UNIVERSITATE’’ AUREL VLAICU’’ ARAD

FACULTATEA DE TEXTILE

PROIECT

ORGANE DE MASINI SI MECANISME

REDUCTOR DE TURATIE CU ROTI DINTATE

INDRUMATOR    EXECUTANT

BIBLIOGRAFIE:

CAIET DE SARCINI MARCU BALEKIS –REDUCTOARE CILINDRICE

ATLAS DE REDUCTOARE

COLECTII DE STANDARDE PENTRU REDUCTOARE

TEMA PROIECT

SA SE PROIECTEZE UN GRUP DE ANTRENARE COMPUS DINTR-UN MOTOR ELECTRIC ASINCRON TRIFAZAT SI UN REDUCTOR DE TURATIE CU ROTI DINTATE CU DINTII INCLINATI INTR-O SINGURA TREAPTA.

GRUPUL DE ANTRENARE VA SATISFACE URMATOARELE CONDITII:

COD REDUCTOR :    1C2N001

PUTEREA DE ANGRENARE :    P=11KW

VITEZA UNGHIULARA DE ANTRENARE :

RAPORT DE TRANSMISIE:    i=2.36

UNGHIUL DE INCLINARE A DANTURII:

NR. DE ANI DE FUNCTIONARE PRELIMINAR:

NR. DE SCHIMB DE LUCRU PRELIMINAR:

DURATA RELATIVA DE LUCRU: drl=55%

SCHEMA CINEMATICA

Numarul de trepte 1

Tip de angrenaje C

Pozitia relativa a axelor angrenajelor 2

Indicatii suplimentare N-reductoare cu axele arborilor de intrare si de iesire dispuse altfel decat cele indicate la simb. H…E

Solutia constructiva- Tipul lagarelor –o cifra-0-

Lagare cu elemente de rostogolire

Modul de fixare a carcasei –2cifre-01-

Carcasa deasupra placii de sprijin

1. SCHEMA CINEMATICA

2. DESCRIEREA CONSTRUCTIVA SI FUNCTIONALA A TRANSMISIEI

Reductorul se compune din doua roti ,pe doi arbori de contact.

Transmiterea momentului de arbore catre roata si invers se face prin pene.Cei doi arbori se monteaza pe cate doi rulmenti.

Acest subansamblu se monteaza intr-o carcasa inchisa cu patru capace,doua strapunse si doua nestrapunse.

De arborele de intrare se leaga motorul ,iar de arborele de iesire se leaga masina de lucru.

In partea inferioara a carcasei avem o talpa care se prinde in pardoseala

3. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC DE FUNCTIONARE

DETERMINAREA TENSIUNII ADMISIBILE LA INCOVOIERE

TENSIUNEA LIMITA LA INCOVOIERE

FACTORUL NUMARULUI DE CICLURI DE SOLICITARE

FACTORUL SENSIBILITATII MATERIALULUI LA CONCENTRATOR DE TENSIUNE

SIGURANTA MINIMA LA OBOSEALA

FACTORUL DE RUGOZITATE

FACTORUL DE DIMENSIUNE

TENSIUNEA ADMISIBILA LA INCOVOIERE

DETERMINAREA NUMARULUI OPTIM DE DINTI

FACTORUL DE UTILIZARE

11.2. FACTOR DINAMIC K

11.3. COEFICIENT DE LATIME

FACTORUL DE REPARTITIE A SARCINII PE LATIMEA ROTII

Pentru ca angrenajul nu il vom roda in fabrica alegem :

FACTORUL GRADULUI DE ACOPERIRE

FACTORUL GEOMETRIC Z

FACTORUL INCLINARII DANTURII

FACTORUL DE FORMA

FACTOR DE CONCENTRARE LA BAZA DINTELUI

CALCULUL NUMARULUI DE DINTI

ALEGEREA NR. DE DINTI PENTRU PINIONI SI CALCULUL NR. DE DINTI A ROTII CONDUSE

Este recomandat in functie de materrialul rotii sa se aleaga un numar de dinti intre 17 si 25.

Aleg pentru Roata 1 (roata conducatoare )

Se calculeaza (nr. de dinti a rotii conduse)

Numarul de dinti a rotii conduse trebuie sa fie numar intreg, deci Z

CALCULUL VALORII EFECTIVE A RAPORTULUI DE TRANSMISIE SI A VITEZEI UNGHIULARE

STABILIREA SOLICITARII PREDOMINANTE A ANGRENAJULUI

Daca nr. de dinti Z ales este mai mic decat nr de dinti optim Z solicitarea predominanta va fi oboseala la contact. Daca nu , solicitarea predominanta va fi oboseala la incovoiere.

12. CALCULUL DISTANTEI PRELIMINARE DINTRE AXE

CALCULUL MODULULUI SI STANDARDIZAREA ACESTUIA

Aleg conform STAS-9822-S1 modulul m

CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ROTILOR DINTATE

-Calculul distantei dintre axele de referinta a

-Standardizarea distantei dintre axe.

-Aleg conform STAS(6012/60) a=205(mm)

-Parametrii cremalierei de referinta

-Unghiul de referinta in plan frontal

-Unghiul de angrenare in plan frontal

-Suma deplasarilor specifice de profil

-in radieni

ev20=0.014

ev

ev

X

-Diametrul de utilizare

d

-Diametrul de rostogolire

-Diametrele de baza

-Jocul radial in plan frontal

-Diametrele de fund

-Diametrele de varf

-Calculul inaltimii dintilor

-Gradul de acoperire in plan frontal

CALCULUL LATIMII PRELIMINARE A ROTII DINTATE

b-latimea

DIMENSIONAREA CONSTRUCTIVA A ROTILOR DINTATE

-Alegerea tipului de roata dintata se face in functie de diametrul de fund ()

-Daca     si

d=diametrul arborelui in zona de mutare a rotii atunci se va alege o roata dintata corp comun cu arborele (fig.1.12 pag47)

-Daca conditia de mai sus nu este indeplinita ,roata dintata va fi montata pe arbore

-Daca (diametrul de varf),roata arata ca si in fig 1.14 pag 48

-Daca d=150fig 1.16. pag 49

-Daca fig.1.17 pag 49

Fig.1.12.

fig.1.14.

CINETOSTATICA ANGRENAJELOR

CALCULUL FORTELOR DIN ANGRENAJ

REPREZENTAREA EPUREI SPATIALE A FORTELOR DIN ANGRENAJ

PROIECTAREA ARBORILOR DE TRANSMISIE

DIMENSIONAREA PRELIMINARA A ARBORILOR

-tensiunea admisibila la torsiune

Obs. Diametrul calculat in aceasta metoda va fi cel mai mic diametru al arborelui,adica diametrul din zona de fus.

ALEGEREA RULMENTILOR

Din catalogul de rulment SKF aleg urmatorii rulmenti:

-pentru arborele 1 aleg 7305B cu urmatoarele caracteristici:

-pentru arborele 2 aleg 7307B cu urmatoarele caracteristici:

SCHITAREA ARBORILOR

CALCULUL REACTIUNILOR DIN REAZAME

Plan orizontal

Plan orizontal

TRASAREA DIAGRAMELOR DE MOMENT

VERIFICAREA RULMENTILOR

CALCULUL SARCINII DINAMICII ECHIVALENTE

Rulmentul I    7305 B Sarcina dinamica

Sarcina statica

Rulmentul II 7307 B Sarcina dinamica

Sarcina statica

Sarcina dinamica echivalenta se calculeaza in functie de raportul dintre si.

Datorita faptului ca este destul de mic se accepta =

VERIFICAREA DURABILITATII RULMENTILOR

durabilitatea nominala in ore

Cr –sarcina dinamica C a rulmentului

Pr-sarcina radiala echivalenta

p- exponent =3

VERIFICAREA PENELOR

Calculul penelor se rezuma la alegerea din standarde a dimensiunilor sectiunii transversale ale penei in functie de diametrul arborelui si de a determina lungimea necesara a penei.

Din conditia de rezistenta la solicitarea de contact rezulta:

Din conditia de rezistenta la solicitarea de frecare rezulta:

unde:

b=8 h=7 l=18-90 mm

momentul de torsiune

d =diametrul pe care se monteaza pana 27

8.85