Memoriul tehnic

Memoriul tehnic

Transmisiile mecanice dintre motor si masina de lucru au urmatoarele caracteristici    tehnice :

maresc sau micsoreaza viteza, respectiv momentul transmis;

modifica traiectoria sau caracterul miscarii;

modifica sensul sau planul de miscare;

regleaza si modifica continuu viteza;

insumeaza miscarea si momentul de transmis pe mai multe motoare sau distribuie miscarea la mai multe masini sau organe de lucru;

protejeaza organelle masinii motoare contra suprasarcinilor.

Transmisiile mecanice pot fi : -prin angrenare si prin frecare.

Transmisiile prin angrenare (roti dintate) cu raport de transmitere constant montate in carcase inchise se numesc :

REDUCTOARE cand turatia ( i > 1 ) ,

Amplificatoare, cand maresc turatia ( i < 1 ).

Acestea sunt constituite fie ca ansamble izolate, fie ca facand parte din ansamblul unei masini.

In functie de pozitiile relative ale arborelui motor si condus, reductoarele se construiesc cu roti dintate cilindrice, cu roti dintate conice si pseudoconice sau in combinatii de roti conice sau ANGRENAJE MELCATE CU ROTI CILINDRICE.

Reductoarele dupa tipul angrenajului pot fi :

Cilindrice

Conice

Elicoidale

Pseudoconice

Melcate

Combinate

Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le reprezinta : raport de transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu incarcari de la cativa Newtoni la incarcari foarte mari, gabarit redus si randament ridicat, intretinere simpla si ieftina.

Cele mai raspandite sunt reductoarele cu angrenaje cilindrice datorita gamei largi de puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cat si a posibilitatii tipizarii si executiei in uzine de specialitate.

In practica se intalnesc reductoare pentru puteri pana la 10⁵ Kw, la viteze periferice a rotilor pana la 200 m/s.

REDUCTOARELE CU ANGRENAJE MELCATE cuprind un angrenaj incrucisat ( cu melc si roata melcata ), unghiul de incrucisare fiind de 90⁰.

Sunt angrenaje silentioase, datorita alunecarii dintre spirele melcului si dintii rotii melcate. Aceasta alunecare impune insa, flancuri fin prelucrate, materiale rezistente la gripare si o ungere corespunzatoare.

In constructia unui reductor melcato-cilindric intra o carcasa rezultata prin turnare, formata din doua bucati , avand planul de separare orizontal, situat in planul rotilor conduse.

Arborele melcului este fixat pe doi rulmenti radial-axiali, cu role conice. Jocul rulmentilor se poate regla cu ajutorul capacului montat pe carcasa reductorului, pe capatul de intrare al arborelui.

Celelalte lagare de sustinere sunt cu rulmenti radial-axiali cu bile, ungerea angrenajulor si a rulmentilor fiind realizata cu uleiul din baia reductorului , al carui nivel trebuie sa ajunga peste dantura melcului si a rotii conduse din a doua treapta de reducere, tinand seama de recomandarea ca nivelul de ulei sa nu depaseasca 1/3 din diametrul exterior al rotii conduse.

Pentru buna functionare , reductorul este prevazut cu capac de vizitare a danturii, aerisitor, dop de golire, indicator al nivelului de ulei cu vizor si inele de ridicare executate in capac prin turnare. Etansarea arborelui de intrare si iesire se realizeaza cu mansete de rotatie.

REDUCTOARELE MELCATO-CILINDRICE mai pot avea carcasa realizata din trei parti, cu doua plane de separatie orizontale. Axele arborilor, rotilor conduse sunt cuprinse intr-un plan vertical. In aceasta constructie creste inaltimea reductorului in detrimental reducerii lungimii acestuia.

Arborele melcului este fixat pe doi rulmenti radial-axiali. Jocul din rulmenti si pozitia melcului se face cu ulei din baia reductorului. Pentru ungerea angrenajului cilindric se foloseste un pinion executat dintr-un material moale (material plastic) , care transporta uleiul pe dintii rotii conducatoare din a doua treapta de reducere.

Rulmentii de pe arborii rotilor sunt de tipul radial-axiali cu role conice, iar ungerea lor se face cu vaselina, a carei scurgere in baia de ulei este oprita de niste capace.

Etansarea arborelui de intrare si de iesire este realizata cu mansete de rotatie. Reductorul mai este precvazut cu capac de vizitare, aerisitor, indicator al nivelului de ulei cu vizor, dop de golire si inele de ridicare.

Alegerea materialelor in mod cat mai rational cere cunoasterea sarcinilor ce urmeaza a fi transmise prin dantura, durata totala de functionare a angrenajului, caracteristicile de rezistenta a materialului, forma semifabricatului.

Principalele materiale utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt :

-otelurile, fontele , alama , bronzul si materialele plastice de tipul textolitului, poliamidei etc.

Din grupa otelurilor se folosesc : oteluri carbon de calitate STAS 880-80, oteluri aliate de cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-80, otel turnat STAS 600-80, iar uneori la roti putin solicitate oteluri carbon obisnuit STAS 500/2-80.

Grupa fontelor care se utilizeaza in constructia angrenajelor cuprinde : fonta cu grafit nodular STAS 6071-75 si fonta antifrictiune STAS 6073-73, iar pentru solicitari mici fonta cenusie obisnuita mai ales pentru rotile dintate utilizate la transmisiile deschise de la masini agricole sau masini de ridicat si transport.

Pentru rotile dintate mai putin solicitate se utilizeaza materialele neferoase de tipul alamei si bronzului. Aceste materiale se prelucreaza usor, se comporta bine la uzura si sunt antimagnetice.

In ultimul timp, in scopul inlocuirii metalului se cauta solutii de introducerea materialelor plastice in constructia de angrenaje, acolo unde conditiile de exploatare a rotilor dintate permit acest lucru.

Aceste materiale de tipul textolit, lignofol, bachelita etc. prezinta avantajul de a reduce zgomotul angrenajelor . Ele pot fi utilizate in domeniul de temperatura limitat la 80 - 100⁰ C si in conditii in care lipseste umiditatea, deoarece sunt hidroscopice si isi modifica dimensiunile in urma absorbtiei de apa.

Materialele metalice de tipul otelurilor si fontelor se supun tratamentelor termice in scopul maririi cifrelor de rezistenta precum si pentru a imbunatati comportarea flancurilor dintilor la diverse forme de uzura.

Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie sa fie mai mare decat duritatea rotilor conduse pentru a preveni pericolul griparii suprafetelor flancurilor active ale angrenajului si pentru a asigura pinionului o durata de functionare apropiata de cea a rotii cu care angreneaza.

Carcasele reductoarelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni :

Sa asigure preluarea sarcinilor care apar in timpul functionarii

Sa asigure inchiderea liniilor de forta prin fundatie

Sa protejeze angrenajele contra unor factori externi

Sa pastreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor

Sa asigure transmisia caldurii spre exterior.

Tinand seama de cerintele aratate mai sus, prin forma lor constructive, caracteristicile reductoarelor trebuie sa satisfaca conditii ca :

Rezistenta la stabilitate corespunzatoare

Posibilitate de prelucrare si asamblare simpla

Ungerea buna a angrenajelor si rulmentilor

Racire corespunzatoare

Posibilitate de control si supraveghere in functionare

Forma estetica moderna , etc.

Prelucrarea carcaselor de reductor incepe cu rabotarea sau frezarea suprafetei de separatie, care va servi ca baza tehnologica pentru operatiile urmatoare.

Se prelucreaza apoi talpa corpului de reductor, folosind ca baza tehnologica suprafata de separatie. In operatia urmatoare se executa gaurile in care se introduc suruburile cu care se fixeaza capacul de corpul reductorului.

Uleiul din carcasa reductorului utilizat pentru ungere, este necesar sa fie schimbat dupa un anumit timp de functionare (dupa rodaj, dupa timpul de exploatare prevazut, etc.), in care scop reductorul este prevazut din partea inferioara cu un dop de golire a uleiului.

Pentru a evita aparitia unor suprapresiuni in carcasa reductorului , in partea de sus a carcasei se monteaza un aerisitor, avand rolul de egalizare a presiunii din reductor cu presiunea atmosferica.

Neutilizarea aerisitoarelor ar face ca aerul sub presiune sa iasa pe la etansari, antrenand uleiul in exteriorul reductorului.

Nivelul uleiului din reductor trebuie sa fie intre doua limite, maxima si minima, stabilite de proiectant si marcate pe un indicator fixat in reductor.

Scaderea nivelului de ulei sub limita minima duce la uzura premature a angrenajelor si scoaterea din uz a reductorului inainte de termen.

Daca nivelul de ulei este peste limita maxima atunci in reductor apar pierderi mari prin frecare si in final o incalzire peste limitele admise.

In acest caz uleiul isi pierde calitatile de ungere si angrenajul se poate gripa.

Pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului se pot utiliza vizoare sau joje de ulei.

Reductoarele cu angrenaje melcate au o utilizare larga in constructia de masini si aparate ca :

Masini de ridicat si transport

Masini agricole

Masini miniere

Masini unelte

Mecanisme de directie a automobilelor, etc.