ORIENTAREA SI FIXAREA IN DISPOZITIVELE DE FABRICARE - tema de casa

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIALA

ORIENTAREA sI FIXAREA ÎN DISPOZITIVELE DE FABRICARE

- tema de casa -

Îndrumator, Student,

Obiectivul lucrarii

Lucrarea urmareste stabilirea variantei optime de orientare si fixare a pieselor în vederea proiectarii unui dispozitiv de fabricare, plecând de la desenul de executie al piesei.

Stabilirea variantei optime de orientare si fixare a pieselor în dispozitive de fabricare se face dupa o anumita succesiune, prezentata în continuare:

A.Stabilirea datelor necesare proiectarii dispozitivului

A.1 Proprietatile mecanice ale materialului piesei de prelucrat;

A.2 Stadiul de prelucrare a piesei pâna la operatia pent 757e41h ru care se proiecteaza dispozitivul;

A.3 Elementele operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul;

A.4 Forma si dimensiunile elemntelor de legatura ale masinii-unelte cu dispozitivul;

B. Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei de prelucrat în dispozitiv

B.1 Schita operatiei;

B.2 Stabilirea cotelor de realizat pe piesa la prelucrare si a sistemului bazelor de cotare;

B.3 Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei la prelucrare si a elementelor de orientare;

B.4 Calculul erorilor maxime admise la orientare;

B.5 Calculul erorilor de orientare a piesei la prelucrare;

B.6 Alegerea variantei optime de orientare;

C. Stabilirea fixarii piesei;

D. Varianta optima de orientare si fixare.

I.Stabilirea datelor necesare proiectarii dispozitivului

A.1 Proprietatiile mecanice ale materialului piesei de prelucrat

Proprietatile mecanice ale materialului sunt necesare pentru calculul regimului de aschiere si pentru calculul cmponentelor fortei de aschiere.

Materialul piesei este OLC45 si are urmatoarele caracateristici mecanice:

I.2 Stadiul de prelucrare a piesei pâna la operatia pent 757e41h ru care se proiecteaza dispozitivul

Piesa finala se obtine prin prelucrari în mai multe operatii. Pentru operatia la care se prelucreaza dispozitivul piesa este într-un anumit stadiu de prelucrare.

Piesa corespunzatoare operatiei de gaurire Φ6.4 mm se obtine prin adaugarea pe desenul piesei finale a adaosurilor neîndepartate pâna la aceasta operatie (figura anexa 2).

I.3 Elementele operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul

Elementele operatiei care trebuiesc cunoscute pentru proiectarea dispozitivului sunt: fazele operatiei, masina-unealta, sculele utilizate, regimul de aschiere, fortele de aschiere.

Fazele operatiei sunt:

Gaurirea la Φ6.4mm.

Operatia se realizeaza în patru faze.

Masina-unealta

Prelucrarea se realizeaza pe o masina de gaurit cu masa de pozitionare si cap revolver G25 cu urmatoarele caracteristici:

-cursa maxima a axului principal , mm.........224

distanta dintre axa burghiului si coloana, mm ...................315

-distanta maxima intre masa si

partea frontala a axului principal, mm.......... ..... ...... ..710

-distanta maxima intre placa de baza si

partea frontala a axului, mm.......... ..... ...... ..............1120

-suprafata mesei, mm.......... ..... ...... ...................425x530

-numarul de canale si dimensiunea acestora..

... 3 canale paralele T12 STAS 1385:1995

-suprafata placii de baza, mm.......... ..... ...... .......560x560

-numarul de canale pe placa....2 canale T18 STAS 1385:1995

-gama de turatii, rot/min...................40;56;80;112;160;224;315

-gama de avansuri, mm/rot.......................0.10;0.13;0.19;0.27;

-puterea motorului principal, kw.......... ..... ...... ................3

Scula utilizata

Pentru prelucrarea ceruta se poate utiliza un burghiu cu coada conica STAS 575:1993; Φ6.4 cu lungimea partii activa l= 63mm, lungimea totala L=144mm, realizat din otel rapid Rp3.

Parametrii geometrici principali ai partii aschietoare a burghiului elicoidal sunt: unghiul la varf 2 ; unghiul de asezare a=14 ; unghiul de degajare =30. Durabilitatea recomandata T=20mm.

Regimul de aschiere pentru fiecare faza a operatiei se alege din

Adancimea de aschiere la gaurire:

Avansul de aschiere:

S= Ks ∙ C_s ∙ D^0,6   [ mm/ rot] ,

In care: K_S- coeficient de corectie

S = 1 ∙ 0,047 ∙ 6.4^0.6 = 0,14 mm/ rot

Din gama de avansuri a masinii de gaurit G 25 se alege avansul:

S= 0,19 mm/rot.

Viteza de aschiere se determina cu ajutorul relatiei:

Se calculeaza turatia sculei:

Din gama de turatii a masinii-unelte se adopta turatia n= 450 rot/min si se calculeaza viteza reala.

Forta axiala, momentul si puterea de aschiere

Relatii de calcul si valoriile carespunzatoare sunt:

pentru forta axiala:

F_ax=C_F∙D^XF∙s^YF∙K_F

K_F=K₁∙K₂∙K₃∙K₄

K₁=1(tab.6.35); K₂=1.22 (tab.6.36); K₃=1 (tab.6.37); K₄=1 (tab.6.38)

K_F=1∙1,22∙1∙1=1,22

F_ax=74∙6.4¹∙0.14^0.7∙1.22≈144.44[daN]

pentru momentul de aschiere la gaurire :

M_as=C_M∙D^XM∙s^YM∙K_m

K_M=K₁∙K₂=1.22

M_as=29.6∙6.4^1.9∙0.19^0.8∙1.22=319.41≈320[daNmm]

● pentru puterea necesara gauririi:

In care:

P_ME

P_ME - puterea motorului electric de antrenare a M.U

Este indeplinita conditia, deoarece P_ME = 3 KW; atunci avem:

P< P_ME

0.18 kw < 3 kw

A.4 Forma si dimensiunile elementelor de legatura ale masinii-unelte cu dispozitivul

B. Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei in dispozitiv

B.1 Schita operatiei se obtine plecând de la desenul de executie având în vedere anumite aspecte

- pozitia piesei pe masina-unealta la prelucrare;

-pozitia muncitorului fata de masina-unealta in situatia in care acesta opereaza cu dispozitivul.

Avand in vedere ca burghiul la masina de gaurit lucreaza pe verticala, ca piesa se leaga de masa masinii si ca muncitorul in timpul lucrului sta in fata masinii de gaurit, piesa se vede din pozitia in care muncitorul lucreaza asa cum este reprezentata in anexa 3

B.2 Stabilirea cotelor de realizat pe piesa la prelucrare si a sistemului bazelor de cotare.

Pentru a stabili varianta optima de orientare trebuie sa se stabileasca cotele care determina pozitia suprafetei de prelucrat pe piesa si deci bazele de cotare corespunzatoare, precum si precizia care se cere acestor cote. Pentru a stabili mai usor aceste cote si bazele de cotare corespunzatoare se urmaresc in primul rand cotele care pleaca de la suprafata de prelucrat si au capatul opus pe o alta suprafata. Analizand desenul piesei rezulta ca alezajul ocupa o pozitie particulara pe piesa, care nu impune trecerea pe desen, este o abatere de la concentricitate si abaterea de la perpendicularitate.

Aceste doua cote de realizat determina complet pozitia suprafetei de prelucrat pe piesa.

In afara cotelor nominale care determina pozitia suprafetei de prelucrat pe piesa trebuie sa se stabileasca si abaterile impuse acestor cote pentru a sti ce precizii trebuie sa realizeze la prelucrare.

Abaterile pentru cotele de precizie mai ridicata sunt trecute pe desenul de executie si se extrag din acest desen. Pentru cotele libere ( netolerate pe desenul piesei ) abaterile se stabilesc dupa STAS 2300-88 ( SR EN 22768-1:1995 ).

Cotele care determina pozitia alezajului de prelucrat ( 6.4 ), bazele corespunzatoare, suprafetele care le determina si abaterile maxime admise la cotele respective sunt trecute in tabel.

Cote care determina pozitia alezajului pe piesa (cotele care trebuie realizate la prelucrare)	Cotele trecute pe desen sau rezulta prin pozitia particulara a piesei	Bazele de cotare	Suprafetele care le determina	Abaterile maxime admise la cote	Abaterile sunt trecute pe desen sau sunt alese conform STAS
B.3 Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei la prelucrare si a elementelor de orientare In sistemul bazelor de orientare se determina la prelucrare pozitia suprafetei de prelucrat. Acest sistem se materializeaza prin elemente de orientare care vin in contact cu suprafetele de orientareale semifabricatului. Daca pentru o operatie data sistemul bazelor de cotare este unic, sistemul bazelor de orientare poate fi ales in mai multe variante, prin aceea ca bazele de orientare pot sau nu sa coincida cu cele de cotare sau ca o baza de orientare poate fi materializata cu diverse elemente de orientare. Pentru operatia de gaurire, alegand bazele de orientare identice cu cele de cotare si utilizand elemente de orientare diferite rezulta doua variante de orientare: I[1;5]; II[2;5]. Ordinea de utilizare a bazelor a fost stabilita avand in vedere dimensiunile bazelor bazelor si precizia acestora. Elementele de orientare utilizate sunt trecute in tabelul de mai jos si reprezentate pe schita operatiei. Bazele de orientare Elementele de orientare utilizate Simbolul elementului de orientare Suprafata cilindrica exterioara Dorn autocentrant scurt Suprafata frontala B Reazem pentru suprafete plane Suprafata cilindrica exterioara Bolt scurt Suprafata cilindrica interioara Bolt scurt Suprafata cilindrica exterioara Mecanism autocentrant B.4 Calculul erorilor maxime admise la orientare Eroarea maxima admisa la orientarea unei piese in dispozitiv este data de relatia: Eroarea maxima admisa: - toleranta piesei la cota de realizat la prelucrare, în mm - toleranta la cota functionala a dispozitivului, corespunzatoare cotei d a piesei, în mm - precizia medie economica la cota d [tab. 2.11] µm mm mm Cote de realizat Toleranta piesei, [mm] Toleranta dispozitivului, [mm] Precizia medie economica, [mm] Eroarea maxima admisa, [mm] B.5. Erorile de orientare a semifabricatului in dispozitiv Erorile pentru varianta I ([1], [5]): j2 j2 = Dmax p - dmin b Erorile pentru varianta II ([2], [5]): ε(┴)= 0 = T(○)= 0.2 ε(○) = j = Dmax p - dmin b=0.059 db= Dmax p Erorile pentru varianta IV :[4],[3]: db=104 T=35 as=-12 ai=-47 Dmaxb=103.988 Dminp=103.929 J2= Dmax p - dmin b=0.072 db=dminp Dp=80 Dmaxp=80.03   T=30 db=80 as=-12 dminb=79.958 ai=-42 Varianta de orientare Erori de orientare la cotele de realizat Erori admisibile la cotele de realizat DA/NU I DA II DA III NU IV NU B.6. Alegerea variantei optime de orientare Cel mai simplu dispozitiv rezulta folosind boltul cilindric [2] si reazemul pentru suprafata plana [1] . Astfel varianta optima de orientare este varianta I. A.      Stabilirea fixarii semifabricatului în dispozitiv Calculul marimii fortei de fixare: D. Varianta optima de orientare si fixare Bibliografie Vlase A. s.a. - Tehnologii de prelucrare pe masini de frezat, 1993 Tache V. s.a. - Indrumar de proiectare a dispozitivelor, 1980 Document Info Accesari: 6981 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul: in pagina web a site-ului tau. <a href="https://www.scritub.com/tehnica-mecanica/ORIENTAREA-SI-FIXAREA-IN-DISPO25746.php" target="_blank" title="ORIENTAREA SI FIXAREA IN DISPOZITIVELE DE FABRICARE - tema de casa - https://www.scritub.com">ORIENTAREA SI FIXAREA IN DISPOZITIVELE DE FABRICARE - tema de casa</a> eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )