Notiuni despre automobile
Aparitia primelor automobile este strans legata de descoperirea si perfectionarea masinii cu abur si a motoarelor cu ardere interna. Primele automobile au aparut pe la mijlocul secolului XIX si aveau motor cu aburi iar spre sfarsitul secolului motorul cu aburi este inlocuit cu motor cu ardere interna. Aceste automobile erau cu roti fara pneuri, aveau o transmisie simpla, viteza de deplasare era foarte redusa si erau utilizate in special pentru transportul persoanelor. In secolul XX incepe folosirea rotilor cu pneuri, s-a perfectionat motorul, transmisia, au crescut vitezele de deplasare si s-a diversificat continuu constructia lor. 818b11i
Dintre romanii care s-au evidentiat in constructia de automobile il amintesc pe Dumitru Vasescu, care in anul 1880 a construit, fiind student la Paris un autoturism echipat cu motor cu aburi. Primul automobil aerodinamic a fost construit in anul 1923 de inginerul Aurel Persu, un autoturism fara diferential si cu motor in spate care a fost brevetat in mai multe tari.
Dupa cel de-al 2-lea razboi
mondial au fost realizate de catre ingineri si tehnicieni talentati cateva automobile prototip la care motorul, transmisia si
caroseria s-au situat pe acelasi plan cu automobilele
straine de atunci, de aceeasi capacitate. Dintre aceste realizari pot fi mentionate
micro-automobilele realizate intre anii
1945-1947 la uzinele I.R.A din Brasov echipate cu motor in 2 timpi. In anul 1953
a inceput la Brasov fabricarea camionului S.R 101 cu sarcina utila de 4 tone
echipat cu motor cu aprindere prin scanteie in 4 timpi cu 6 cilindri in linie.
Tot la Brasov s-a trecut la fabricarea autocamioanelor Carpati cu sarcina utila
de 3 tone si Bucegi cu sarcina utila de 5 tone echipate cu motor SR-211, cu 8
cilindri in V la 90 grade si cu aprindere prin scanteie. In 1970 intreprinderea
de camioane (in prezent ROMAN S.A.) din Brasov a inceput fabricarea
autocamioanelor DAC si ROMAN cu sarcina utila de 8 si respectiv 10 tone cu
motor Saviem de 797-05 cu 6 cilindrii in linie si o diversitate de autocamioane
cu sarcina utila intre 10-27 tone, echipate cu un motor cu 6 cilindrii in linie
inclinati la 40 grade. Pentru a mari puterea s-au introdus in fabricatie
motoare cu supraalimentare (turbo).
La ROCAR S.A. din Bucuresti s-au produs autoutilitare si autobuze pentru transport urban si interurban. Autoturisme de teren s-au produs la S.C. ARO S.A. din Campulung Muscel echipate cu motoare cu aprindere prin scanteie si compresie (E27). La S.C. DACIA S.A. din Pitesti - Colibasi din 1970 paralel cu constructia autoturismului DACIA 1100 a intrat in productia de serie DACIA 1300 care pe parcurs a fost modernizata si diversificata. La S.C. OLTCIT S.A. Craiova s-au produs autoturisme Oltcit Special si Oltcit Club. Incepand din anul 1996 la intreprinderea DAEWOO Automobile din Craiova s-a fabricat autoturismul CIELO cu o linie moderna si un consum redus de combustibil echipat cu 4 cilindri in linie. Modernizarea si dezvoltarea constructiei de automobile din Romania si mai cu seama pe plan mondial asa cum este in tari precum U.S.A, Japonia, China, Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Suedia etc., presupune din partea beneficiarului o cunoastere cat mai buna a normelor de functionare, exploatare si intretinere corecta a tuturor ansamblelor si agregatelor componente auto.
Avand in vedere diversitatea si varietatea mare de tipuri constructive de automobile existente, in lucrarea de fata voi prezenta doar un mic segment din totalitatea agregatelor, instalatiilor si mecanismul care compun un automobil.
Un automobil este alcatuit din trei parti principale, si anume: motor, sasiu si caroserie (vezi anexa).
Prima parte principala din alcatuirea automobilului este motorul si constituie instalatia energetica proprie. Aceasta instalatie energetica transforma energia chimica a combustibilului folosit, in energie mecanica, asigurandu-se astfel deplasarea. El este alcatuit din mecanismul motor si sistemele si instalatiile auxiliare.
La automobile este folosit motorul cu ardere interna, cu pistoane – la acesta mecanismul motor este constituit din organe fixe si organe mobile. Organele fixe din componenta mecanismului motor sunt blocul cilindrilor, chiulasa si carterul. Organele mobile sunt formate din piston, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul.
Sistemele si instalatiile auxiliare ale motorului sunt alcatuite din instalatia de alimentare, mecanismul de distributie, instalatia de aprindere (in cazul motoarelor cu aprindere prin scanteie), instalatia de ungere, instalatia de racire, sistemul de pornire, sistemul de reglare si de control.
A doua parte importanta a automobilului o constituie sasiul. Acesta este compus din grupul organelor de transmitere a momentului de la motor la rotile motoare (transmisia), mecanismele de conducere, organele de sustinere si propulsie si instalatiile auxiliare.
Transmisia are rolul de a transmite, modifica si distribui momentul motor la rotile motoare ale automobilului si este compusa din: ambreiaj, cutie de viteze, transmisia cardanica, transmisia principala, diferentialul, arborii planetari si transmisia finala. In cazul automobilelor cu mai multe punti motoare, transmisia mai contine si un reductor distribuitor care are rolul de a asigura transmiterea momentului motor la puntile motoare.
Ambreiajul realizeaza cuplarea progresiva si decuplarea motorului de restul transmisiei, la pornire, iar in timpul mersului, la schimbarea treptelor cutiei de viteze.
Cutia de viteze realizeaza modificarea fortei de tractiune, respectiv viteza, in raport cu valoarea rezistentelor la inaintare; de asemenea, permite mersul inapoi, fara sa inverseze sensul de rotatie al motorului, si stationarea indelungata cu motorul in functiune.
Transmiterea cardanica serveste la transmiterea momentului motor de la cutia de viteze la transmiterea principala, care au axele geometrice ale arborilor asezate sub un unghi variabil datorita oscilatiilor suspensiei.
Transmisia principala are rolul de a transmite momentul motor de la transmisia cardanica (situata in planul longitudinal al automobilului) la diferential si arborii planetari situati intr-un plan transversal. Totodata, transmisia principala mareste momentul motor.
Diferentialul permite rotilor motoare ale aceleiasi punti, in viraje, sa parcurga drumuri de lungimi diferite.
Arborii planetari au rolul de a transmite momentul de la diferential la rotile motoare.
Transmiterea finala foloseste la marirea raportului total de transmitere.
Mecanismele de conducere asigura deplasarea automobilului pe traseul dorit, in conditii de siguranta. Mecanismele de conducere sunt compuse din mecanismul de directie si sistemul de franare.
Mecanismul de directie serveste la schimbarea directiei de mers a automobilului, prin schimbarea planului rotilor de directie in raport cu planul longitudinal.
Sistemul de franare serveste la reducerea vitezei automobilului dupa dorinta conducatorului, la oprirea sau la imobilizarea lui, in timpul parcarii ori pe o panta.
Organele de sustinere si propulsie sunt alcatuite din cadrul, carterele puntilor, rotile si suspensia.
Cadrul constituie suportul pe care se monteaza organele si mecanismele componente ale automobilului.
Sistemul de propulsie transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie si ajuta ca automobilul sa se sprijine pe drum (sol).
Suspensia are rolul atat de a transforma socurile in oscilatii cu amplitudine si frecventa suportabile de catre calatori cat si de a amortiza oscilatiile, astfel evitandu-se fenomenul de rezonanta.
Instalatiile auxiliare ale automobilului servesc la asigurarea confortului, sigurantei circulatiei si a controlului exploatarii. Acestea cuprind instalatia de iluminat, instalatia de semnalizare, instalatia de incalzire si de aerisire, stergatoarele de parbriz.
A treia parte principala din alcatuirea automobilului este caroseria, care serveste ca organ purtator pentru pasagerii sau marfurile transportate. La multe autoturisme si la unele autobuze moderne, aceasta preia rolul cadrului, purtand numele de caroserii autoportante.
|