ORGANE DE MASINI PENTRU CIRCULATIA FLUIDELOR

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL

NICOLAE TECLU

BUCURESTI

Profil: mecanic, utilaje si instalatii in industrie

TEMA PROIECT

ORGANE DE MASINI PENTRU CIRCULATIA FLUIDELOR

Coordonator    Absolvent

CUPRINS

ARGUMENT.. 656f54g .. 656f54g .. 656f54g .. 656f54g .1

CAPITOLUL.I.GENERALITATI.. 656f54g .. 656f54g .. 656f54g ..2

Rol functional. Conditii impuse. Parti componente.. 656f54g ..2

CAPITOLUL II. TIPURI DE ORGANE DE MATINI

PENTRU CIRCULATIA FLUIDELOR.. 656f54g .. 656f54g .3

2.1. Organe de masini pentru retinerea fluideslor.. 656f54g ..3

2.1.1. Recipienti si rezervoare.. 656f54g .. 656f54g ..3

2.1.2. Cilindrii pentru masini de lucru.. 656f54g .. 656f54g .3

2.1.3. Cilindrii pentru masini de forta.. 656f54g .. 656f54g .4

2.2. Organe de masini pentru transportul fluidelor.. 656f54g .4

2.3. Organe de masini pentru comanda circulatiei fluidelor.11

CAPITOLUL III. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII..17

BIBLIOGRAFIE.. 656f54g .. 656f54g .. 656f54g .. 656f54g .18

ARGUMENT

Prin sistemele de conducere, circulatie si reti­nere a fluidelor, lichidele si gazele circula si sunt stocate in interiorul intreprinderilor, al locuintelor sau al localitatilor.

Organele de masini pentru circulatia fluidelor sunt folosite pentru:

gaze sau substante in stare gazoasa - abur,

cereale;

Organele pentru retinerea fluidelor sunt construite in scopul depozitarii fluidelor sau ai realizarii spatiului necesar anumitor transformari.

Ele se impart in:

Lucrarea este structurata in 3 capitole si bibliografie, dupa cum urmeaza:

CAPITOLUL.I.GENERALITATI

CAPITOLUL II. TIPURI DE ORGANE DE MATINI

CAPITOLUL III. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

BIBLIOGRAFIE

Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul informativ cu cel formativ.

Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si instalatii in industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte specializari din domeniul mecanic.

CAPITOLUL.I.

GENERALITATI

Rol functional. Conditii impuse. Parti componente

Prin sistemele de conducere, circulatie si reti­nere a fluidelor, lichidele si gazele circula si sunt stocate in interiorul intreprinderilor, al locuintelor sau al localitatilor.

Organele de masini pentru circulatia fluidelor sunt folosite pentru:

CAPITOLUL II.

TIPURI DE ORGANE DE MATINI PENTRU CIRCULATIA FLUIDELOR

2.1. Organe de masini pentru retinerea fluidelor

Organe de masini pentru retinerea fluidelor - variante constructive si materiale

Organele pentru retinerea fluidelor sunt construite in scopul depozitarii fluidelor sau ai realizarii spatiului necesar anumitor transformari.

Ele se impart in:

2.1.1. Recipienti si rezervoare

Recipientii sunt vase inchise, construite in scopul retinerii un timp mai indelungat a fluidelor, de obicei sub presiune - butelii de aragaz, tuburi de oxigen, recipienti industriali, autoclave.

Au constructie etansa si contin fluide la tem­peraturi si presiuni diferite. Se realizeaza in variate forme constructive, de regula cilindrice (cazane de abur), eliptice (pentru transportul benzinei, lapte­lui) sau sferice (utilizate in special in industria chi­mica).

Rezervoarele sunt vase inchise, de capacitate mare, uneori depasind recipientii, folosite la pas­trarea fluidelor la presiunea atmosferica si la tem­peratura mediului ambiant. Se confectioneaza din tabla de otel sudata sau nituita.

Se folosesc pentru depozitarea benzinei la statii de benzina, in rafinarii, pentru depozitarea fluidelor in industria chimica sau la distributia apei in locali­tati, la castelele de apa.

2.1.2. Cilindrii pentru masini de lucru

Cilindrii pentru masini de lucru sunt folositi pentru pompele de joasa presiune sau pentru presiune inalta, precum si la compresoare.

Se executa din fonta pentru presiune joasa si din otel turnat sau forjat pentru presiune inalta. Forma constructiva depinde de destinatie si de pre­siunea la care lucreaza.

2.1.3. Cilindrii pentru masini de forta

Cilindrii pentru masini de forta. in aceasta categorie intra:

2.2. Organe de masini pentru transportul fluidelor

Organele pentru transportul fluidelor sunt un ansamblu montat pe un traseu determinat in scopul transportarii si distribuirii de materiale fluide. Ele mai poarta si denumirea de conducte.

Cu ajutorul lor se pot transporta fluide:

2.2.1.Generalitati si clasificare.

Conductele sunt piese tubulare cu pereti relativ subtiri, confectionate din otel, fonta, aluminiu, cupru, plumb sau materiale plastice.

Conductele se clasifica dupa mai multe criterii, si anume:

2.2.2. Parti componente ale unei conducte

Partile componente ale unei conducte sunt (fig.

2.2.3. Asamblarea conductelor

Alegerea metodelor de asamblare a conducte­lor depinde de:

conditiile de functionare;

a)Asamblarile filetate se pot executa direct intre tevi sau cu elemente de legatura. Elementele de legatura pot fi:

ticile:

2.3. Organe de masini pentru comanda circulatiei fluidelor

Sunt dispozitive construite in scopul realizarii comenzii pe conducte, recipiente, cazane si masini pentru a comanda, dirija si regla circulatia fluidelor. Ele poarta denumirea de armaturi si se clasifica dupa mai multe criterii:

2.3.1. Clasificare

1.dupa tipul organului de inchidere

cu ventil;

cu sertar;

cu valva;

cu cep;

cu membrana.

dupa rolul indeplinit de armatura

de inchidere;

de distributie;

de retinere (unisens);

de reglare de debit si de presiune;

de siguranta;

de separare condens;

de control si probe;

de semnalizare.

3.dupa modul de actionare a armaturii

manuale;

mecanice;

hidraulice;

pneumatice;

electrice.

4.dupa forma suprafetei de etansare

plane;

conice;

cilindrice;

sferice.

Parametrii de baza ce caracterizeaza functio­narea si constructia armaturilor sunt:

a) parametrii hidraulici

presiunea nominala, p_n;

diametrul nominal, D_n;

viteza de curgere;

pierderea de sarcina;

debitul;

caracteristica de functionare a armaturii.

b)parametrii fluidului

temperatura;

viscozitate;

puritate;

agresivitate chimica;

agresivitate mecanica.

c) parametrii constructivi

cursa organului de inchidere;

timpul de actionare;

puterea instalata;

gabaritul.

Pentru a indeplini conditiile tehnice si de functionare, annaturile trebuie sa mai indeplineasca si urmatoarele conditii:

sa se tina cont de rezistenta mecanica a componentelor armaturii;

sa asigure o etanseitate buna;

sa fie construite corespunzator temperaturi­lor, presiunilor si tipului de fluid;

sa nu introduca in sistem o rezistenta hidrauli­ca mare;

montajul, intretinerea si repararea sa fie simple;

sa poata fi montate prin elemente de legatura standardizate.

2.3.2. Tipuri de armaturi

2.3.2.1. Ventilul

Este organul care se deplaseaza pa­ralel cu directia de miscare a fluidului pentru a reali­za operatiile de inchidere sau deschidere (fig. 13).

Fig. 13. Ventilul

Ventilul este un organ simplu si robust care este foarte folosit in constructia de armaturi. Are avantajul ca nu se intepeneste, dar are dezavantajul ca nu poate fi folosit pentru fluide murdare, deoarece se pot depune particule solide care impiedica inchi­derea acestuia.

Se confectioneaza din fonta, otel sau bronz.

Ventilul intra in constructia robinetelor cu ventil ca organ de inchidere. Se monteaza in special pe conductele de apa rece sau calda si pe conductele pentru abur. Ventilele se pot construi in mai multe variante, cu scaun drept sau cu scaun inclinat. in fig. 14 este prezentat un robinet cu ventil cu scaun drept.

Fig.14. Robinet cu ventil cu scaun drept

2.3.2.2. Sertarul

Este organul care se misca perpen­dicular pe directia de curgere a fluidului (fig. 15).

Fig. 15. Sertar

Inchiderea este realizata prin frecarea care ia nas­tere intre suprafata de asezare si sertar, fapt care se datoreaza apasarii fluidului pe suprafata sertarului. Are avantajul ca pierderile de presiune sunt mult mai mici decat la ventil si poate fi folosit si pentru lichide cu impuritati. Sertarele se folosesc pentru diametre intre 10-1200 mm si presiuni pana la 3 00 daN/cm².

Efortul pentru deschidere-inchidere este mic si permite curgerea fluidului in ambele sensuri. Sertarele nu pot fi folosite ca organe de reglaj si se uzeaza repede, ceea ce necesita rectificare sau inlocuire. Se folosesc la constructia robinetelor, ca in fig. 16.

Fig. 16. Robinet cu sertar pana

2.3.2.3. Cepul

Este organul de inchidere-deschidere care executa o miscare de rotatie in jurul unei axe per­pendiculare pe directia de curgere a fluidului. Cepurile pot fi tronconice sau sferice, iar manipularea acestora este simpla, dar etansarea este mai putin perfecta decat la celelalte tipuri de armaturi (fig. 17).

Fig. 17. Cep

Se folosesc pentru lichide si gaze cu tempera­turi si presiuni scazute si intra in constructia robi­netelor cu cep. Un astfel de robinet este prezentat in fig.18.

Fig. 18. Robinet cu cep tronconic

2.3.2.4. Valva

Este un organ cu functionare automata ce permite trecerea fluidului numai intr-un singur sens (fig. 19).

Fig. 19. Valva: 1 - clapeta; 2 carcasa; 3 - axa de rotatie a clapetei

Valvele se folosesc pentru conductele la care curgerea este pulsatorie, inainte sau dupa pompe cu piston, pentru a nu exista pericolul inversarii sensului curgerii.

Un exemplu de robinet cu valva este prezentat in fig. 20.

Fig.20. Robinet cu clapeta de retinere

Robinetele cu clapeta de retinere au constructie simpla si rezistenta redusa la curgerea fluidului. Ele­mentele de inchidere sunt comandate de curgerea fluidului.

2.3.2.5. Membrana

Este un element elastic care se deformeaza sub presiunea fluidului. Se confectio­neaza din cauciuc sau bronz. Membranele se folo­sesc la constructia robinetelor cu membrana (fig.

Fig.21. Robinet cu membrana

Membranele sunt folosite la presiuni mici si in medii corozive, deoarece cauciucul prezinta o mare rezistenta la aceste medii.

CAPITOLUL III. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inla­turarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de ma­suri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.

Acestea sunt:

asigurarea iluminatului, incalzirii si ventila­tiei in atelier;

masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;

sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;

masinile sa fie echipate cu ecrane de pro­tectie conform normelor de protectie a muncii;

atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;

atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;

muncitorii sa poarte echipament bine ajus­tat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;

inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;

se va verifica inaintea lucrului daca atmos­fera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;

la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate;

muncitorii nu se vor spala pe maini cu emul­sie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mai­
nilor a fost necesara utilizarea produselor usor infla­mabile se va folosi imediat apa si sapun;

ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,
sparturi sau deformari in forma de floare;

la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;

daca in timpul realizarii unei operatii meca­nice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;

BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991