Am uitat parola x Creaza cont nou   Home Exploreaza Upload

Reprezentarea grafica CTA=f(q) este redata in fig.2.5.

Fig. 2.5

Deoarece in punctul F unde apare costul total de aprovizionare minim, nu este respectata conditia q> S₂, se va lua o valuare a lui q astfel incat sa se respecte conditia:

q_opt=4110 buc

3. VARIANTA I-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE NELIMITATE SI FARA DATE IMPUSE

3.1 Ipoteze de baza

Resursele destinate fabricarii reperelor sunt nelimitate astfel incat fiecare operatie se va realiza cu un numar necesar de masini distincte.

Se considera ca lansarea in fabricatie a loturiilor de repere se va realiza la aceleasi date pentru toate reperele.

Nu exista date impuse privind realizarea operatiilor de fabricatie.

3.2 Stabilirea resurselor de productie

Numarul de masini-unelte pentru fiecare operatie se determina cu relatia (3.2.1):

R_g=ritmul mediu de fabricatie;

T_uk= timpul unitar pe operatie;

Se vor adopta urmatoarele valori:

Nr. op

R_g

T_uk

m_k

m_ak

P₉

3.3 Determinarea lotului de fabricatie optim si a lotului de fabricatie economic

Lotul de fabricatie economic reprezinta cantitatea de piese identice lansate in fabricatie, simultan sau succesiv, care consuma un singur timp de pregatire-incheiere.

3.3.1 Lotul de fabricatie optim

Lotul de fabricatie optim reprezinta cantitatea de piese, lansata in fabricatie, care minimizeaza functia costului de productie C_T (N). Se determina cu relatia urmatoare (3.3.1.1):

[buc/lot] (3.3.1.1)

unde: N_g= productia anuala, in buc/an;

L = costuri fixe, in RON/lot;

C_m= costul semifabricatului, in RON/buc ;

C_m=

C₁= costuri curente, in RON/buc;

Z = coeficient al formei de organizare;

E = coeficient ce cuantifica costul (pierderea) suportat de

intreprindere la un leu-ciclu imobilizat, se adopta E=0,25.

In functie de forma de organizare adoptata (mixta), se introduc valorile corespunzatoare pentru Z, respectiv ( 3.3.1.2):

(3.3.1.2)

Pentru , se considera doar diferentele pozitive si de asemenea se adauga ultima operatie fictiva, de durata 0.

Valorile lui Z_m pentru cele trei repere sunt prezentate in tabelul (3.3.1.1.).

Tabelul 3.3.1.1.

C₁-costuri curente. Se mai numesc si independente de lotul de fabricatie. Ele se repeta la fabricarea fiecarei piese din lot.

Relatia de calcul a acestor costuri este urmatoarea (3.3.1.3):

[RON/buc]

unde: C_m= costul obiectului muncii pana la intrarea lotului in stadiul de

productie analizat;

C_m=masa reper x pret pe Kg, valorile corespunzatoare reperelor sunt prezentate in tabelul (3.3.1.2).

Tabelul 3.3.1.2.

C_r-costul implicat de retributia personalului direct productiv, putand fi exprimat cu relatia (3.3.1.4):

[RON/buc] (3.3.1.4)

unde: T_uk= timpul unitar pe operatie;

S_k = retributia orara a personalului direct productiv, ce participa la

executarea fiecarei operatii k, se adopta S_k=4.5 [RON/ora].

Valorile lui C_r sunt prezentate in tabelul (3.3.1.3).

Tabelul 3.3.1.3.

C_if- costurile de intretinere si functionare a capacitatii de productie, pe durata lucrului efectiv, se calculeaza cu relatia (3.3.1.5):

[RON/buc] (3.3.1.5)

unde: a_k= cota orara a costurilor de intretinere si functionare a capacitatilor

de productie, se adopta a_k= 3,5 [RON/ora].

Valorile lui C_if sunt prezentate in tabelul (3.3.1.4).

Tabelul 3.3.1.4.

C_ind- cosurile indirecte, ale sectiei de productie si se exprima cu relatia (3.3.1.6):

[RON/buc] (3.3.1.6)

unde: R_f = regia sectiei in care se executa prelucrarea lotului de piese identice,

R_f =150 %.

Valorile lui C_ind sunt prezentate in tabelul (3.3.1.5).

Tabelul 3.3.1.5.

Astfel costurile curente C₁ sunt prezentate in tabelul (3.3.1.6).

Tabelul 3.3.1.6.

Costuri fixe. La nivelul lotului de fabricatie, aceasta categorie de costuri cuprinde doua componente A si B.

Componenta A reprezinta costurile de pregatire-incheiere a fabricatiei si pentru activitati administrative de lansare a lotului.

Componenta B reprezinta costurile de intretinere si functionare a capacitatilor de productie pe durata pregatirii-incheierii fabriactiei.

Aceste costuri se calculeaza cu relatiile urmatoare (3.3.1.7) si (3.3.1.8):

[RON/buc] (3.3.1.7)

[RON/buc] (3.3.1.8)

unde: p= coeficient care tine seama de cota parte a costurilor implicate in

pregatirea administrativa a lotului, p=0,15;

T_pik= timpul de pregatire-incheiere pentru fiecare operatie, in min/lot;

S_rk = retributia medie orara a muncitorilor reglori, S_rk=5 [RON/ora];

a_k = cota orara a costurilor de intretinere si functionare a capacitatii de

productie, a_k=3,5 [RON/ora];

m_ak = numarul de masini folosite la operatia k, m_ak=1.

Valorile acestor costuri sunt prezentate in tabelul (3.3.1.7).

Tabelul 3.3.1.7.

3.3.2 Lotul de fabricatie economic

Lotul economic de fabricatie trebuie rotunjit, in plus sau in minus, la o valoare intreaga, apropiata de cea rezultata din calcul, care sa permita lansarea unui numar intreg de loturi in perioada considerata.

Aceasta noua valoare, notata cu N_e, reprezinta lotul economic (3.3.2.1):

• buc = 142 buc
• buc = 70 buc
• buc = 139 buc

3.4 Stabilirea lotului de transport optim si a lotului de transport economic

3.4.1 Lot de transport optim

Lotul de transport optim (N_t0) poate varia in limitele 1≤ ≤N_e. Valoarea optima a lotului de transport se calculeaza cu relatia (3.4.1.1):

(3.4.1.1)

unde: C_t= costul mediu al unui transport pe intreg fluxul tehnologic,

C_t=4.5 RON/lot trans.

Valoarea lotului de transport, obtinut cu ajutorul relatiei de mai sus, trebuie corectata astfel incat sa se obtina un submultiplu intreg al lotului economic, N_e.

3.4.2 Lot de transport economic

Lotul de transport economic se calculeaza cu relatia (3.4.2.1):

(tabelul 3.7.1)

Tabelul 3.7.1.

VERIFICARE:

Trebuie sa fie indeplinita urmatoarea egalitate:

, in care:

• Decalajele D_k,k+1 se introduc in [min];
• T_nf este timpul normat al ultimei operati;
• T_cm se calculeaza cu relatia anterior prezentata.

Tabelul 3.7.2.

Reperul P₆ (tabelul 3.7.3)

Tabelul 3.7.3.

VERIFICARE

Trebuie sa fie indeplinita urmatoarea egalitate:

, in care:

• Decalajele D_k,k+1 se introduc in [min];
• T_nf este timpul normat al ultimei operati;
• T_cm se calculeaza cu relatia anterior prezentata.

Tabelul 3.7.4.

Reperul P₉ (tabelul 3.7.5)

Tabelul 3.7.5.

VERIFICARE

Trebuie sa fie indeplinita urmatoarea egalitate:

, in care:

• Decalajele D_k,k+1 se introduc in [min];
• T_nf este timpul normat al ultimei operati;
• T_cm se calculeaza cu relatia anterior prezentata.

Tabelul 3.7.6.

3.8 Elaborarea tabelelor de sarcina cumulata si a graficelor de sarcina

cumulata

Tabelul de sarcina cumulata evidentiaza, pe fiecare interval, atat sarcina curenta cat si sarcina cumulata a fiecarei resurse.

Reperul P₃ (tabelul 3.8.1)

DATE IMPUSE

4.1 Ipoteze de baza

Managementul operational al productiei celor trei reper se va realiza pentru situatia in care:

Tabelul 4.2.1.

Se fac urmatoarele precizari, care vor reprezenta datele impuse ale proiectului:

(4.3.1)

unde: T_irm= durata a indisponibilitatii resursei in cadrul fecarui ciclu de productie.

T_irm=18h.

n_L = numarul de lansari;

m_ak=1;

F_n= fondul nominal de timp, F_n= 1.960ore.

Valorile lui m_u sunt prezentate in tabelul (4.3.1).

Tabelul 4.3.1.

Se stabileste m_au prin intermediul urmatoarei formule (4.3.2), iar valorile sunt prezentate in tabelul (4.3.2).

mau= max ( max (m_ak), [m_u]^*)    (4.3.2)

Tabelul 4.3.2.

4.3 Structura organizatorica a atelierului de productie

Primul obiectiv al structurii de dezagregare a organizatiei este acela de a

preciza cine face si ce anume face.

In cadrul structurii de dezagregare a organizatiei, accentul se pune pe identificarea responsabilitatiilor ce decurg din structura de dezagregare a lucrarilor (fig. 4.3.1).

R2

I₂₃

I₂₁₂

I₅₂

I₅₆

I₁₀₃

I₁₀₆

T₂₁₁

SP₂₁₀

SP₁₀₅

SP₅₅

D₂₆

D₂₈

D₁₀₂

F₃₃

F₄₃

F₂₆

S₂₁

S₂₂

S₂₄

S₂₉

S₅₁

S₁₀₄

Fig. 4.3.1 Structura organizatorica a atelierului de productie

4.4 Elaborarea retelei logice a proiectului

Legatura este o relatie intre doua evenimente: inceputul sau sfarsitul predecesorului si inceputul sau sfarsitul succesorului. Semnificatia generala a legaturii este urmatoarea: evenimentul succesor poate avea loc in acelasi timp cu evenimentul predecesor sau mai tarziu.

Legatura poate fi caracterizata prin valoarea duratei sale; durata indica timpul minim care separa evenimentul succesiv de evenimentul predecesor. Identificarea duratelor legaturii presupune determinarea timpului dintre inceputul activitatii succesoare si sfarsitul activitatii predecesoare.

Legaturile din reteua logica a proiectului sunt de tip sfarsit-inceput, iar valoarea negativa a legaturii semnifica faptul ca activitatea succesoare poate incepe inainte de sfarsitul activitatii predecesoare cu acea valoare.

Valorile legaturilor pentru reperele cu organizare mixta se calculeaza cu relatia

[ore] (4.4.1)

unde:

si sunt prezentate in tabelul (4.4.1).

Tabelul 4.4.1.

Reprezentarea grafica a retelei logice este realizata in plansa 3 - anexe.

4.5 Managementul proiectului in functie de timp

4.5.1 Calculul datelor "cel mai devreme" (CMD)

In calculul datelor CMD timpul se scurge in sens natural. In consecinta, succesiunea starilor fiecarei activitati este urmatoarea: activitatea nu este inceputa; inceputul activitatii; activitatea este in curs de desfasurare; sfarsitul activitatii; activitatea este terminata.

Pentru efectuarea calculului CMD, activitatile din retea trebuie plasate pe o scara de timp care are ca origine momentul t₀ si se deruleaza spre viitor.

Reprezentarea grafica a CMD cu date impuse este realizata in plansa 4 - anexe.

4.5.2 Calculul datelor "cel mai tarziu" (CMT)

In calculul datelor CMT, timpul se scurge in sens invers celui natural. In consecinta succesiunea de stari a fiecarei activitati este urmatoarea: activitatea este terminata; sfarsitul activitatii; activitatea este in curs de desfasurare; activitatea nu este inca inceputa.

Activitatile din retea trebuie plasate pe o scara de timp cu originea in t_f si care se deruleaza spre trecut.

Reprezentarea grafica a CMT cu date impuse este realizata in plansa 5 - anexe.

4.5.3 Calculul marjelor

"Durata CMD egala cu durata CMT" este o regula generala in afara de cazul cand proiectul contine date impuse. Calculul marjelor se bazeaza pe punerea in corespondenta a scarilor CMD si CMT.

In mod obisnuit se considera numai corespondenta intre punctul de plecare al datelor CMT(t_f ) si punctul de sosire al datelor CMD (t₀+126 ore). Aceasta este numai o conventie, dar foarte mult aplicata in practica.

Corespondenta intre puctul de plecare al datelor CMT (t_f ) si punctul de sosire al datelor CMD (t₀+126 ore) se mai numeste suprapunerea scarilor CMD si CMT.

Aceasta suprapunere permite compararea rapida a datelor CMD cu datele CMT, precum si calculul marjelor.

Prin definitie, marja unei activitati este diferenta dintre data sa de la inceputul CMT si data sa de la inceputul CMD.

Calculul marjelor, tinand cont de datele impuse, este prezentat in tabelul (4.5.3).

Tabelul 4.5.3.

Drumul critic se obtine din scara CMD, retinand numai activitatile cu marja nula.

Drumul critic nu este chiar un drum, in sensul obisnuit al cuvantului, adica o succesiune de activitati inlantuite strict sub forma sfarsit - inceput.

In mod obisnuit, o activitate critica (care face parte din drumul critic) este interpretata ca avand urmatoarea proprietate: daca ea se prelungeste cu o anumita durata, intregul proiect se va prelungi cu durata respectiva.

Drumul critic este prezentat in plansa 5- anexe.

4.6 Managementul proiectului in functie de resurse

4.6.1 Definirea calendarelor resurselor implicate in proiect

In cadrul programarii si conducerii proiectelor termenul "resursa" desemneaza un mijloc necesar derularii si indeplinirii unei activitati.

Orice resursa se prezinta simbolic sub forma unui calendar. Termenul "calendar" capata aici un sens particular: descrierea esalonata in timp a numarului de unitati de lucru pe care resursa il poate consacra activitatilor din proiect.

Partea din calendarul resursei disponibilizata pentru scopul mentionat este denumita conventional sarcina.

Sarcinile se masoara in unitati de munca (ore-persoana, zile-persoana, saptamani-persoana, etc.). Aceeasi resursa poate fi alocata mai multor activitati, ale aceluiasi proiect sau ale unor proiecte diferite. Totodata, mai multe resurse pot fi alocate uneia si aceleiasi activitati.

Alocarea unei resurse pentru o anumita activitate capata diferite interpretari, in functie de intensitatea participarii la activitatea respectiva.

Termenul "intensitate" desemneaza procentul din calendarul resursei alocat unei activitati.

In modelul de programare si conducere PERT-sarcini, activitatile sunt exprimate prin durate si intensitati ale resurselor.

Calendarul de lucru este prezentat in fig. 4.6.1.1.

Fig. 4.6.1.1.

4.6.2 Elaborarea planurilor de sarcini ale resurselor

Stabilirea planurilor de sarcini ale resurselor consta in proiectarea duratelor activitatilor pe calendarul resurselor componente tinand cont de intensitatea fiecareia dintre acestea.

Rezultatul acestei etape este un ansamblu de planuri de sarcini. Un plan de sarcini este un calendar-resursa pe care sunt incarcate activitatile.

Planurile de sarcini cumulate sunt reprezentari ale cumulului de sarcini prevazute pentru o resursa incepand cu debutul proiectului.

Se poate trage concluzia ca analiza proiectului prin resurse pune in evidenta atat supraincarcarile, cat si subincarcarile resurselor. Aceasta permite efectuarea unor evaluari obiective asupra derularii proiectului.

In general, existenta supraincarcarilor creeaza dificultati in realizarea proiectului. Atunci cand potentialul de resurse disponibil este limitat, supraincarcarile trebuie eliminate.

In plansele 6 si 7 sunt prezentate programele de ordonantare obtinute prin programarea si conducerea prin resurse CMD si CMT.

4.6.3 Lisajul

Lisajul planurilor de sarcini este acea operatie care are ca scop diminuarea supraincarcarilor resurselor. Atingerea acestui scop se face prin decalarea activitatilor spre viitor.

Decalajul trebuie sa fie cat mai mic posibil pentru a nu prelungi prea mult durata de realizare a proiectului.

De obicei, la aparitia unei supraincarcari, intr-o anumita perioada de timp, doua sau mai multe activitati se desfasoara in paralel.

Problema de baza care se pune este aceea de a decide care dintre aceste activitati trebuie decalata pentru a realiza lisajul.

Decalarea unei anumite activitati poate antrena si decalarea succesorilor sai. Astfel este posibil sa apara alte supraincarcari.

Faptul ca se rezolva o supraincarcare locala nu constituie o garantie a optimizarii programului si conducerii proiectului. Chiar daca nu exista garantia unei rezolvari

optime, regula de baza a lisajului consta in decalarea, cu prioritate, a activitatilor cu marja cea mai mare.

In plansele 8 si 9 sunt prezentate lisajele in conditiile CMD si CMT impuse.

Managementul proiectului prin ordonantarea resurselor

Ordonantarea este de doua tipuri:

Din tabelul (4.8.1) rezulta ca, scenariul cu cea mai mica durata pentru ciclul de productie este lisajul CMD, pentru care T_c=156 [ore].

Tabelul 4.8.1.

4.9. Corelarea programelor de lucru cu PPD

Corelarea programelor de lucru cu PPD presupune determinarea stocurilor

asociate fiecarui reper, pentru fiecare trimestru.

Stocurile se determina cu urmatoarele relatii (4.9.1) si (4.9.2):

daca (4.9.1)

daca (4.9.2)

Pentru fiecare reper se va calcula cu relatia (3.9.3):

P₅

R1

R2

R8

R8

R5

R2

R7

P₁₀

R3

R4

R2

R1

R5

R2

R7

6. CONCLUZII FINALE

Se observa ca varianta I prezinta o durata a ciclului de productie mai mare decat cea de la varianta a-II-a

Gradul de utilizare a resurselor este mai mare la varianta a-II-a, in comparatie cu cel de la varianta I

Sarcina de productie raportata la unitatea conventionala este mai mare la varianta a-II-a

Costul de productie este mai mare in cazul primei variantei

Se alege ca varianta optima de proiectare varianta a-II-a

BIBLIOGRAFIE

1. NEAGU, C., NITU, E., CATANA, M., Managementul operational al proiectelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005

ANEXE

Document Info

Accesari: 3609
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou