Procesarea informatiilor
Daca intelegeti cum oamenii proceseaza informatiile, atunci invatarea unor noi abilitati, cum ar fi zborul, devine mult mai usoara. La primele zboruri, sentimentul initial, de a fi suprasolicitat si bombardat de senzatii din toate partile este specific. Pe masura ce antrenamentul progreseaza, actiuni care va solicitau intreaga atentie, cum ar fi manevrarea avionului, devin actiuni motorii programate, cunoscute si sub numele de abilitati.
Creierul este astfel eliberat sa se gandeasca si la altceva, cum ar fi supravegherea zborului, convorbirile radio, si poate o conversatie cu instructorul dvs sau cu pasagerul.
Procesarea unor informatii implica o reactie rapida la stimului, de exemmplu, actionarea franelor unei masini, atunci cand stopurile masinii din fata se aprind, avand culoarea rosie. Alte informatii procesate necesita un raspuns pe termen lung (ca de exemplu invatatul si memoratul ) unde informatia este stocata pentru a fi utilizata mai tarziu.
Sistemul nervos
Procesarea informatiei se petrece in sistemul nervos, constituit din creier si maduva spinarii care formeaza sistemul nervos central (SNC) raspunzator de activitatea integrata a tuturor nervilor din organism. Celulule nervoase periferice formeaza sistemul nervos periferic (SNP). Nivelurile inalte de decizie , de ex. deciziile constiente, care necesita evaluare, sunt facute in creier, care este asa numitul sediu al inteligentei noastre.
Nervii individuali pot fi asemanati cu liniile telefonice, care transmit mesajele de la si spre creier. Este mai mult decat schimbul de mesaje dintr-o centrala telefonica, fiind mai aproape de un computer, care ia si decizii mari sau mici. Limitarea principala a creierului nostru este centrul de luare a deciziilor, care functioneaza in sens unic, adica, noi evaluam un singur lucru la un moment dat. De aceea , deciziile luate de creier nu sunt simultane, sunt facute una dupa alta, in serie consecutiva.
Modelul de baza a procesarii informatiilor
Vom considera un plan ipotetic de functionare a mecanismelor de procesare a informatiei, deoarece, acestea sunt deseori complexe, de aceea acesta sa va numi model de baza.
Procesarea informatiei implica:
- un stimul;
- analiza ( rationarea , cunoasterea) si decizia;
- actiunea
- reactia, conexiunea inversa.
Stimulii
Toate modelele incep cu stimulii, informatie care este detectata de simturile noastre sub forma de imagini, sunete, senzatii, miros si gust. Aceste informatii senzoriale sunt trimise ca impulsuri electrice de-a lungul nervilor corespunzatori din SNP catre SNC. Cantitatea de informatie este foarte mare, dar numai o parte este perceputa.
Analiza
Informatia perceputa de senzori este analizata si evaluata impreuna cu cea stocata anterior in memoria noastra pentru ca apoi se ia o decizie. Acesta este procesul fundamental al luarii deciziilor in mod constient, cunoscut sub numele de gandire sau cognitie, care are loc intre intrarea datelor si actiune.
Actiunea
Dupa luarea unei decizii, actiunea este luata de creier prin trimiterea de impulsuri electrice prin nervii motori la muschii potriviti care se misca dupa comanda. Conexiunea inversa intre decizie si actiune este efectiva, fiind furnizata de perceptiile noastre, care pregatesc urmatoarea actiune.
Nivelele diferite ala activitatii mentale
Daca creierul nostru se concentreaza numai asupra unui singur aspect pe unitatea de timp, cum putem sa facem mai multe lucruri concurente, cum ar fi o conversatie in timp ce mergem? Raspunsul este ca exista mai multe niveluri de activitate mentala, gandirea constienta (cognitia) fiind cel mai avansat.
Gandirea
Luarea deciziilor in mod constient se intampla intr-o anumita zona a creierului nostru, numita centrul de luare a deciziilor. Aceasta zona poate sa lucreze numai cu o singura problema la un timp dat. Canalul de sens unic de luare a deciziilor denota ca numai o decizie poate fi luata intr-un anumit timp, celelate urmand in secventele urmatoare destul de rapid.
Actiunile motorii
Este evident ca exista mai multe actiuni la care corpul nostru participa simultan. Acest lucru se intampla datorita nivelelor diferite de actiune care nu sunt constientizate. Abilitatile actiunilor motorii sunt asa de bine invatate , astfel incat nici un efort constient nu este necesar pentru a le controla, sau chiar foarte putin efort constient. De exemplu, mersul este atat de bine invatat incat nu necesita decat foarte putina atentie constienta; nu acelasi lucru se poate spune despre copii mici sau despre adultii care au leziuni pe creier, iar aceasta activitate le ocupa tot timpul. De exemplu, semnarea unor documente nu va impiedica sa purtati o conversatie deoarece v-ati antrenat ochiul si mana iar muschii respectivi sunt ca si programati sa execute miscare. Īnsa, incercati sa semnati cu mana cealalta, care nu este antrenata pentru aceasta si fiti siguri ca nu veti mai reusi sa le faceti simultan tocmai din cauza canalului de sens unic de luare a deciziilor, care este ocupat cu noua miscare.
Reflexele
La un nivel primar al activitatii noastre nervoase, unele actiuni, cunoscute ca reflexe, se petrec fara interventia SNC sau cu o foarte mica participare a acestuia din urma. In acest caz exista o legatura stransa intre nervul senzorial si cel motor astfel ca actiunea se petrece fara ca semnalul sa mai ajunga la SNC.
Reflexe conditionate
Un reflex conditionat nu este un reflex natural ci unul antrenat, dobandit. Reflexul conditionat nu raspunde la stimulii senzoriali care i-au dat nastere, ci la stimuli asociati senzorial. Cel mai elocvent exemplu este cainele lui Pavlov care a invatat sa asocieze ora mesei cu sunetul unui clopotel.
Activitati automate
Functiile normale ale corpului, ca respiratia, bataile inimii, procesul digestiv, mentinerea temperaturii corpului se desfasoara continuu sub supravegherea sistemului nervos autonom care nu necesita o constientizare din partea noastra. Sistemele biologice de control si reflexele nu necesita o constientizare a activitatilor automate desfasurate in interiorul organismului nostru.
se cer prea multe decizii intr-un timp foarte scurt;
daca persoana in cauza este foarte stresata.
Informatia conflictuala
Adoptarea unei decizii constiente este mult usor de facut daca toata informatia care ajunge la creier este adecvata. De exemplu, zgomotul unui tunet este mai usor de asimilat daca este asociat cu lumina fulgerului care apare cu cateva secunde mai tarziu.
Din nefericire, adesea, creierul receptioneaza o informatie conflictuala in timpul zborului, in special pe aceea care vine de la ochi, de la sistemul vestibular si corp. Sistemul vestibular poate indica zbor inclinat, iar ochii zbor la orizontala. Mai presus de alte informatii, un antrenament instrumental eficient va asigura increderea in ochii dumneavoastra si in ceea ce arata aparatetele de la bord.
Situatiile nu sunt asa de simple caci zborul in nori, cu unul din aparate defecte, duce la un stres suplimentar si la o rezolvare dificila a situatiei.
Capacitate de lucru supraincarcata
Asa cum am vazut in capitolul precedent, un nivel ridicat de solicitari poate avea efecte adverse asupra unei persoane, limitand cantitatea de stimuli perceputa, asa cum poate limita si gradul de atentie disponibil pentru a lua in considerare stimulul si actiunea acestuia.
De exemplu, concentrarea exclusiva asupra functionarii defectuoase a unui motor poate duce la neglijarea altor sarcini esentiale, ca de exemplu monitorizarea directiei de zbor, raspunsurile la mesajele radio.
De asemenea, supraincarcarea mentala poate sa apara si īn urma lipsei de timp fiind īnsotita de o presiune mare pentru luarea unei decizii intr-un timp cat mai scurt. Ideal este sa dispunem de suficiente cunostinte si abilitati, sa fim calmi si sa fim proprii nostri observatori in toate actiunile, cu o rezerva de capacitate mentala pentru a avea o perspectiva de ansamblu a intregului zbor. Chiar si intr-o situatie critica , trebuie sa fim implicati, dar detasati.
Acum completati exercitiul 6- Procesarea informatiilor
|
