3.PROCESELE DE TRATARE A DESEURILOR SOLIDE
3.1PROCESE GENERALE
Tratarea deseurilor solide consta din colectare , transport, tratare intermediara si eliminare finala incluzand recuperarea resursei la diferite stadii. Optiuni variate sunt dezvoltate pentru tratarea intermediara pentru a reduce volumul deseurilor in conditii sanitare odata cu recuperarea resurselor.
Fig. 1-11 Cursul Tipic a Proceselor de tratare a Deseurilor Solide.
Incinerarea este in cea mai mare parte practicata in Japonia unde aproximimativ 75% din totalul deseurilor sunt tratate prin posibilitati de incinerare.Compostarea este una din cele mai prietenoase optiuni pentru mediu pentru a furniza reciclarea materialului organic la sol pentru agricultura.Halda este totdeauna metoda de eliminare finala, in timp ce aplicarea haldei sanitare sub management corespunzator este acum conditia esentiala pentru a interfera cu cerintele sociale .Fig 1-11 arata un curs general tipic a proceselor de tratare a deseurilor solide municipale.
3.2. COLECTARE SI TRANSPORT
(a) Halda pentru materiale stabile
(b) Halda administrate
(c) Intreruperea tipului de dispunere
Fig. 1-21 Clasificarea Structurilor Haldelor
Depozitarea deschisa este acum dificil de a fi practicata din cauza ca primejduieste igiena cetatenilor si polueaza mediul.Prezentele locuri de halda sunt cerute sa furnizeze masuri corespunzatoare pentru a preveni patrunderea levigatului in sol si masuri pentru facilitatile de tratare a levigatului. Tratarea de suprafata prin acoperirea solului si pregatirea santurilor pentru a colecta apa de ploaie in timp ce reducerea suprafetelor este eficace pentru micsorarea volumului levigatului.
Fig. 1-22 este un exemplu de locatie a haldei senitare tip semi- aeroba pentru deseuri domestice.
Fig. 1-22 Structura Haldei Sanitare
Dupa cum s-a aratat in Fig. 1-20, locatiile haldelor sunt clasificate in trei categorii, (1) halda pentru a primi numai deseuri stabile, (2) halda sanitara cu foi impermeabile si facilitati de tratare a levigatului, si (3) facilitati complet inchise pentru a depozita contaminantii. Recuperarea pamantului de-a lungul tarmului marii este practicata cu configuratia necesara pentru a evita contaminarea straturilor de pamant si marea. Fig. 1-23 arata un exemplu de recuperare a tarmului marii. Pentru reducerea cheltuielilor de tratare a levigatului,depozitarea deseurilor clasificate in compartimente proiectate va fi eficienta pentru locatii de halde centralizate.
Datorita insuficientei de teren disponibil in vecinatatea regiunilor urbane si industriale,halda pentru deseuri solide amestecate devine dificila in multe spatii.Este mult mai posibil sa se limiteze deseurile de halda la reziduurile de la incineratoare si deseuri necombustibile.
Fig. 1-23 Recuperarea Tarmului Marii
3.7. COMBUSTIBIL DERIVAT DIN GUNOI
Incercari extensive au fost facute pentru dezvoltarea proceselor de convertire a deseurilor solide in combustibil ca un mijloc eficient pentru reciclare.
In majoritatea sistemelor de producere a combustibilului derivat din gunoi, o serie de procese sunt incorporate, in principal receptia, clasificarea pentru a scoate afara necombustibilii, solidificarea pentru tabletare si procese auxiliare.Produsele sunt modelate pentru combustibil, depozitare si transport.Produsele tabletate sunt formate cu un diametru de 15 la 30 mm si lungime de 30 la 150mm.
Fig. 1-24 Productia de combustibil derivat din gunoi
Recuperarea energiei din boilerele de incinerare mandateaza timpul real al generarii puterii si c ere o capacitate considerabila a in stalatiei pentru operare eficienta. Combustibilul derivat din gunoi poate fi colectat din diferite surse de productie si depozitat pentru folosirea la instalatii centralizate de recuperare a energiei unde eficiente inalte de recuperare a energiei pot fi atinse. Mai mult, energia si/ sau aprovizionarea cu caldura pot fi furnizate corespunzator cu cererile fluctuante. Considerand aceste avantaje, un numar de statii de productie a combustibilului derivate din gunoi au fost infiintate in principal in Statele Unite si cateva instalatii pilot sunt puse in operare comerciala in Japonia.
3.8. FERMENTAREA METANICA
Recuperarea materialelor este practicata prin colectarea cutiilor de conserve folosite, recipiente de sticla, hartii,containere de carton, sticle de plastic,etc. pentru a fi trimise la procesele de reproducere. Recuperarea eficienta depinde mult de cooperarea cetatenilor si preturile de piata stabile pentru operatiile de reproducere.Reciclarea deseurilor de hartie este practica cea mai populara; ziare, reviste, hartii scrise,etc. sunt colectate din gospodariile individuale periodic pentru a fi trimise la fabricile de hartie pentru reproducere.Companiile private si birourile publice practica acum colectarea sortata a deseurilor de hartie pentru acelasi scop.
Fig.1-26 arata un curs total generalizat pentru recuperarea resursei.In procesele de productie, minimizarea costului este urmarita prin competitia intre producatori. Prin urmarea, recuperarea resursei indica procese ineficiente datorita incompabilitatii produselor de a fi reciclate.Cheltuielile de reciclare sunt adesea mai mari decat costurile de eliminare directa. Pretul materialelor reciclate tinde sa fie mai mare decat cel al materialelor virgine.Aceste fapte impiedica promovarea reciclarii, cerand schimbari in proiectarea produselor pentru aprovizionarea mai convenabila pentru reciclare.
Fig. 1-26 Cursul Total pentu Recuperarea Resursei
Recent, evaluarea reciclarii materialului bazata pe evaluarea ciclului de viata este considerata ca o metoda rationala.Evaluarea ciclului de viata stabileste sarcinile cantitative asupra mediului care sunt impuse de un anumit produs totul prin ciclul sau de viata ca:productie,folosirea si/sau consumul si reciclarea sau eliminarea in termeni de consum de energie si resurse.Metoda va fi un instrument stiintific folositor pentru optimizarea reciclarii materialului.
|
