4
00003 > 0x2a *
00004 > 0x72 r
00005 > 0x73 s
00006 > 0x74 t
00007 > 0x0a <LF>
00008 > 0x3a :
00009 > 0x53 S
00010 > 0x4f O
00011 > 0x55 U
00012 > 0x52 R
00013 > 0x3a :
00014 > 0x41 A
00015 > 0x4d M
00016 > 0x3a :
00017 > 0x53 S
00018 > 0x54 T
00019 > 0x41 A
00020 > 0x54 T
00021 > 0x20
00022 > 0x4f O
00023 > 0x4e N
00024 > 0x0a <LF>
00025 > 0x3a :
00026 > 0x53 S
00027 > 0x4f O 838s1824i
00028 > 0x55 U
00029 > 0x52 R
00030 > 0x3a :
00031 > 0x41 A
00032 > 0x4d M
00033 > 0x3a :
00034 > 0x49 I
00035 > 0x4e N
00036 > 0x54 T
00037 > 0x3a :
00038 > 0x46 F
00039 > 0x55 U
00040 > 0x4e N
00041 > 0x43 C
00042 > 0x20
00043 > 0x4e N
00044 > 0x4f O
00045 > 0x69 i
00046 > 0x53 S
00047 > 0x0a <LF>
00048 * 0x55 U ! MTA
00049 * 0x3f ? ! UNL
00050 * 0x25 % ! LISTEN 5
00051 > 0x2a *
00052 > 0x72 r
00053 > 0x73 s
00054 > 0x74 t
00055 > 0x0a <LF>
00056 > 0x3a :
00057 > 0x4d M
00058 > 0x45 E
00059 > 0x41 A
00060 > 0x53 S
00061 > 0x3a :
00062 > 0x56 V
00063 > 0x54 T
00064 > 0x4f O
00065 > 0x50 P
00066 > 0x3f ?
00067 > 0x0a <LF>
00068 * 0x3f ? ! UNL
00069 * 0x35 5 ! MLA
00070 * 0x45 E ! TALK 5
00071 < 0x2b +
00072 < 0x32 2
00073 < 0x2e .
00074 < 0x31 1
00075 < 0x38 8
00076 < 0x37 7
00077 < 0x35 5
00078 < 0x30 0
00079 < 0x30 0
00080 < 0x30 0
00081 < 0x30 0
00082 < 0x45 E
00083 < 0x2d -
00084 < 0x30 0
00085 < 0x30 0
00086 < 0x32 2
00087< 0x0a <LF>
Setul de instructiuni pentru care s-a realizat aceasta iesire a fost :
-pentru generatorul de semnal
*rst
:SOUR:AM:STAT ON
:SOUR:AM:INT:FUNC NoiS
-pentru osciloscop
*rst
:MEAS:VTOP?
La iesire s-a obtinut valoarea +2.18750000E-002
Comenzile adresate generatorului semnifica :
- generatorul este resetat
- generatorul este pus in modul de modulatie in amplitudine (AM)
- generatorul genereaza modulatie in amplitudine in forma de "noise" (zgomot)
Comenzile adresate osciloscopului semnifica :
- osciloscopul este resetat
- osciloscopului i se cere sa masoare amplitudinea maxima (VTOP) a formelor de unda generate
Analizand traficul de date pe magistrale se observa urmatoarele :
-dispozitivele sunt fie Listener,fie Talker, dar numai unul singur poate folosi magistrala la un anumit moment.
-fiecarui dispozitiv conectat la magistrala i se atribuie o adresa.In cazul de fata, osciloscopului i s-a setat adresa 5,iar generatorului de semnal adresa 4
-pentru a trimite comenzi instrumentului conectat la magistrala si a primi raspunsuri,se efectueaza urmatorii pasi :
- MTA - My Talker Adress - controller-ul este setat ca Talker; acesta este un mesaj pe care controller-ul si-l trimite singur
- UNL - UNListen - pt a se asigura ca nu mai exista nici un alt Listener
- instrumentul respectiv este adresat ca Listener (de ex,in cazul nostru,generatorul de semnal este adresat la adresa 4
- comenzile sunt trimise catre instrument
- UNL - UNListen - nu mai este nevoie ca instrumentul sa fie Listener
-analog atunci cand se doreste obtinerea rezultatului de la instrument.Deosebirile sunt
- controller-ul se seteaza ca fiind Listener,prin comanda MLA - My Listener Adress
- dupa codul hexazecimal urmeaza codul ASCII al mesajului
- dupa codul ASCII urmeaza "!" urmat de mesajul propriu-zis; "!" marcheaza un comentariu
- daca pe magistrala este trimis cate un caracter al comenzii adresate instrumentului, dupa primele 5 caractere care reprezinta numarul de ordine urmeaza caracterul ">"
- dupa caracterul ">" urmeaza codul hexazecimal al caracterului, precedat de prefixul "0x", urmat apoi de caracterul comenzii
- sfarsitul liniei care contine comanda este marcata de codul ASCII "LF" (line feed), caruia ii corespunde in cod hexazecimal "0a"
Se mai remarca cum comenzii "MTA" ii corespunde codul ASCII "U", corespunzator comenzii "MTA21".Aceasta ne indica faptul ca adresa de pe magistrala a controller-ului este 21.Analog, comenzii "MLA" ii corespunde codul ASCII "5",de asemenea corespunzator comenii "MLA21".21 este adresa pe care o folosesc in general controller-ele produse de HP si ICS Electronics.Controller-ele produse de National Instruments folosesc de obicei adresa 0.De aceea, atunci cand setam adresele instrumentelor, nu trebuie folosite 0 si 21.De asemenea, si adresa 31 trebuie evitata, deoarece este adresa pentru Unlisten (sau Listen31) si Untalk (sau Talk31).
Corespunzator comenzii "Listen 4" este codul ASCII "$", corespunzator comenzii "MLA4".
Corespunzator comenzii "Listen 5" este codul ASCII "%", corespunzator comenzii "MLA5".
Corespunzator comenzii "Talk 5" este codul ASCII "E", corespunzator comenzii "MTA5".
Concluzii
Magistrala GPIB a aparut datorita nevoii de a conecta instrumentele de test la calculatoare, care la acel moment nu aveau porturi standard de interfata.Pentru fiecare instrument trebuia proiectata si construita o interfata, lucru ce ducea la un volum excesiv de munca pentru o simpla conectare la un computer.
Magistrala GPIB (General Purpose Interface Bus) foloseste un cablu standard si un set standard de comenzi pe care le foloseste pentru a comunica cu instrumentele.
Instrumentele au la randul lor un set de raspunsuri standard la comenzi.
Instrumentele pot fi atat Listener,cat si Talker,dar nu pot fi amandoua simultan,si nu poate fi decat un singur Listener sau Talker care foloseste magistrala la un anumit moment.Controller-ul se asigura de aceasta trimitand comanzile UNL sau UNT atunci cand doreste sa trimita, respectiv sa primeasca date de la un instrument.
Instrumentele trebuie sa aiba, de asemenea, un mod prin care li se poate seta adresa.Ele pot avea si adrese secundare care sunt folosite pentru a adresa sub-functii sau canale ale instrumentelor.Cand distribuim adrese instrumentelor conectate la magistrala,este recomandat sa se evite adresele 0,21 si 31, deoarece sunt folosite de catre controller.
Desi sunt 31 de adrese,driver-ele IEEE 488 pot controla numai 14 instrumente.
Standardul IEEE 488.2 asigura unificarea modului de control al instrumentelor.
De exemplu, a devenit standard ca un mesaj sa se termine cu <LF> (line feed).La *rst instrumentele se reseteaza.
Nici acest standard nu era suficient, deoarece fiecare instrument venea cu propriul sau set de comenzi.Datorita acestui fapt a aparut standardul SCPI.Acesta aduce mai mult avantaje : comenzile sunt bazate pe cuvinte din limba engleza,fiind usor a le intui sensul; se reduce timpul necesar invatarii utilizarii instrumentelo programabile; posibilitatea de a inter-schimba instrumente,chiar daca au producatori diferiti.
Comenzile SCPI sunt bazate pe o structura arborescenta, fiecare cuvant-cheie din comanda muta parser-ul de-a lungul arborelui de decizie.
|
