Rigle de masurare
Rigla gradata se utilizeaza la masurarea lungimilor in timpul prelucrari pieselor sau la verificarea finala a acestora, precum si la operatii de trasare.
Din punct de vedere constructiv, riglele gradate pot fi rigide ( fig 1) si flexibile( fig 2)
In functie de lungime, riglele pot fi:
Normale, cu lungimea L =500.5000mm
Scurte, cu lungimea L=200.400mm
FIG 1.Rigla rigida
FIG 2.Rigla flexibila
Sublerle sunt aparate de masurare cu vernier folosite pentru masurari directe de lungime
FIG 3.Subler cu precizie de masurare de 0,02mm
Vernierul este o scara gradata ajutatoare care, asezata fiind linga o rigla gradata, permite citirea mai precisa a fractiunilor de diviziune ale scarii gradate.
FIG 4.Subler cu indicare digitala
5.Subler pentru masurarea rotilor dintate
Sublerul este alcatuit dintr-o rigla gradata (1) si un cursor (3) care gliseaza in lungul riglei. Atit rigla cit si cursorul sunt prevazute cu ciocuri de masurare lungi (7si 8) ,iar unele sublere sunt prevazute si cu ciocuri scurte(5si 6).Pe cursor sunt trasate si reperele vernierului (9). Vernierele se executa pentru precizia de citire de 0,1mm (cu 10 diviziuni),de 0,05mm( cu 20 diviziuni) si de 0,02 (cu 50 divoziuni). Reperul "0" al vernierului coincide cu reoperul "0" al riglei la suprapunerea suprafetelor de masurare . cursorul poate fi blocat pe rigla in pozitia de masurare cu ajutorul surubului de blocare (4).
Sublerele cu valoarea diviziuni vernierului de 0,02mm sunt prevazute cu un dispozitiv de avans fin format din cursor (10), surub de fixare (2) si piulita cu surub de avans fin .
Sublerele cu limita superioara de masurare de 150mm pot fi prevazute cu o tija (11) pentru masurarea adincimilor .
Pentru o pozitionare mai precisa a sublerului fata de piesa de masurat ,suprafetele de masurare ale ciocurilor sunt plane sau cutit, pentru masurari exterioare si cilindrice sau cutit ,pentru masurari interioare.
Partile componente ale unui subler sunt reprezentate in fig.6.
FIG 6.
Clasificarea sublerelor:
Dupa precizia de citire
Sublerele se construiesc cu precizii de citire de 1/10, 1/20 si 1/50mm, adica valoarea diviziunii pe vernier poate fi 0,1mm ; 0,05mm si 0,02mm
Dupa destinatie
2.a. sublerele de inerior si exterior (fig6) masoara dimensiuni interioare si exterioare. Unele tipuri de sublere au in plus o tija pentru masurarea adincimilor. La masurarea dimensiunilor interioare, la valoarea citita pe subler se adaug valoarea A, respectiv grosimea ciocurilor. A este in functie de limita superioara de masurare a sublerului.
2.b. sublerele de adincime (fig 7)
se utilizeaza la masurarea adicimii canalelor ,gaurilor infundate,
pragurilor,etc. 
2.c.sublerele de trasare (fi 8) sunt utilizate la lucrai de trasare si de masurare a inaltimilor
La masurarea cu suberul, se prinde piesa de masurat intre ciocul riglei si acela al cursorului (fi 9), lungimeacare se masoara fiind egala cu distanta dintre suprafata de masurare a ciocului riglei si aceea a ciocului cursorului.
FIG 9 Masurarea cu suberul de inerior si exterior.
Evaluarea dimensiunii masurat se face citind numarul de milimetri de pe rigla gradata depasit de reperul "0" de pe vernier, la care se adaug o fractiune calculata in felul urmato: se observa a cat diviziune de pe vernier se alinieaza cu una de pe rigla si se inmulteste cu precizia de masurare a sublerului ,conform formulei:
VM=NR.VI+nr.Vd
VM= valoarea dimensiunii pe care o masuram ,in m;
NR= numarul reperului de pe rigla depasit de reperul "0" de pe vernier;
VI= valoarea diviziunii pe scara riglei (VI= 1mm);
r= numarul acelui reper de pe vernier care se afla in prelungirea unui reper de pe scara riglei;
d= valoarea diviziunii pe vernier (0,1 ;0,05 ;0,02).
Micrometrele sunt mijloace de masurare si verificare a lungimilor, bazate constructiv pe folosirea unei asamblai cu filet care transforma rotirea unui surub micrometric intr-o deplasare liniara a tijei micrometrului.
In mod obisnuit, surubul micrometric are pasul p=0,5mm iar circumferinta tamburului fixat pe surub este impartita in 50 de diviziuni, astfel ca, unei rotatii complete a tamburului ii corespunde o deplasare axiala a surubului de un pas (0,5mm), ceea ce īnseamna ca valoarea unei diviziuni de pe tambur este:Vd=p/Ndmm.
d= valoarea unei diviziuni pe tambur;
p= pasul surubului micrometric, in m;
Nd= numarul diviziunilor de pe tambur.
Facind īnlocuirile,
rezulta: d= 0,5/50= 0,01mm.
FIG 10. Micrometru de exterior obisnuit
Scara gradata de pe tambur este, de fapt, un vernier circular cu ajutorul caria se citesc sutimile de milimetru.
Micrometru de exterior (fi 10)
Se compune din corpul 1 in forma de potcoava, nicovala 2 a Carei suprafata frontala constituie una din suprafetele de masurare, tija surubului micrometric 3 (partea frontala a tijei constituie cea de a doua suprafata de masurare), dispozitivul pentru fixarea tijei surubului micrometric 4.
Bratul cilindric 5 este filetat la interior, permitind insurubarea surubului micrometric care se prelungeste cu tija 3 . Pe bratul cilindric 5 se deosebesc doua cari gradate, si anume: scara milimetrilor, numerotata din 5 in 5mm si scara jumatatilor de mm, nenumerotata.
Solidar cu surubul micrometric este tamburul 6, gradat in sutimi de m.
Pentru micsorarea uzurii suprafetelor de masurare, acestea pot fi placate cu pastile executate din carburi metalice.
Stringerea piesei de masurat intre suprafetele de masurare se executa cu o forta axiala constanta, realizata prin intermediul dispozitivului de limitare a apasarii 7. Acest dispozitiv limiteaza forta de apasare pe piesa pina la 7N+/-2N.
Marirea preciziei de masurare cu micrometrul a impus solutii constructive noi (cu afisare digitala)(fig 11) pentru eliminarea erorilor de citire si de indicare a valori marimii masurate.
Micrometrele de interior pot fi
Tip vergea
Cu ciocuri
Micrometrele de interior tip vergea sunt compuse dintr-un micrometru propriu-zis si o serie de prelungitoare destinate maririi intervalului de masurare. Se construiesc cu limita inferioara de masurare de 30, 50 sau 100mm si limita superioara de 5000mm.
Micrometru de interior cu ciocuri(fig 13) este prevazut cu doua ciocuri pentru masurare, cu suprafete de masurare cilindrice, celelalte elemente fiind comune tuturor micrometrelor, cu exceptia gradari bratului cilindric si a tamburului, care sunt numerotate invers.
Intervalele de masurare pentru care se construiesc sunt: 5-30mm si 25-50mm.
Micrometrele de uz special au forme sau accesorii speciale, in functie de forma piesei sau a cotei care se masoara (fig 14a,b,c,d,e)
Masurarea cu micrometrul
Pentru masurare, se introduce piesa intre cele doua suprafete de masurare sprijinind-o pe suprafata nicovalei. Se roteste surubul micrometric pina cin suprafata de masurare a tijei ia contact cu piesa, dupa care se continua cu rotirea dispozitivului 7 de limitare a apasarii. Valoarea dimensiunii masurate se citeste in punctul de intersectie dintre linia generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului a se efectua citirea corecta trebuie sa se cunoasca bine sistemul gradatiilor de pe bratul cilindric 5 si tamburul 6.
Pe bratul cilindric 5 se deosebesc doua scari gradate :
Scara milimetrilor, cu diviziuni din mm in mm si numerotate din 5 in 5mm;
Scara jumatatilor de mm, cu diviziuni din mm si nenumerotata.
Pe circumferinta tronconica a tamburului 6 sunt trasate 50 de diviziuni numerotate din 5 in 5, de la "0" la "50". Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0,5 in 0,5 mm ,la care se adauga sutimile de mm citite pe tambur.
Exemple de citire: La efectuarea masurarilor cu micrometrul, in functie de pozitia marginii tamburul gradat 6 in raport cu reperele scarilor de pe bratul 5 , se pot ivi trei situatii de citire, exemplificate in FIG 15.
|
