STI
A SI TELECOMUNICATII
TEMA DE PROIECT
Sa se proiecteze un detector de nivel cu urmatoarele caracteristici
in gama 6.12V
tie al tensiunii ui, uP =9V
sire , uO : 0 , daca ui<uP-uH si 6V 5% , daca ui>uP;
sire , RL=3W
ta de intrare , ri>1,66MW
ta de iesire , ro<0.6W
tii
atoarele blocuri functionale:
sire;
tie si E.R.S. .
si bA 723.
In lucrarea de fata este necesara obtinerea unei ferestre de histerezis,deci s-a folosit un circuit tip "trigger Schmitt".
ulta ca circuitul va avea o caracteristica de transfer u f(ui) de tipul celei din figura 1.
Schema-bloc a circuitului este prezentata in figura 2.
u02=ui3 RS uo
2.Etajul de iesire
Schema etajului de iesire este data in figura 3.
Fig.3-Etajul de iesire.
In continuare se va descrie functionarea etajului de iesire .
2.1.Functionarea etajului
Daca tensiunea de intrare in acest bloc este mare,de cca. 7V (vezi sectiunea 3.1) atunci Q1 este saturat,avand jonctiunea B-E polarizata direct.Ca urmare,in baza lui Q2 exista un potential scazut si acesta,fiind de tip pnp,se va satura.Un fenomen asemanator se petrece si la nivelul lui Q3,deci si acesta se va satura.Tensiunea la iesire va fi maxima: uo= E-VEC3sat=6V .
a tensiunea de intrare in acest bloc este mica (egala cu cca. 2,8V-vezi sectiunea 3.1),atunci Q1 este blocat si, printr-un mecanism asemanator cu cel de mai sus, rezulta Q2 si Q3 blocati. In acest mod rezulta ca tensiunea la iesire este minima,u0=0V,deoarece prin sarcina nu circula curent.
2.2 Dimensionarea circuitului
Q3 va lucra saturat/blocat si in starea saturat va suporta un curent de 6V/3W=2A.Din catalog se alege Q3 de tip 2N5872 (b=20100,VECsat max=1V la Ic=4A, Pmax=117W, Ic max=15A) .Se justifica astfel de ce am ales E=u0max+ VECsat max=7V.
Determinam Ib3satmin=2A/20=100mA, curent care este suportat de Q2.R1 inchide curentul rezidual de colector al lui Q2;caderea de tensiune pe R1 este de maxim 0,7V, astfel incat IR1<=0,7mA.
200mA,pentru o saturare sigura a lui Q3.Alegem Q2 de tip BD140/25 (b=170300,VCEsat max=1,1V la Ic=0,5A, Pmax=12,5W, Ic max=1A).
Din relatia : E=VEB2+VEC1sat+R2Ic1sat rezulta,prin inlocuire numerica, R5=26,5W si se ia R5=27W
Avem Ib1sat min=200mA/170 1,2mA,care este suportat de Q1.
Q1 suporta curentul de baza al lui Q2,deci alegem Q1 de tipul BC107 (b=125400,Vcesatmax=0,6V la Ic=100mA, Pmax=1W, Icmax=500mA).Daca se ia R2 suficient de mare, Q1 suporta doar curentul de baza al lui Q2, R2 avand rol de inchidere a curentului rezidual de colector al lui Q1.Se ia Ib1=3mA, suficient pt. saturarea lui Q2.
Caderea de tensiune pe R3,cu Q1 saturat,este:
5V,
deci R3=UR3/Ic1=5/3 1,5kW
a astfel incat curentul prin R2,cu Q1 saturat,sa fie mult mai mic decat Ib2,pt, a nu influenta PSF-ul calculat pentru Q1.Practic se ia IR4=Ib2/100=12mA.
Cunoscand UR4=VEB3+VEB2 1,4V,rezulta R4=1,4V/12mA 120kW
La saturatie,Q1 are Ic1=1,2mA,deci Ib1sat min=1.2mA/125 mA.Etajul comparator ,cu Q2|comp blocat,poate suporta fara nici un dubiu acest curent.
olvata inseriind intre colectorul lui Q2|comp si Q1 un rezistor R1 de valoare mare,astfel incat suma caderilor de tensiune pe R1,pe jonct. B-E a lui Q1 si pe R3 sa fie foarte apropiate de E:
Rezulta:
W, practic se ia R1=620kW
tie,Q3 disipa PQ3=2A*1V=2W,deci radiatorul se va proiecta pt. cel putin 5W.
Q2 disipa la saturatie PQ2=0,2*1,1=0,22W; este bine ca si Q2 sa fie fixat pe un radiator in forma de "U".
a doar 12mW la saturatie,deci nu necesita radiator.
Avem: PR5=(Ic2sat)2R5=1,1W, deci se ia R5 de 2W.
Astfel se aleg R1R4 cu valorile precizate,din clasa E24( 5%),de tip RCG1025,iar R5 din aceeasi clasa,dar de tip RMG1100.
3.Etajul comparator
Schema etajului comparator este data in figura 4.
3.1 Functionarea circuitului si relatii de proiectare
Triggerul Schmitt poate fi considerat un CBB cu structura asimetrica.Circuitul se compune din doua tranzistoare cu cuplaj in emitor (prin rezistentaR5).Circuitul prezinta particularitatea ca starea bistabilului e determinata de valoarea tensiunii aplicate la intrare .
Considerand Ui=0, Q1 e blocat, iar Q2 e in conductie datorita curentului de baza dat de divizorul R1,R3,R4. Se poate calcula valoarea tensiunii UR5:
UR5=E R4/(R1+R3+R4)]-VBE2
Crescand Ui, Q1 se va mentine blocat pana cand Ui atinge valoarea de prag:
Ui1=UR5+VBE1= E R4/(R1+R3+R4)]
In acest moment ,Q1 trece in conductie si forteaza Q2 blocat; din acest moment tensiunea la iesire are valoarea Uo2max=E, si ramane constanta ,oricat de mult am creste Ui.
Bascularea inversa se face atunci cand UR4-UR5 VBE:
UR4=R4/(R1+R3+R4)*(E-R1IC1)
Valoarea curentului de colector pentru Q1 este:
IC1 Ui/R5.
Rezulta urmatoarele expresii pt. pragurile de basculare:
Ui2=
Ui1=
Tensiunea de iesire este:
Uiesmin==2,8V
Uiesmax 7V
Alegand pragurile de basculare Ui1=2,33V si Ui2=3V (explicatia alegerii acestor praguri e data la sectiunea 4.1) si, tinand cont de valorile tensiunii de iesire,rezulta valorile componentelor din schema.Toate rezistoarele se aleg din clasa E24 ( 5%),de tip RCG 1025.
Condensatorul C are rolul de a accelera procesul de comutatie,valoarea sa se alege astfel incat |XC|<<R la frecvente egale cu frecventa semnalului de intrare.Practic, pentru C=1mF se obtine o scadere a timpului de basculare cu cca. 35%.
Pentru a ajusta cu precizie pragurile de basculare, R5 si R3 se pot inlocui cu potentiometre semireglabile de 5kW,din seria
Tensiunea maxima de intrare e data de intrarea in saturatie a lui Q1:
Ui max= 4,21V,
BC107 (b=125400,Vcesatmax=0,6V la Ic=100mA, Pmax=1W, Icmax=500mA).Tinand cont de tipul de tranzistoare folosite,se obtine o rezistenta de intrare :
bR5=125*3,3kW 400kW (minim), cand Q1 e in conductie.
4.Etajul de intrare
in conexiune EC, polarizat de Q5+R4;
-Q7 si Q8 etaj final in clasa B,polarizat cu un curent de repaus dat de D1D3,R6 si R7
Fig.5-Etajul de intrare
Tranzistoarele din etajul diferential Q1,2 functioneaza in mod simetric la curenti ID1,2<IDSS/2,iar Q3 suporta curentul ID3=ID1+ID2 .Ca atare,alegem Q1,2,3,5 de tipul BF256 (IDSS=610mA,VT=-1-3V , VDSmax=30V).
In cele ce urmeaza, vom presupune valorile tipice: IDSS=8mA,VT=-2V .
Curentul ID3 este dat de relatiile:
Rezulta, dupa calcule, VGS3 -0,6V si R7 W
Rezistoarele R1,2 se aleg astfel incat caderile de tensiune pe ele sa fie egale cu VCB4+VDG5, iar Q4 si Q5 sa fie plasate in regiunile utile:
-Q4 in RAN Þ VCB4>0;
-Q5 saturat ÞVDS5>|VGS5-VT|.
In regim static,tensiunea de iesire e nula,deci VA=-2VEB-R7Ir -1,2-0,6=-1,8VÞVCE4=VA+E=5,2V (Ir este curentul de repaus al etajului final) Þ VCB4=4,6V.
Q4 lucreaza la IC4=4mA, pentru a avea un b stabil, deci ID5=4mA;va rezulta ca VGS5=-0,6V si R4= =150W
Rezulta VDS5>2-0,6=1,4V; se alege VDS5=2V. Va rezulta:
UR1,2=VDS5+R4IC4+VCB4=2+0,15*4+4,6=7,2V;
R1,2= UR1,2/ID1,2=7,2/2=3,6kW
In regim static,tensiunea pe R5 este: UR5=E-VBE7=6,4V;Q6 lucreaza la curentul impus de Q9: IC6= = 4mA, deci R5=UR5/IC6=6,4/4=1,6kW.Q9 este tot de tip BF256, iar R9=150W
Etajul final lucreaza la un curent de repaus dat de relatia:
3VD=2VBE+(R6+R7)Ir .
Se alege Ir=10mA si R6=R7 Þ R6=R7=0,6/(2*10mA)=30kW
Divizorul rezistiv R10+R11 divizeaza tensiunea de intrare cu 3, obtinand astfel un interval de tensiuni de 24V, in loc de 612V. Ca urmare,pragurile de tensiune de 7V si 9V devin 2,33V , respectiv 3V ( am procedat astfel deoarece tensiunile de alimentare sunt de 7V).
Q4,7 se aleg de tipul BC107 (b=125400,Vcesatmax=0,6V la Ic=100mA, Pmax=1W, Icmax=500mA), iar Q6,8 de tipul BC177 (b=125400,Vcesatmax=0,6V la Ic=100mA, Pmax=1W, Icmax=500mA).
Toate rezistoarele se aleg din clasa E24( 5%),de tipul RCG 1025, cu exceptia R3.4.9, care se aleg de tipul RMG 1025 si aceeasi clasa. C este din seria EG6800 ( 20%) , si are valoarea 100mF/16V.
5.Stabilizatorul de tensiune
Stabilizatorul de tensiune este realizat pe baza a 2 CI bA723, dupa o schema cu reactie si ERS,si cuprinde 2 surse de alimentare:
-o sursa pozitiva de 7V,necesara alimentarii tuturor etajelor,proiectata pentru un curent maxim de 5A;
-o sursa negativa de -7V, necesara alimentarii etajului de intrare,proiectata pentru un curent maxim de 100mA.
Protectiile la supracurenti se fac prin limitarea cu intoarcere a caracteristicii curent-tensiune.
Schema stabilizatorului de tensiune e data in figura 6.
5.1 Proiectarea sursei pozitive
Relatiile de proiectare, pentru sursa pozitiva, sunt:
; ;.
Introducand E=7V si alegand R1=5,1kW, respectiv R2=7,5kW rezulta R6=3,6kW respectiv R7=5,6kW
R5 se alege astfel incat PR5|Iomax<10W: PR5=IOM2R5<10W Þ R5< W;practic se ia R5=0,33W la o putere de 10W.
Introducand R5 in relatia lui IOM si alegand R4=1,8kW Þ R3=13kW.Rezulta ISC 250mA.
Tranzistoarele Q1,2 suporta fiecare cate un curent ICmax 2,5A, deci se aleg de tip 2N3055 (b=20 100, Pmax=117W, Ic max=15A).Q3 suporta un curent maxim egal cu 2.5A/20= 125mA, deci se alege de tip BD139/25 (b=170300, Pmax=12,5W, Ic max=1A).
Rezistoarele R8,9=0,33W/10W servesc la compensarea diferentei de tensiune B-E ce poate sa apara intre Q1 si Q2.
Toate rezistoarele se aleg de tip RCG1025,clasa E24( 5%), cu exceptia R5,8,9 care se iau de tip RBE 1010 , clasa E12(
Puntea redresoare este formata din diode de tipul 6Si2P(IFRM=10A, VRRM=200V), iar C1,2 sunt de
capacitate 1000mF/16V(seria EG6800 , 20%).Transformatorul are secundarul de 2x7Vef.
5.2 Proiectarea sursei negative
Tensiunea la iesire si curentul maxim sunt date de relatiile:
, respectiv .
Introducand (-E)=7Vsi alegand R10=7,5kW ,R11=5,1kW, rezulta R12=12kW si R13=5,1kW
Introducand IOM=100mA si alegand R17 astfel incat PR17<0,5W (adica R17=2W/0,5W),rezulta R15= =3,6kW si R16=1,6kW
Q5 este de tip BC107 (b=125400, Pmax=1W, Icmax=500mA),iar Q4,care suporta IOM=100mA, de tip BD140/25 (b=170300, Pmax=12,5W, Ic max=1A).Rezistorul R14 , de 2kW, are rolul de a polariza baza lui Q5.
Toate rezistoarele se aleg de tipul RCG1025, exceptand R17, care e de tipul RMG1050.Clasa de toleranta este E24.
Fig.6-Stabilizatorul de tensiune
1.Tensiuni si curenti in PSF
1.1Etajul de iesire
Tranzistor |
Marimea calculata |
IC(mA) |
VCE(V) |
Pd(mW) |
IC(mA) |
VCE(V) |
Pd(mW) |
IC(A) |
VCE(V) |
Pd(W) |
|||||||||||
min |
max |
min |
max |
min |
max |
min |
max |
min |
max |
min |
max |
|
|
|
|||||||
1.2 Etajul comparator
|