ORGANIZAREA REPARARII INSTALATIILOR NAVALE DE BORD

In timpul exploatarii, caracteristicile initiale ale elementelor componente ale instalatiilor navale se modifica treptat, conform functiei de timp a uzurii. Uzura se produce diferit in timp:

Rotorul este fixat pe arbore cu ajutorul unor pene. Arborele se sprijina pe batiul pompei cu ajutorul unor rulmenti.

Lichidul patrunde prin conducta de aspiratie. Pentru a putea porni, pompa si conducta de aspiratie trebuie in prealabil umplute cu lichid.

Prin invartirea rotorului apa este centrifugata catre periferia acesteia. La intrarea in rotor se creaza vid. Pe suprafata libera din bazinul de aspiratie actioneaza presiunea atmosferica.

Datorita acestei diferente de presiune intre bazinul de aspiratie si intrarea in pompa este generat un flux de lichid continuu. De la periferia rotorului apa trece prin carcasa statorica in camera spirala si patrunde prin difuzor in conducta de refulare. In camasa statorica, in camera spirala dar mai ales in difuzor, o parte din energia cinetica a lichidului se transforma in energie potentiala.

Fig. 5. Rotorul unei pompe centrifuge

1. inelul acoperitor; 2. coroana ;

3. paleta ; 4. inelul labirintului

Fig.6. Diferite tipuri de labirinti

1. capacul de aspiratie; 2. labirint ; 3. rotor

Pentru a micsora pierderile prin curgerea lichidului din zona de presiune ridicata in zona de joasa presiune, se prevad labirinti, prezentati in fig.6 .

Exploatarea pompelor centrifugale

pompe simplex, care au un singur cilindru de abur si un singur cilindru de pompa asezati in prelungire;

pompe duplex, care au doi cilindrii de abur si doi cilindrii de pompa asezati in paralel.

Pompele cu actiune directa se construiesc in doua variante : pompe orizontale si pompe verticale.

Actionarea pompei se face cu abur, mecanic sau electric. Comun pentru pompele cu piston este faptul ca atat debitul cat si randamentul se mentin constante in regim de turatie constante.

La pompele actionate cu abur forta de antrenare este asigurata de cilindrul mecanic (de abur).

In figura 11 este redata o sectiune printr-o pompa orizontala cu actiune directa, actionata de abur. Prin miscarea sertarului (care este primita de la tija pistonului) se realizeaza introducerea aburului in cilindru pe o fata sau alta a pistonului mecanic. Prin destinderea aburului, pistonul mecanic va face o miscare de translatie in acelasi timp si sens cu pistonul hidraulic. La fiecare cursa, pistonul hidraulic aspira si totodata refuleaza o portie de fluid. Pe un principiu asemanator se construiesc si pompele Waier, de tip vertical, mono sau biax. In favoarea folosirii pompelor cu piston in instalatiile navale pledeaza faptul ca ele pot functiona sigur in orice conditii, in schimb prezinta dezavantajul unui gabarit mare si un randament redus.

La o pompa cu piston, debitul se calculeaza cu relatia:

Q=60 h_vKF_hnS [m³/h]

unde :     h_v= randamentul volumic;

K = numarul de suprafete active ale pistonului;

F_h = aria cilindrului pompei [m²] ;

S = cursa pistonului [m] ;

D = diametrul cilindrului hidraulic [m] .

Fig.11. Pompa cu piston, cu dublu efect, actionata cu abur:

5.6.4.2. Compresoare de aer cu piston

Sunt generatoare volumice cu puston utilizate pentru comprimarea aerului. Fata de pompele cu piston se deosebesc nu atat prin constructie, care in principiu este asemanatoare, cat prin functionare, care difera datorita compresibilitatii fluidului de lucru. In instalatiile navale sunt utilizate in primul rand pentru furnizarea aerului comprimat necesar lansarii motoarelor de propulsie, apoi pentru mentinerea pernei de aer a hidrofoarelor instalatiilor de alimentare cu apa (incendiu, sanitara, tehnica) si, in masura mai rastransa, pentru actionari pneumatice, suflarea valvulelor kingston etc. In instalatiile navale aerul comprimat se depoziteaza in butelii de presiune maxima 30 bar, nivel de presiune care determina constructia compresoarelor de aer folosite.

In fig. 12 este reprezentata schema compresorului naval polonez SC2-115, in care au fost utilizate notatiile : 1- blocul cilindrilor; 2- piston; 3- filtru de aer; 4,5- supape de aspiratie si refulare la primul etaj; 6- manometru la primul etaj; 7- supapa de siguranta la primul etaj ; 8- racitor intermediar; 9- separator de picaturi la primul etaj; 10,11- supape de aspiratie si refulare la al doilea etaj; 12- racitor final; 13,14- separator de picaturi si manometru la al doilea etaj; 15- supapa de siguranta la al doilea etaj; 16,17- separatoare automate de picaturi la primul si al doilea etaj; 18,19- armaturi de manevra manuala la primul si al doilea etaj; 20- armatura de manevra automata; 21- filtru grosier pe circuitul de ungere; 22- pompa de ungere cu roti dintate; 23- supapa de siguranta; 24- filtru fin pe circuitul de ungere; 25- manometru pe circuitul de ungere; 26- racord pentru presostatul circuitului de ungere; 27- racord pentru presostatul de intrare a apei de racire; 28- racord pentru presostatul de aer comprimat livrat; 29- racord pentru termostatul de iesire a apei de racire; 30- dop fuzibil la 100 C; 31-termometrul; 32- arbore cotit; 33- racord de intrare a aerului; 34- conducta de refulare a aerului comprimat; 35- conducta de intrare a apei de racire; 36- conducta de iesire a apei de racire; 37,38- conducte colectoare ale separatoarelor de picaturi la cele doua etaje de comprimare; 39- magistrala de ungere.

Fig.12

Aerul aspirat trece prin filtrul de aer 3, racordul 33, supapa de aspiratie a primului etaj 4 si ajunge in spatiul de lucru al primei trepte de comprimare, deasupra pistonului 2. Comprimat in prima treapta la circa 5 bari, el iese din cilindru prin supapa de refulare 5 si ajunge in racitorul intermediar 8. Aerul racit patrunde prin supapa de aspiratie 10 a celui de-al doilea etaj de comprimare in spatiul de sub portiunea cu diametrul mai mare a pistonului 2, unde este comprimat la 30 bari. Iese din cilindru prin supapa de refulare 11 a etajului al doilea si ajunge in racitorul final 12, iar dupa racire este inmagazinat in buteliile de aer comprimat din compartimentul masini. In circuitul de racire presiunea apei este (2,5 . 3)bari. Blocul cilindrilor este protejat impotriva cresterii excesive a presiunii apei de racire, cu armatura de siguranta reglata la 4 bari. Temperatura de iesire a apei de racire nu trebuie sa depaseasca 45 C.

Pompa de ungere 22 este antrenata de arborele cotit al compresorului. Presiunea uleiului din circuitul de ungere trebuie sa fie (2 . 3)bari. Daca ea scade sub 1,5 bari, compresorul trebuie oprit in vederea remedierii defectiunilor de la circuitul de ungere.

Compresorul cu piston trebuie pornit intotdeauna in gol, cu presiune manometrica nula pe ramura de refulare. Dupa ce s-a ajuns la turatia nominala, se poate racorda refularea compresorului la butelia de aer sub presiune.

5.6.5. Ejectoare

Sunt generatoare hidropneumatice cu fluid motor care folosesc transfer de masa si energie intre un agent cu potential energetic (presiune) ridicat si fluidul de lucru, de presiune inferioara.

Fig. 13

In fig.13 este reprezentat ejectorul romanesc apa-apa omologat pentru gama de debite (2,5.25) m³/h.

In instalatiile navale ejectoarele sunt folosite pentru drenarea compartimentelor de dimensiuni reduse si a tancurilor de dejectii (ejectoare apa-apa), pentru ventilarea compartimentelor de dimensiuni reduse (ejectoare aer-aer) si pentru alimentarea caldarilor (ejectoare abur-apa).