ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
PROIECT DESPRE ELECTROMOTORUL DE PORNIRE
CUPRINS:
-argument.............pag1
-cap1:parti componente si repararea..pag2
-cap 2:defecte si reparari........pag3
-cap 3:intretinerea..........pag4
-cap4:sdv-uri........ ...pag5
-bibliografie..........pag6
ARGUMENT:
Turatia de
pornire:
-turatia de antrenare a arborelui catit a motorului
este unul din factori de baza de care depinde reusita porniri motorului.
Turatia minima necesara pentru producerea primelor aprinderi ale amestecului se numeste turatia de pornire.
Turatia de pornire trebuie sa fie sufficient de mare pentru a asigura depresiunea necesara formari amesteculuio carburant sau presiunea de injectie a motorinei.
La m.a.s. turatia este redusa datorita votabilitati si inflamabilitati ridicate ale benzine 828h76i i ,imbogatiri amestecului cu dispozitive de pornire ale carburatorului si declansari scantei.Ca urmare la 0 grade turatia de pornire ajunge la 35-40 rot pe minut.
La m.a.c., turatia de pornire este mai ridicata datorita gardului dde comprimare a aerului scade sensibil la turatii mici,intrucat cresc pierderile de caldura datorita timpului mai indelungat de contact al incarcaturi proaspete cu pereti si temperature scazute a acestora la pornirea motorului rece precum si datorita imperfectiuni etansietati cilindrului datorita reduderi rezistentlor la scurgere prin jocuri.Datorita acestor cause la finele comprimari nu se atinge temperature de autoaprindere.Vaporizarea si autoaprinderea combustibilului sunt afectate in plus de imposibilitatea incalziri aerului proaspat de inrautatires pulverizariidin cauza vitezei reduse a combustibilului Ca urmare turatia de pornire la mac este la 0 grade si 100 -200 rot/min.
Intre turatia de pornire si durata pornirii exista o stransa dependenta si anume :durata pornirii va fi cu atat mai mica cu cat tuartia de pornire este mai mare.In mod normal durata de pornire ste de 3-8 secunde.
INFLUENTA UNOR FACTORI ASUPRA PORNIRI
Dintre factorii care au o influenta importanta asupra porniri se pot cita:tipul instalatiei de racier,natura combustibilului,tipul camerei de ardere ,avansul la injectie
Tipul instalatiei de racier:-motoarele racite pornesc mai usor deoarece in sursa de comprimare pierderile de cakdura scad din intensitate si se atinge mai repede temp de regim.Experimental sa constatatca la motoarele racite cu aer timpul de pornire este de 3 ori mai redus decat la motoarele racite cu lichid.
Natura combustibilului:pornirea motorului mai ales pe timp rece este influentata de prezenta fractiunilor usoare din combustibil.
La m.a.s., temperature mediului ambiant la care popneste motorul depinde direct de temperatura de distilare a primelor fractiuni.
La m.a.c. compozitia fractionate si cifra cetanica a motorinei influentaza sensibil calitatile de pornire.
Tipul camerei de ardere:-camerele de ardere care au suprafete mai mari de racier fac ca pornire sa fie greoaie.M.a.c., prevazute cu camera separata de preardere pornesc la circa 200 rot/min,cele cu camera separate de turbulenta la circa 150 rot/min,iar cele cu camere unitare la circa 125 rot/min.
Avansul la injectie:-la o valoare prea mare a avansului injectia combustibilului are loc intrun mediu de presiune si temperatura scazuta .Daca avansul este prea mic motorina nu are timp sa se vaporeze pana la PMI de aceea este valoare optima a avansului la care pornirea se realizeaza cel mai usor ,ceea ce subliniaza necesitatea reglarii corespunzatoare a sistemului de injectie.
METODE DE PORNIRE
In functie de sursa de energie externa folosita la pornire se deosebesc urmatoarele metode de pornire :manuala si automata.La randul ei pornirea automata poate fii electrica , mecanica etc.
Pornirea manuala:la pornire arboreal cotit se cupleaza manual cu o manivela prin intermediul unei piese pentru a preintampina accidentele in cazul ratiri invers a arborelui cotit .
Pornirea manuala foloseste forta muscular aa conducatoruui auta si din aceasta cauza nu se poate atinge o turatie ridicata a motorului sin u se poate dezvolta energia necesara pentru pornirea motoarelor mari.De aceea pornirea manual se foloseste la mac pana la 22kw si la mas pana la 73,6 kw.
Pornirea cu demarou:-demaroul este un motor electric de current continuu care antreneaza arboreal cotit prin angrena format din :pinion montat pe axul demaroului si om coroana intata dispusa pe volanta.Demarulu antreneaza arboreal cotit temporar 10-20 s printrumn dispozitiv special.Puterea demaroarelor electrice este de 1-2% din puterea nominala a m.a.s., si 10-15 % din uterea nominala a m.a.s..Pornirea este sigura si comoda si se utilizeaza la toate automobilele.
Pornirea cu un mas auziliar:-motorul sa porneste cu un m.a.s. de putere mica in doi timpi sau in patru timpi care porneste initial si se cupleaza apoi lin cu arborele cotit al motorului principal.
CAPITOLUL 1:PARI COMPONENTE SI REPARAREA ACESTORA:
MOTORUL ELECTRIC DE PORNIRE
(DEMAROUL):
Demaroul electric este un motor de current continuu alimentat de la bateria de
acumulator.Principiul sau de functionare se bazeaza pe fenomenul inductiei
electromagnetice.
Statorul:-care reprezinta inductorul demaroului este compus din cacasa de forma cilindrica , in interiorul caruiea se afla patru piese polare pe care se afla bobinaje ale infasurari de excitatie cu un numar redus de spire din cupru de sectiune dreptunghiulara.
Rotorul:-este format din axul care se afla fixat prin presarea miezului din tole de otel.In crescatorile miezului se gasesc infasurarea rotorului executata din bare de cupru de sectiune dreptunghiulara.La capatul exterior al axului rotorului se afla montat mecanismul de cuplare care in cazul de fata ese format din mufa, cu dispozitiv tip roata libera, pinion si furca.
Colectorul:-este confectionat din placi de cupru isolate intre ele cu mica si fixate rigid rotorului care sunt isolate cu micanita.De placile lui se leaga capetele sectiunilor infasurari rotorului.
Carcasa:-din otel moale este inchisa cu scuturi ce se fixeaza cu ajutorul tirantilor.
Periile:-sunt fixate in suportul portperii din scut.Periile positive se leaga la masa ,iar periile negative sunt legate la suporturile portperii isolate la masa.Periile se confectionaeza din cupru grafit cu un continut mare de cupru pentru a avea o rezistenta electrica cat mai mica.
REPARAREA ACESTORA:
Dupa demontarea ,dezasamblaresi curatarea componentelor demarorului acestora se supune examinarii si constatarii defectelor pa stand special sau cu ajutorul unor dispozitive.
Statorul se examineaza astfel:
-verificarea continuitati si scurcircuitatii infasurarilor de excitatie la masa cu un volmetru sau lampa de control ;bornele aparatului de control se conecteaza cu cele ale statorului;cand tensiunea de incercare este mai mica ,infasurariile sunt intrerupte.Scurtcircuitatea se controleaza prin punerea la msa a uneia dintre bornele de control.Cand exista cadere de tensine sau se aprinde lampa bobinajele sunt scurtcicuitate.
Remedierea se face prin reizolarea sau inlocuirea infasurari de excitatie.
-verificarea izolatiei bornelor demaroului se face prin contectarea bornelor lampi la ele si la masa;daca se aprinde izolatia este strapunsa.Remedierea se face prin inlocuirea bucsei izolatoare.
-uzura bucselor de bronz se controleaza prin masurarea alezajelor si detensionate se inlocuiesc.
-periile uzate peste 1/3 din inaltomea lor initiala se inocuiesc;arcurile detensionate se inlocuiesc.
ROTORUL se examineaza astfel:
-verificarea scurtcircuitatii bobinajului se face pe un aparat inductor ;cand lamelea din otel deplasata pe circumferinta miezului vibreaza exista scurtcircuit.remedierea se face prin inlocuirea bobinajului.
- tolele deplasate sau uzate si inlocuiesc;cele corodate se curate cu hartie ebraziva.
-colectorul de supune operatiei de verificare de scurtcirtuitati lamelelor prin conectarea lampi de control cu o borna la fiecare lamella si cu cealalta borna la masa sau intre cele doua lamele alaturate .
-arderea colectorului impune strunjirea si apoi curatarea izolatiei dintre lamele .Rectificarea se face dupa verificarea bataii radiale care trebuie sa fie la maxim 0.02 mm;in caz contrar se face centrarea pe strung.
ROTORUL
COLECTORUL
PERII
CAPITOLUL 2 :defecte si remedieri:
-defecte
mnecanice:
-curbarea arborelui rotorului care
se produce in special cand este lung si prins in consola .Verificarea se face
cu un dispozitiv special care masoara cu ajutorul unui indicator bataia
arborelui.Valoarea maxima admisa este de 0,05-0,15mm.Indrepatrea se face la
presa anume adaptata in acest scop.
-uzura arborelui inj partile in care freaca in special cand sunt lagare de alunecare se verifica cu caliber sau micrometer.Arborele se inlocuieste sau se repara prin slefuire la o noua cota si inlocuirea cuzilor prin refacerea arborelui pana la dimensiunile nominale prin electroliza si slefuindul.
-uzura cuzinetilor din praf de cupru si grafit sau bronz grafitat impune inlocuirea lor.Scoaterea lor se face cu ajutorul unui dor dupa dimensiunea cuzinetilor,sau daca este preset in capac infundat cu un born de lemn lung.cuzinetul intricus se alezeaza fixandul in capac in pozitie corecta cu ajutorul unui dispozitiv.
-uzura rulmentilor cu bile se observa la controlul exterior.Rulmentii spati,zgariati sau cu joc prea mae se inlocuiesc.
Daca inelul exterior joaca trebuie reperat mai ales la scuturile di aluminiu care au rulmenti fixate pe ei.Obisnuit se introduce un inel mecanic fiind necesare alezarea locasului cu un diametru de 3-5- mm mai mare ,introducerea si presarea inelului in capac si apoi aalezarea si slefuirea inelului la dimensiunile exterioare ale rulmentului.
Ruperea filetului la masele polare necedita taierea unui nou filet la o cota mai mare pentru ca fiiletul rupt se scoate cu borhiul
Ruperea filetului la scuturi nu permite inlocuirea buloanelor de strangere cu buloane de dimensiuni mai amri fapt pentru care se pune un dop in capac sau se sudeaza orificiul respective.Dupa asta se fileteaza orificiul la dimensiunile normale avute inainte.
Mecanisme de protectie cu ambreiaj cu frecare se uzeaza in special la suprafetele de frecare discurilor carora le dipar partial sau total adanciturile crestaturilor sau se uzeaza prin strivirea aripilor de antrenare.
Mecanismele de protectie a ambreiajului cu role au defecte care se datoresc uzurii rolelor suprafetelor pe care acestea lucreaza si uzuriii pinionului sau deplasarii lui.Repararea nu este indicate de cele mai multe ori asa ca se procedeaza la inlocuirea lor.
Mecanismele de cuplare prin inertie pot avea acul deformat ceea ce se observa usor sigurantele nestranse ,filetul stirbit etc.In mod normal poesele defecte se inlocuiesc.
CAPITOLUL 3:INTRETINEREA
Pentru asigurarea unei porniri usoare a motorului este necesa sa se respecte unei regulii de intretinere legate de demaror dar si de bateria de acumulare astfel:
-se verifica starea bornelor si a conductoarelor de legatora cu bateria acumulatoare ;acestea se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire de unsoare u-85
-fixarea demaroului pe motor
-bateria de acumulare sa fie bine incarcata pentru a putea furneza curentul necesar pornirii mai ales pet imp rece sis a nu fie suprasolicitata prin porniri dese si de lunga durata
-pe timp rece se dau masuri suplimentare de pornire eventual prin reincalzirea motorului iar la autoturisme prin actionarea prealabila cu manivela pentru ruperea uleiului
-motoarele mari pot fi pornite pe tip rece cu dispozitive speciale montate in locul manivelei
-periodic la 10000-15000 km se face ungerea cu unsoare a pinionului si arborelui filetat
-se va evita stropirea cu lichide iar la spalarea motoarelor se protejeaza demaroul u o folie de metal plastic
-distanta intre pinion si si Volant trebuie sa fie 2-4 mm si se verifica periodic si la nevoie se regleaza
-contactul cu cheie si conductoarele aferente se controleaza periodic in deoseb fixarea bornelor de legatura si functionarea
-se controleaza,periodic,cuplarea releului electromagnetic si modul de culisare a pinionului de catre furca
-la pornire mai ale spe timp rece este indicat sa se decupleze ambreajul pentru micsorarea fortelor rezistente date de antrenarea pinioanelorcutiei de viteza si viscozitatea uleiului al ei.
CAPITOLUL4:-SDV-URI
-ciocan
-chei :fixe
Inelare
-crichet
-tubuli
-coarba
BIBLIOGRAFIE:
-CARTE DE MECANICA
-CARTE DOCUMENTATIE TEHNICA
|
