PRINCIPIUL SUDARII

Definitii clasificari SUDURA

proiectarea constructiei;

alegerea materialelor de 939f56j baza (MB) si a materialelor de adaos (MA)

stabilirea si verificarea tehnologiei de sudare;

omologarea tehnologiei de sudare;

calificarea si specializarea personalului de executie;

controlul distructiv si nedistructiv a īmbinarilor sudate,

Cusatura sudata īmpreuna cu zona influentata termic (ZIT) si cu metalul de baza neafectat de procesul de sudare formeaza īmbinarea sudata, numita sudura. Rezulta ca sudura este un ansamblu eterogen (Figura 4.1.)

Figura 4.1. Partile componente ale cusaturii sudate

B - latimea cusaturii; B^. - latimea ZIT; a - supraīnaltarea cusaturii;

a₁ - supraīnaltarea radacinii MB - material de baza; ZIT - zona influentat termic;

A₁ - sectiunea rostului; A₂ - sectiunea patrunderii sudurii

Rostul este spatiul dintre suprafetele frontale ale pieselor ce urmea­za a fi sudate,figura 4.2. Rostul este necesar pentru a asigura patrunderea sudurii pe īntreaga sectiune a materialului de baza.

Figura 2.2.Elementele caracteristice ale rostului

1-muchia componentelor; 2-muchia rostului; 3-muchia radacinii rostului;

S-grosimea componetelor; l-lungimea rostului sau latimea componentelor;

b-deschiderea piciorul rostului; b₁-deschiderea rostului;

c-īnaltimea piciorului rostului; α-unghiul rostului

Modul de pregatire a pieselor pentru sudare este standardizat (de exemplu, SR EN 29682 pentru cazul pieselor din otel sudate cu electrozi īnveliti, cu arc electric īn mediu de gaz protector sau cu gaz)

Īn figura 4.3. sunt indicate principalele tipuri de rosturi utilizate la sudare. Tipul si dimensiunile rostului depind de caracteristicile materialului de sudare de grosimea sa, precum si de procedeul de sudare folosit

Rāndurile "pendulate", sunt rezultate din combinarea deplasarii īn linie dreapta cu o miscare de pendulare laterala. Īn acest caz, se obtin rānduri cu o latime egala cu de 3-4 ori diametrul electrodului.

Daca latimea rāndului nu acopera rostul se trag doua sau mai multe rānduri īn vederea acoperirii rostului la acelasi nivel formānd stratul (figura 4.5 poz. 2)

Radacina este un rānd tras la partea cea mai īngusta a rostului.

Forme ale īmbinarilor sudate sunt reprezentate īn figura 4.6.

Figura 4.6 Forme ale īmbinarii sudate

a - īmbinare cap la cap;    b - īmbinare de colt prin suprapunere;c - īmbinare de colt interior;

d - īmbinare īn muchie; e - īmbinare de colt exterior;f - īmbinare īn "T"; g - īmbinare īn cruce

Geometria īmbinarii sudate de colt o reprezentam īn figura 4.7.

Figura 4.7. Geometria īmbinarii sudate de colt

a₁ - grosimea practica; a₂ - grosimea de calcul

Pozitiile principale de sudare sunt reprezentate īn figura 4.8.

Figura 4.8. Pozitiile principale de sudare

Obs. Notatiile pozitiilor de sudare conform standardelor.

PA pozitie orizontala PA orizontala īn jgheab

PC orizontala pe perete vertical PB Orizontala cu perete vertical

PE peste cap PD orizontala peste cap

PF verticala ascendenta cap la cap PG verticala descendenta cap la cap

PF verticala ascendenta colt PG verticala descendenta colt

4.1. reprezentarea si notarea sudurilor pe desen

Īmbinarile sudate se reprezinta pe desen de executie respectānd recomandarile generale ce se aplica īn desenul tehnic. Pentru simplificare se poate utiliza reprezentarea simbolica, descrisa īn SR EN 22553. Aceasta cuprinde un simbol elementar, care poate fi completat printr-un simbol suplimentar, o optiune conventionala si indicatii complementare.

Īn figura 4.9. se prezinta spre exemplificare simbolurile elementare pentru diferite īmbinari sudate.

Figura 4.9.Simbolurile īmbinarilor sudate (simboluri elementare)

Simbolurile suplimentare sunt indicate īn figura 4.10, ele caracterizeaza forma suprafetei exterioare a sudurii.

Figura 4.10. Simbolizarea īmbinarilor sudate (simboluri secundare)

Metoda de reprezentare a sudurilor pe desen de executie este exemplificata īn figura 4.11. si cuprinde simbolul, o linie de indicatie a īmbinarii, o linie de referinta si un anumit numar de cote si semne conventionale.

Figura 4.11.Reprezentarea sudurilor pe desen-exemplificare

Indicatiile suplimentare se refera la realizarea sudurilor pe contur, a sudurilor efectuate la montaj, indicatiile procedeului de sudare, eventual nivelul de acceptare a defectelor, pozitia de lucru, materalul de adaos.

4.2. ASAMBLAREA PIESELOR PENTRU SUDARE

Īn vederea sudarii, piesele trebuie pozitionate astfel īncāt sa se asigure rostul dorit si fixate pentru a nu-si schimba pozitia relativa īn timpul sudarii. Fixarea pieselor poate fi realizata prin:

prinderea provizorie prin sudare;

īntroducerea īn dispozitive de prindere.

Prinderea provizorie prin sudare, numita si heftuire, se execut[ cu aceasi materiale si tehnologii ca si sudarea propriu-zisa, ea consta din depunerea unor rānduri de sudura de lungime mica (20-30 mm sau cca. 2 ori grosimea materialului) si intermitente (la distante de cca. 300-500 mm unele fata de celelalte)

Īnainte de sudarea prinderile provizorii se curata la luciu metalic si se controleaza. Eventualele prinderi provizorii fisurate se īndeparteaza prin polizare.

La realizarea operatiei de prindere provizorie prin sudare se au īn vedere urmatoarele reguli generale:

amorsarea arcului electric se face totdeauna īntr-un punct care urmeaza sa fie acoperit cu sudura;

craterul de īncheiere al sudurii va fi umplut cu material de adaos prin īntroducerea arcului electric;

īn cazul pieselor de grosime mare prinderea provizorie se efectueaza īn mai multe straturi, de obicei doua, alcatuite īn trepte;

straturile succesive se depun īn sensuri opuse pentru a nu concentra cratarele de īncheiere ale rāndurilor de capat al sudurii figura 4.12

diametrul materialului de adaos utilizat pentru prinderea provizorie trebuie sa fie suficient de mic pentru a permite o apropiere suficienta de partea inferioara a rostului, īn caz contrar neasigurāndu-se o patrundere completa la radacina figura 4.13

Īnainte de asablarea pentru sudare piesele se curata īn zona adiacenta īmbinarii. Prezenta impuritatilor, oxizilor. Murdariei afecteaza calitatea sudurii, favorizānd producerea unor defecte de sudare.

4.3. SUSŢINEREA BĂII TOPITE.

Realizarea unui strat de radacina uniform pe īntreaga lungime a sudurii, fara strapungeri sau lipsa de patrundere reprezinta o cerinta de calitate esentiala. Īn cazul sudarii manuale aceasta conditie se īndeplineste prin dexteritatea sudurului care poate sa compenseze anumite abateri īn pregatirea rostului.

La sudarea mecanizata, automatizata sau robotizata abaterile dimensionale ale rostului pot conduce la producerea unor suduri de calitate necorespunzatoare. Pentru obtinerea unui strat de radacina de calitate este necesara sustinerea baii topite. Aceasta se realizeaza folosind una dintre metodele prezentate īn figura 4.14 si anume:

depunerea manuala a unui strat de sudura (radacina) care apoi actioneaza ca suport pentru straturile urmatoare (a)

utilizarea unui suport din material nefuzibil, de obicei cupru (b)

utilizarea unui suport din material fuzibil sub forma de platbanda (c) dupa sudare suportul poate fi lasat īn īmbinare sau poat fi īndepartat prin polizare; materialul suportului va fi similar sau compatibil cu materialul de baza;

utilizarea unei perne de flux (d)

utilizarea unui suport ceramic (e)

utilizarea unei folii adezive din aluminiu cu fibra de sticla care se fixeaza prin lipire de piesele de sudat (f)

Figura 4.15. Sustinerea radacinii cu un inel fuzibil (la sudarea tevilor)

Īn cazul sudarii manuale a stratului de radacina, pentru a elimina riscul ramānerii unor defecte īn stratul respectiv, se recomanda prelucrarea din partea opusa a acestuia si resudarea portiunii īndepartate figura 4.16.

Figura 4.16. Scobirea radacinii la sudarea din doua parti.

De obicei, aceasta prelucrare se efectueaza prin scobire arc-aer si polizare