Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




ORIENTAREA SI FIXAREA IN DISPOZITIVELE DE FABRICARE - tema de casa

tehnica mecanica


UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIALA








ORIENTAREA sI FIXAREA ÎN DISPOZITIVELE DE FABRICARE

- tema de casa -









Îndrumator, Student,






Obiectivul lucrarii

Lucrarea urmareste stabilirea variantei optime de orientare si fixare a pieselor în vederea proiectarii unui dispozitiv de fabricare, plecând de la desenul de executie al piesei.

Stabilirea variantei optime de orientare si fixare a pieselor în dispozitive de fabricare se face dupa o anumita succesiune, prezentata în continuare:

A.Stabilirea datelor necesare proiectarii dispozitivului

A.1 Proprietatile mecanice ale materialului piesei de prelucrat;

A.2 Stadiul de prelucrare a piesei pâna la operatia pent 757e41h ru care se proiecteaza dispozitivul;

A.3 Elementele operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul;

A.4 Forma si dimensiunile elemntelor de legatura ale masinii-unelte cu dispozitivul;

B. Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei de prelucrat în dispozitiv

B.1 Schita operatiei;

B.2 Stabilirea cotelor de realizat pe piesa la prelucrare si a sistemului bazelor de cotare;

B.3 Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei la prelucrare si a elementelor de orientare;

B.4 Calculul erorilor maxime admise la orientare;

B.5 Calculul erorilor de orientare a piesei la prelucrare;

B.6 Alegerea variantei optime de orientare;

C. Stabilirea fixarii piesei;

D. Varianta optima de orientare si fixare.





I.Stabilirea datelor necesare proiectarii dispozitivului


A.1 Proprietatiile mecanice ale materialului piesei de prelucrat

Proprietatile mecanice ale materialului sunt necesare pentru calculul regimului de aschiere si pentru calculul cmponentelor fortei de aschiere.

Materialul piesei este OLC45 si are urmatoarele caracateristici mecanice:



Starea

Limita de curgere

Rp 0,2

N/mm2

Rezistenta la tractiune

Rm

N/mm2

Alungirea

la rupere

A %

Gatuirea

la rupere

Z [%]

Duritatea

Brinell HB

Stare Stare

laminata recoapta

Normalizata






Imbunatatita








I.2 Stadiul de prelucrare a piesei pâna la operatia pent 757e41h ru care se proiecteaza dispozitivul


Piesa finala se obtine prin prelucrari în mai multe operatii. Pentru operatia la care se prelucreaza dispozitivul piesa este într-un anumit stadiu de prelucrare.

Piesa corespunzatoare operatiei de gaurire Φ6.4 mm se obtine prin adaugarea pe desenul piesei finale a adaosurilor neîndepartate pâna la aceasta operatie (figura anexa 2).


I.3 Elementele operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul


Elementele operatiei care trebuiesc cunoscute pentru proiectarea dispozitivului sunt: fazele operatiei, masina-unealta, sculele utilizate, regimul de aschiere, fortele de aschiere.


Fazele operatiei sunt:

Gaurirea la Φ6.4mm.

Operatia se realizeaza în patru faze.


Masina-unealta


Prelucrarea se realizeaza pe o masina de gaurit cu masa de pozitionare si cap revolver G25 cu urmatoarele caracteristici:


-cursa maxima a axului principal , mm.........224

distanta dintre axa burghiului si coloana, mm ...................315

-distanta maxima intre masa si

partea frontala a axului principal, mm.......... ..... ...... ..710

-distanta maxima intre placa de baza si

partea frontala a axului, mm.......... ..... ...... ..............1120

-suprafata mesei, mm.......... ..... ...... ...................425x530

-numarul de canale si dimensiunea acestora..

... 3 canale paralele T12 STAS 1385:1995

-suprafata placii de baza, mm.......... ..... ...... .......560x560

-numarul de canale pe placa....2 canale T18 STAS 1385:1995

-gama de turatii, rot/min...................40;56;80;112;160;224;315


-gama de avansuri, mm/rot.......................0.10;0.13;0.19;0.27;


-puterea motorului principal, kw.......... ..... ...... ................3

Scula utilizata

Pentru prelucrarea ceruta se poate utiliza un burghiu cu coada conica STAS 575:1993; Φ6.4 cu lungimea partii activa l= 63mm, lungimea totala L=144mm, realizat din otel rapid Rp3.

Parametrii geometrici principali ai partii aschietoare a burghiului elicoidal sunt: unghiul la varf 2 ; unghiul de asezare a=14 ; unghiul de degajare =30. Durabilitatea recomandata T=20mm.





Regimul de aschiere pentru fiecare faza a operatiei se alege din

Adancimea de aschiere la gaurire:

Avansul de aschiere:

S= Ks ∙ Cs ∙ D0,6   [ mm/ rot] ,

In care: KS- coeficient de corectie

S = 1 ∙ 0,047 ∙ 6.40.6 = 0,14 mm/ rot


Din gama de avansuri a masinii de gaurit G 25 se alege avansul:

S= 0,19 mm/rot.




Viteza de aschiere se determina cu ajutorul relatiei:

Se calculeaza turatia sculei:

Din gama de turatii a masinii-unelte se adopta turatia n= 450 rot/min si se calculeaza viteza reala.


Forta axiala, momentul si puterea de aschiere

Relatii de calcul si valoriile carespunzatoare sunt:

pentru forta axiala:

Fax=CF∙DXF∙sYF∙KF

KF=K1∙K2∙K3∙K4

K1=1(tab.6.35); K2=1.22 (tab.6.36); K3=1 (tab.6.37); K4=1 (tab.6.38)


KF=1∙1,22∙1∙1=1,22

Fax=74∙6.41∙0.140.7∙1.22≈144.44[daN]


pentru momentul de aschiere la gaurire :

Mas=CM∙DXM∙sYM∙Km

KM=K1∙K2=1.22

Mas=29.6∙6.41.9∙0.190.8∙1.22=319.41≈320[daNmm]


● pentru puterea necesara gauririi:

In care:

PME

PME - puterea motorului electric de antrenare a M.U


Este indeplinita conditia, deoarece PME = 3 KW; atunci avem:

P< PME

0.18 kw < 3 kw




A.4 Forma si dimensiunile elementelor de legatura ale masinii-unelte cu dispozitivul


B. Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei in dispozitiv


B.1 Schita operatiei se obtine plecând de la desenul de executie având în vedere anumite aspecte

- pozitia piesei pe masina-unealta la prelucrare;

-pozitia muncitorului fata de masina-unealta in situatia in care acesta opereaza cu dispozitivul.

Avand in vedere ca burghiul la masina de gaurit lucreaza pe verticala, ca piesa se leaga de masa masinii si ca muncitorul in timpul lucrului sta in fata masinii de gaurit, piesa se vede din pozitia in care muncitorul lucreaza asa cum este reprezentata in anexa 3


B.2 Stabilirea cotelor de realizat pe piesa la prelucrare si a sistemului bazelor de cotare.


Pentru a stabili varianta optima de orientare trebuie sa se stabileasca cotele care determina pozitia suprafetei de prelucrat pe piesa si deci bazele de cotare corespunzatoare, precum si precizia care se cere acestor cote. Pentru a stabili mai usor aceste cote si bazele de cotare corespunzatoare se urmaresc in primul rand cotele care pleaca de la suprafata de prelucrat si au capatul opus pe o alta suprafata. Analizand desenul piesei rezulta ca alezajul ocupa o pozitie particulara pe piesa, care nu impune trecerea pe desen, este o abatere de la concentricitate si abaterea de la perpendicularitate.

Aceste doua cote de realizat determina complet pozitia suprafetei de prelucrat pe piesa.

In afara cotelor nominale care determina pozitia suprafetei de prelucrat pe piesa trebuie sa se stabileasca si abaterile impuse acestor cote pentru a sti ce precizii trebuie sa realizeze la prelucrare.

Abaterile pentru cotele de precizie mai ridicata sunt trecute pe desenul de executie si se extrag din acest desen. Pentru cotele libere ( netolerate pe desenul piesei ) abaterile se stabilesc dupa STAS 2300-88 ( SR EN 22768-1:1995 ).

Cotele care determina pozitia alezajului de prelucrat ( 6.4 ), bazele corespunzatoare, suprafetele care le determina si abaterile maxime admise la cotele respective sunt trecute in tabel.

Cote care determina pozitia alezajului pe piesa (cotele care trebuie realizate la prelucrare)

Cotele trecute pe desen sau rezulta prin pozitia particulara a piesei

Bazele de cotare

Suprafetele care le determina

Abaterile maxime admise la cote

Abaterile sunt trecute pe desen sau sunt alese conform STAS


B.3 Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei la prelucrare si a elementelor de orientare


In sistemul bazelor de orientare se determina la prelucrare pozitia suprafetei de prelucrat. Acest sistem se materializeaza prin elemente de orientare care vin in contact cu suprafetele de orientareale semifabricatului.

Daca pentru o operatie data sistemul bazelor de cotare este unic, sistemul bazelor de orientare poate fi ales in mai multe variante, prin aceea ca bazele de orientare pot sau nu sa coincida cu cele de cotare sau ca o baza de orientare poate fi materializata cu diverse elemente de orientare.

Pentru operatia de gaurire, alegand bazele de orientare identice cu cele de cotare si utilizand elemente de orientare diferite rezulta doua variante de orientare: I[1;5]; II[2;5]. Ordinea de utilizare a bazelor a fost stabilita avand in vedere dimensiunile bazelor bazelor si precizia acestora.

Elementele de orientare utilizate sunt trecute in tabelul de mai jos si reprezentate pe schita operatiei.


Bazele de orientare

Elementele de orientare utilizate

Simbolul elementului de orientare

Suprafata cilindrica exterioara

Dorn autocentrant scurt

Suprafata frontala B

Reazem pentru suprafete plane

Suprafata cilindrica exterioara

Bolt scurt

Suprafata cilindrica interioara

Bolt scurt

Suprafata cilindrica exterioara

Mecanism autocentrant



B.4 Calculul erorilor maxime admise la orientare

Eroarea maxima admisa la orientarea unei piese in dispozitiv este data de relatia:

Eroarea maxima admisa:

- toleranta piesei la cota de realizat la prelucrare, în mm

- toleranta la cota functionala a dispozitivului, corespunzatoare cotei d a piesei, în mm

- precizia medie economica la cota d [tab. 2.11]

µm


mm

mm


Cote de realizat

Toleranta piesei, [mm]

Toleranta dispozitivului, [mm]

Precizia medie economica, [mm]

Eroarea maxima admisa, [mm]











B.5. Erorile de orientare a semifabricatului in dispozitiv



Erorile pentru varianta I ([1], [5]):


j2

j2 = Dmax p - dmin b


Erorile pentru varianta II ([2], [5]):





ε(┴)= 0 = T(○)= 0.2

ε(○) =

j = Dmax p - dmin b=0.059

db= Dmax p


Erorile pentru varianta IV :[4],[3]:




db=104

T=35 as=-12 ai=-47


Dmaxb=103.988

Dminp=103.929

J2= Dmax p - dmin b=0.072

db=dminp

Dp=80

Dmaxp=80.03   T=30

db=80 as=-12

dminb=79.958 ai=-42


Varianta de orientare

Erori de orientare la cotele de realizat

Erori admisibile la cotele de realizat

DA/NU






I











DA

II




DA

III




NU

IV




NU





B.6. Alegerea variantei optime de orientare

Cel mai simplu dispozitiv rezulta folosind boltul cilindric [2] si reazemul pentru suprafata plana [1] . Astfel varianta optima de orientare este varianta I.











A.      Stabilirea fixarii semifabricatului în dispozitiv





Calculul marimii fortei de fixare:





D. Varianta optima de orientare si fixare



























































































Bibliografie


Vlase A. s.a. - Tehnologii de prelucrare pe masini de frezat, 1993

Tache V. s.a. - Indrumar de proiectare a dispozitivelor, 1980









Document Info


Accesari: 6968
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )