ORGANIZAREA INTRETINERII SI REPARARII INSTALATIILOR ELECTROMECANICE
1.1.Introducere
Conceptul organizarii activitatilor de intretinere si reparatii a instalatiilor electromecanice se bazeaza pe principalele obiective ale acestor activitati si anume:
strategia intretinerii si reparatiilor,
sistemele de intretinere si reparatii,
elaborarea stiintifica a programelor de intretinere si reparatii.
Conducerea stiintifica a intretinerii si repararii instalatii 626i85g lor electromecanice are ca scop:
mentinerea utilajelor in stare de functionare;
evitarea opririlor accidentale prin eliminarea posibilitatilor de declansare a avariilor;
reducerea cheltuielilor de intretinere si reparatii;
studierea permanenta a cauzelor opririlor accidentale pentru prevenirea lor;
culegerea, selectarea si pastrarea unui mare volum de date si informatii care sa permita calculul fiabilitatii si mentenabilitatii utilajelor.
Pentru realizarea celor mentionate, trebuie indeplinite mai multe conditii, astfel:
punerea in functiune in intervale de timp reduse a instalatiilor electromecanice reparate;
programarea lucrarilor de intretinere si reparatii in functie de posibilitatile de executie si urgenta interventiilor;
modernizarea utilajelor si instalatiilor cu ocazia reparatiilor;
cooperarea in realizarea lucrarilor cu serviciul de reparatii si cu alte societati ce se ocupa de reparatii;
crearea unui sistem informational eficient care sa permita cunoasterea aprofundata a starii tehnice si a momentului de interventie pentru fiecare instalatie in parte.
1.2. Abordarea stiintifica a activitatilor de intretinere si
reparatii
Cresterea complexitatii instalatiilor electromecanice, functiile multiple ale acestora, identificarea relatiilor dintre elementele lor componente si conditiile ambiante de functionare, au condus la abordarea sistemica a activitatilor de intretinere si reparatii.
In acest scop, intretinerea si repararea instalatiilor electromecanice are in vedere desfasurarea lor, in conditii optime, in functie de:
sistemul de reparatii adoptat (centralizat, descentralizat, mixt) ;
caracteristica procedeelor de executie (continue, discontinue);
complexitatea utilajelor;
gradul lor de uzura;
organizarea ergonomica a muncii;
colaborarea dintre sectoarele productive si de intretinere-reparatii;
tipul intretinerii si repararii (curenta, periodica, capitala).
Abordarea stiintifica a activitatilor de intretinere si reparatii presupune adoptarea unei strategii proprii care cuprinde:
stabilirea sistemelor de reparatii si a planurilor de intretinere si reparatii;
optimizarea planurilor de reparatii cu resursele de materii prime, materiale, combustibil, energie, piese de schimb;
stabilirea unor bugete de cheltuieli;
introducerea celor mai noi procedee de lucru.
Un rol important al abordarii stiintifice a activitatilor de intretinere si reparatii il are structura acestor activitati prin:
precizarea activitatilor specifice si gruparea lor dupa criterii de asemanare;
stabilirea interdependentelor interne si externe dintre ele;
precizarea tehnicilor si metodicilor de lucru;
asigurarea informatiilor necesare in interiorul si exteriorul activitatilor;
realizarea unor coordonari optime intre resursele materiale si echipele de reparatii pentru optimizarea intretinerii si repararii.
1.3. Sisteme de intretinere si reparare
Sistemele de intretinere si reparatii ale instalatiilor electromecanice navale, elaborate pe baze stiintifice au in vedere:
coordonarea si realizarea unitara a intretinerii si repararii instalatii 626i85g lor electromecanice;
specializarea personalului de intretinere in functie de specificul lucrarilor;
separarea activitatii de intretinere curenta de activitatea de reparatii;
crearea unui sistem informational complet si asistarea de catre calculator a activitatilor de intretinere si reparatii.
Sistemele de intretinere si reparatii se pot grupa in:
sisteme de intretinere corectiva;
sisteme de intretinere preventiv-planificate;
sisteme de revizii tehnice si reparatii;
sisteme de intretinere si reparatii de tip paleativ.
1.3.1. Sistemul de intretinere corectiva
Reprezinta ansamblul masurilor ce trebuie luate pentru imbunatatirea constructiva, functionala si a fiabilitatii instalatiilor electromecanice.
Imbunatatirea constructiva se realizeaza prin reproiectare pentru eliminarea unor piese cu uzura rapida, vibratii, zgomot mare etc.
Imbunatatirea functionala se realizeaza prin inlocuirea unor componente ale instalatiei electromecanice cu caracteristici superioare sau funtii multiple .
Imbunatatirea fiabilitatii are ca obiectiv aplicarea unor masuri constructive si tehnologice pentru marirea duratei de functionare a instalatiilor electromecanice.
Intretinerea corectiva se aplica pe durata garantiei instalatiilor electromecanice, in perioada de punere in functiune, iar uneori, pe baza unor intelegeri prealabile intre furnizori si beneficiari si in perioada de exploatare.
Sistemul de intretinere preventiv planificat
Acest sistem are ca scop:
reducerea uzurii,
mentinerea in conditii de buna functionare,
evitarea opririlor neprevazute.
In cadrul acestui sistem se realizeaza in principal operatiile:
curatirea;
lubrifierea;
urmarirea zilnica a comportarii in exploatare;
revizia partiala;
controlul calitativ al procesului realizat de instalatie.
Aplicarea acestui sistem de intretinere nu afecteaza buna desfasurare a functiei instalatiei electromecanice, intrucit masurile preconizate se realizeaza in timpul perioadelor de repaos.
Sistemul de revizii tehnice si reparatii
Sistemul cuprinde:
reviziile tehnice (Rt);
reparatiile curente de gradul I (Rc1)
reparatiile curente de gradul II (Rc2);
reparatiile capitale (Rk).
Sistemul de intretinere si reparatii de tip paleativ
Acest sistem se aplica in general instalatiilor vechi, la care intretinerea preventiva nu este economica. In acest caz se solutioneaza defectele in momentul aparitiei lor. Sistemul reprezinta un compromis pana la achizitionarea unei instaltii noi. In anumite cazuri se aplica si pentru modernizarea instalatiei pe perioada exploatarii ei, care de cele mai multe ori este o exploatare intermitenta.
|