Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand vizibilitatea este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13 metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de:
a. 12.5 Mm
b. 16.0 Mm
c. 20.0 Mm
d. 23.5 Mm
R:c
Deviatia compas este produsa de:
a. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei
b. masele amagnetice ale corpului navei
c. masele magnetice ale corpului navei
d. tensiunile electromotoare induse in antene
R:c
Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas, atunci deviatia compas este: 13413k1014n
a. vestica
b. estica
c. sudica
d. nordica
R:a
Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
a. declinatiei magnetice
b. deviatiei compas
c. corectiei compas
d. corectiei giro
R:b
Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub forma de:
a. izodiname
b. izocline
c. izostadii
d. izogone
R:d
Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este: 13413k1014n
a. zero
b. egala cu declinatia magnetica
c. constanta
d. nu depinde de declinatia magnetica
R:b
Corectia totala compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand:
a. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn contrar
b. valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in curs este zero
c. valoarea deviatiei compas este zero
d. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de acelasi semn
R:a
Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:
a. diminuarea influentei magnetismului terestru
b. diminuarea influentei magnetismului navei
c. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru
d. anularea influentei magnetismului navei
R:b
Viteza deasupra fundului se determina cu:
a. lochul electromagnetic
b. lochul hidrodinamic
c. lochul mecanic
d. lochul Doppler
R:d
Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este:
a. negativ sau pozitiv
b. supraunitar
c. subunitar
d. nedeterminat
R:c
Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale cu:
a. Cosec j
b. Cos j
c. Sec j
d. Cotg j
R:c
Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
a. stereografica
b. cilindrica
c. conica
d. policonica
R:b
O harta avind scara de 1:160.000 este :
a. harta oceanica
b. harta generala
c. plan
d. harta costiera
R:a
Proiectia gnomonica este:
a. centrala cilindrica transversala
b. centrala plana tangenta
c. centrala cilindrica dreapta
d. conica dreapta
R:b
Harta Mercator este realizata in proiectie:
a. centrala cilindrica dreapta
b. centrala cilindrica transversala conforma
c. centrala cilindrica transversala
d. centrala cilindrica dreapta conforma
R:d
Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:
a. conica
b. stereografica
c. gnomonica
d. policonica
R:c
In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de regula:
a. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadratura
b. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii
c. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii
d. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura
R:c
Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub un unghi de:
a.
b.
c.
d.
R:b
Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
a. este centrala
b. este cilindrica
c. este echivalenta
d. este dreapta
R:c
Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
a. cresterea vitezei si deriva de vant
b. numai micsorarea vitezei
c. micsorarea vitezei si deriva de vant
d. numai cresterea vitezei
R:c
Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
a. perioada luminii
b. inaltimea constructiei farului
c. bataia
d. culoarea luminii
R:c
Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:
a. estimat-observat
b. estimat
c. observat
d. determinativ
R:b
Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
a determinativ
b observat
c estimat
d estimat-observat
R:d
Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:
a. dreapta de relevment
b. cerc de egala distanta
c. aliniament
d. izoazimutala
R:b
Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 , dupa trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?
a. in zona actioneaza un curent de West
b. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei
c. viteza curentului este constanta
d. in zona actioneza un curent de Est
R:d
Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
a. trei
b. unu
c. doua
d. patru
R:b
Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie
a. durata de lumina este egala cu durata de intuneric
b. intensitatea luminii este constanta
c. lumina fixa este este combinata cu o intensificare de lumina
d. lumina care se repeta cu regularitate
R:a
Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
a. intensitatea luminii este variabila
b. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina
c culori diferite in sectoare strict delimitate
d durata luminii egala cu cea de intuneric
R:c
Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
a. 10 Mm
b. 6 Mm
c. 5 Mm
d. 12 Mm
R:c
Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului de:
a 5 picioare
b 5 metri
c 5 brate
d 5 yarzi
R:b
Bataia geografica a unui far este calculata in functie de:
a. inaltimea luminii si refractia atmosferica
b. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului
c. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica
d. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica standard
R:d
Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane:
a. reperele sunt dispuse aproximativ colinear
b. reperul din mijloc este mai apropiat de nava
c. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc
d. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere
R:c
Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de pozitie:
a.
b.
c.
d.
R:a
Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu combinat:
a. unghi orizontal-distanta
b. relevment-unghi orizontal
c. relevment-distanta
d. unghi orizontal-aliniament
R:c
Un aliniament are sensibilitate maxima cand:
a. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare
b. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare
c. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica
d. distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite
R:a
Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
a. depinde de valoarea corectiei compas
b. depinde de valoarea drumului navei
c. este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmente
d. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
R:d
Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
a. cerc de egala distanta
b. ortodroma
c. dreapta de relevment
d. aliniament
R:b
Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
a. negru-galben-negru
b. galben-negru
c. negru-galben
d. galben-negru-galben
R:c
Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:
a. negru-galben-negru
b. galben-negru-galben
c. negru-galben
d. galben-negru
R:b
Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
a. tribord-verde, babord-rosu
b. tribord-rosu, babord-verde
c. tribord-alba fixa, babord- alba cu sclipiri
d. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii
R:b
Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
a. galben-negru-galben
b. negru-galben-negru
c. galben-negru
d. negru-galben
R:b
Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:
a. marcajul de pericol izolat
b. marcajele laterale
c. marcajul cardinal
d. marcajul special
R:b
Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:
a. doua conuri negre unite la baza
b. doua conuri negre unite la varf
c. doua conuri negre cu varful in sus
d. doua conuri negre cu virful in jos
R:a
Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:
a. doua conuri negre cu varful in sus
b. doua conuri negre unite la varf
c. doua conuri negre cu varful in jos
d. doua conuri negre unite la baza
R:b
Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:
a. o sfera neagra
b. un con rosu cu varful in sus
c. un cilindru verde
d. un cilindru rosu
R:d
|
