PANTALONII PENTRU BARBATII CU BUZUNARE ROTUNDE

TEMA PROIECTULUI:,,PANTALONII PENTRU BARBATII CU BUZUNARE ROTUNDE''

CUPRINS

Argument

Cap1-Prezentarea datelor initiale necesare proiectarii.

1.Creatia si alegerea modelului.................... 111g623b .................... 111g623b ................pag3

2.Alegerea materialelor de baza si auxiliare pentru confectionarea modelului.................... 111g623b .................... 111g623b .................... 111g623b .................... 111g623b ..........pag4

Cap2.Proiectarea si calculul tiparelor.

1.Proiectare tiparelor clasice.................... 111g623b .................... 111g623b .................... 111g623b pag5

2.Constructia tiparelor de baza conform particularitatiilor de model..pag6

3.Executarea sabloanelor.................... 111g623b .................... 111g623b .................... 111g623b .....pag7

Cap3.Stabilirea consumurilor specifice.

1.Elaborarea normei interne.................... 111g623b .................... 111g623b .................... 111g623b .pag9

2.Elaborarea normei de consum.................... 111g623b .................... 111g623b ..............pag10

3.Executarea incadrarii sabloanelor.................... 111g623b .................... 111g623b .........pag11

4.Determinare consumuriilor specifice.................... 111g623b .................... 111g623b .....pag12

Cap4.Pregatirea si croirea materialelor.

Cap5.Confectionarea produsului.

1.Elaborarea procesului tehnologic de confectionare corespunzator modelului.................... 111g623b .................... 111g623b .................... 111g623b .................... 111g623b ........pag13

2.Masuri de protectie a muncii la utilajele folosite si la tratamentul umido-termic.................... 111g623b .................... 111g623b .................... 111g623b .................... 111g623b ..............pag14

Cap6.Organizarea controlului tehnic de calitate.................... 111g623b ..........pag15

Bibliografie.

Cap1-Prezentarea datelor initiale necesare proiectarii

Cap1.1Creatia si alegerea modelului

Documentatia tehnica industriala cuprinde totalitatea actelor normativepe baza carora se desfasoara productia industriala a unei inteprinderi de confectii.

Actele normative sunt :

-produsul-etalon (prototip)

-tipare si sabloane

-norma interna

-procesul tehnologic de confectionare

Produsul-etalon:reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste aspectul,formasi caracteristicile finale ale produsului.

Prototipul este determinat de anumiti factori:

-destinatia produsului (imbracaminte de zi,imbracaminte de ocazie,imbracaminte sport,imbracaminte de protectie etc)

-materialele utilizate(tesaturi,tricoturi,unique,imprimate,flaosate,scamosate etc)

-varsta si sexul purtatorului (imbracaminte pentru copii,imbracaminte pentru adolescenti,imbracamintepentru adulti)

-conditiile climatice

-moda

Elaborarea prototipului cuprinde 2 faze principale:

1.Proiectarea prototipului:

-desemnara sub forma de schita a modelului ales prin tema de proiect.

-analiza tehnico-artistica a modelului prin care se pot aduce imbunatatiri acestuia.

2.Confectionarea prototipului:

-realizarea tiparelor si a sabloanelor pronind de la dimensiunile principale ale corpului:IC.Pb,Ad.

-croirea produsului

-confectionarea produsului

-o analiza tehnica a modelului creat

Prin tema de proiect am avut de elaborat prototipul ,,Pantalonii pentru barbatii cu buzunare rotunde,, Produsul este format din detalii principale.Orice produs de imbracaminte este format din:

-detalii principale:parti componente care nu pot lipsii din structura fizica a acestuia:betelie,buzunare,slit.

-detalii secundare:parti componente care pot lipsii din structura fizica a produsului:nu exista nici un detaliu secundar.

Cap1.2 Alegerea materialelor de baza si auxiliare pentru confectionarea modelului.

Orice material este format dintr-un material de baza.

2.Materiale auxiliare-sunt materiale care infunctie de produs si de model pot lipsii din structura fizica a acestuia:

-captuseli

-ata de cusut

-furnituri

-garnituri

1.Materialul de baza indeplineste functia principala la produs,formand fata acestuia:tricoturi,tesaturi,blanuri,piei.

Tesaturile-sunt produse textile obtinute prin icrucisarea perpendiculara a 2 sisteme de fire.

Firele asezate pe orizontala respectiv pe latimea tesaturii,constitue batatura,iar firelea asezate pe vartical respectiv pe lungimea tesaturii,formeaza urzeala.

Tricoturile-sunt produse textile obtinute pe cale mecanica,obtinute prin buclarea succesiva sau simultana a unui fir sau a mai multor fire intr-o anumita ordine.

Caracteristici:

Ticot simplu:siruri pe directie longitudinala.

Tricot urzit:randuri pe directie transversala.

Clasificarea tricoturilor simple:

-dupa natura materiei prime:

-din bbc si tip bbc.

-lana si tip lana.

-din matase si tip matase.

-Dupa structura:

-cu legatura de baza:glat,patent,links.

-combinatia a 2 sau mai multe legaturi de baza de acelasi tip.

-de culoare

-de legatura

-Dupa destinatie:

-pentru imbracaminte exterioara

-pentru articole thnice

- pentru articole medicale

-pentru articole decorative

-Dupa forma:

-tricot metraj-plane,tubulare

-tricoturi semifasonate sau fasonate.

Pentru modelul ales    am folosit ca material de baza o tesatura din bumbac,iar ca materiale auxiliare :ata de cusut,nasturi,insertie.

2.Materiale textile in functie de produs si model pot lipsii din structura produsului si pot fi:captuseli,intarituri,ata de cusut.furnituri,garnituri.

Captuselile-au rolul de a dubla detaliile produsului marindule rezistenta la purtare,sifonare si pastrarea foremei.

Se produc din matase artificiala si fire sintetice ex:

-satir

-serj

-atlaz

-golf

Ata de cusut-principalul material auxiliar poate fi din bbc.canepa,lana,matase,fire,sintetice.

Dupa finete avem Nm:48/3,54/3,85/3,100,4.

Ata de cusut trebuie sa respecte urmatoarele criterii:

-rezistenta acestuia sa corespunda rezistentei materialului textil.

-finetea atei se alege in functie de groimea materialului cusut.

-culoarea atei se alege in functie de culoarea materialului insa cu o nuanta mai inchisa.

Pentru modelul ales am utilizat ca materiale auxiliare:

-insertie

-ata de cusut

-nasturi.

Cap2.Proiectarea si calculul tiparelor.

Cap2.1.Proiectarea tiparelor clasice.

Tiparul clasic reprezinta o constructie grafica pe baza dimensiuniilor principale ale corpului:inaltimea corpului (IC),semiperimetrul bustului(Pb) si adaosul de lejeritate(Ad).

Acesta se proiecteaza pentru produse simple(clasice) si este prevazut fara rezerve de cusaturi si tivuri.

In proiect calculele se realizeaza la scara 1:5 si 1:2,parcurgandu-se cele 3 etape de lucru:

1.Calculul dimensiunilor de baza.

2.Trasarea liniilor de baza.

3.Trasarea liniilor de contur.

IC=175

Pb=48

Ps=52

Pt=50

Lpr=100

Ad=1

Cap2.2 Constructia tiparelor de baza conform particularitatiilor de model

Tiparele de baza se obtin din tiparele clasice prin transformarea in model.

Modelul de camasa pentru barbati ales prin tema de proiect a necesitat urmatoarele transformari la tiparele clasice:

-tipare de betelie,buzunare,slit au ramas identice cu tiparele clasice.

Stabilirea consumurilor specifice pentru produsul:,,Pantaloni pentru barbati cu buzunare rotunde ''.

a)Constructia tiparului de Pantaloni

IC=175

Pb=48

Ps=52

Lpr=100

Pt=50

Ad=1

1.Calculul dimensiunilor de baza

LT=IC + 2=43,2

Lb=IC + 6=63,6

Lsp=Pb + 4=18,6

Lpt=Pb + 4=18,6

2.Trasarea liniilor de baza    Scara (1/5) Scara(1/2)

AB=Pb + 12,5=24,5    (4,9) (12,3)

AT=LT=43,2    (8,6) (21,6)

Lpr=N x Z + K=62    (12,4) (30,2)

AL==100    (20) (50)

BB1=Ps+4=17    (3,4) (8,5)

B1B2=BB1=17    (3,4) (8,9)

B2B3=Ps/10=5,2    (1,1) (2,6) B2B4=Ps/4=10,4 (2,1) (5,4)

3.Trasarea liniilor de contur

A'2 A2=0,5    (0,1) (1,3)

B3b=bb1=B2B3/2=2,6 (0,6) (1,3)

A1A3=3,5 (0,7) (1,7)

A2A4=Pt/2+3,5=28,7 (5,7) (14,3)

C1C2=C1C3+Pb/4=12 (2,4) (6)

L1L2=L1L3=15 (3) (7,5)

BB'=2    (0,4) (1)

AA5=Pt/10+0,8=5,8 (1,1) (2,9)

C2C4=L2L4=2    (0,4) (1)

C3C5=3    (0,6) (1,5)

L3L5=2    (0,4) (1)

A5A6=Pt/+r1r2=32,5 (6,5) (16,2)

A6A7=3.4    (0,6) (1,5)

A5P'=Ps/5+1=12 (2,4) (6)

P'P=1 (0,2) (0,5)

PP1=Ps/5=10,4    (2,1) (5,2)

Pa=Pa1=R1/2=1,2    (0,2) (0,6)

L1P=0,5 (0,1) (0,2)

L1P1=1    (0,2) (0,5)

Betelia de la pantaloni

AB=Pt+7=57    (11,4) (28,5)

AA1=BB1=6    (1,2) (3)

Cap2.3Executarea sabloanelor

Sabloanele sunt copii identice ale tiparelor de baza la care se adauga rezerve de cusaturi (1cm) si tivuri (1,5cm).In acest proiect sabloanele au fost confectionate din carton.

Clasificarea sabloanelor

a) Originale :

-confectionate din hartie,pastrate la serviciul tehnic sunt utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.

b) Sabloane de lucru confectionate in general din carton,mase plastice,placaj etc, sunt folosite in sectiile de lucru la :

-croirea produselor sau ca sabloane ajutatoare utilizate la operatii de rihtuire,masurare,insemnare,pozitionare etc.

Pentru o buna organizare a muncii pe fiecare sablon se va inscrie:

-firul drept

-denumirea produsului

-denumirea detaliului

-marimea produsului(grosime si talie)

-firul dublu(unde este cazul).

Cap3.Stabilirea consumurilor specifice.

Cap3.1Elaborarea normelor interne

Norma interna-reprezinta partea din documentatia tehnica care stanileste conditiile tehnica dimensionale si de confectionare a imbracamintei.

Ca structura,norma interna cuprinde 3 parti principale(1,2,3)si mai multe capitole auxiliare care prevad conditii de asamblare,transport si depozitare a produselor.

Partea 1-Cuprinde notiuni genrale despre produs:materiale folosite pentru confectionare,caracteristiciile detaliilor principale,aspectul final al produsului etc.

Partea 2-Se refera la conditiile tehnice dimensionale ale produsului si detaliilor componente precum si abateriile admisibiile ale acestora.

Dimensiunile stabilite prin norma interna se refera la dimensiunile finale ale produsului.Dimensiunile produsului finit se stabilesc pe baza dimensiunilor tiparelor de baza.

Tolerantele au rolul de a compensa contractiile sau deformarile produsului in timpul purtarii.Ele sunt specifice fiecarui produs sau detaliu.

-pentru detalii mari(betelie,buzunare,slit)

Toleranta este de + -=1...1,5cm.

-pentru detalii mici(mamseta,cordoane)

Toleranta este de + -=0,2....0,5cm.

Cuprinde modul de confectionare si principalele conditii care trebuie respectate la realizarea produsului:

-se stabilesc partiile intarite ale produsului.

-modul de confectionare a intarituriilor,materialelor care se folosesc pentru acestea.

-cusaturile tighel de pe fata produsului sa fie drepte,sa aiba aspect placut.

-desimea cusaturiilor se alege in functie de grosimea materialului,pasul cusaturii avand valori de la 2...4mm.

-tivul produsului sa fie uniform,fara cute sau incretituri.

-in faza finala produsul calcat sa aiba un aspect placut,fara cute sau incretituri.

3.2Elaborarea normelor de consum

Norma de consum reprezinta cantitatea de materiale textile necesara confectionarii unui produs(materiale de baza sau materiale auxiliare).

Consumul de material necesar confectionarii produsului se determina diferit in functie de natura materialului.

Consumul de material de baza(tesatura) se determina prin incadrarea sabloanelor pe material.

Consumul de ata se calculeaza prin masurarea cusatutrilor iar celelalte materiale in functie de model.

Stabiliarea consumului de material pe baza in metriise obtine prin masurarea lungimii in metrii.

Pentru determinarea normei de consum se parcurg urmatoarele etape:

a)Formarea combinatiilor:se stabilesc marimiile de sabloane care se incadreaza astfel incat sa obtinem un consum rational de material.

b)Elaborarea incadrariilor:simple,combinate,pe material dublat sau desfacut.

c)Calculul normei de consum.

Cap3.3 Executarea incadrarii sabloanelor.

Execuatrea incadrarii sabloanelor in proiect s-au realizat:

-incadrare pe material dublat la latimea de 1,5m.

-incadrare simpla pe material desfacut.

La asezarea sabloanelor pe suprafata materialului s-au respectat urmatoarele conditii tehnice:

-orientarea firului drept de pe sablon pe directia firului de urzeala din material.

-se amplaseaza pe suprafata materialului intai det. mari apoi cele mici.

-respectarea indicatiilor inscrise pe sablon.

-respectarea sensului desenului sau flausului la toate detaliile.

-asezarea sabloanelor se va realiza astfel incat sa conduca la un consum rational de material.

Lungimea incadrarii exprimata in metrii sau cm reprezinta consumul de material nacesar confectionarii prosusului.

a)Incadrare saimpla pe material dublat

Latime material=150cm

Latime incadrare=150:5=30:2=15

Cs=Linc x 5=29,5 x 5=147,5

Incadrare simpla pe material desfacut

Latime material=150cm

Latimea incadrarii=150:5=30

Cs=Linc x 5=27,4 x 5=137

Cap3.4 Determinarea consumurilor specifice

Cap4.Pregatirea si croirea materialelor

In cadrul etapei de pregatire si croirea materialelor se urmareste transformarea materiei prime in semifabricate.

Acest proces de transformare cuprinde:

1.Operatii de pregatire:

a)Calcarea materialelor.

b)Controlul materialelor.

c)Sablonarea materialelor.

Calcara materialelor de baza se realizeaza cu masini simple de calcat folosind o panza umezita sau o masini cu abur.

Prin cacare se asigura materialului un aspect placut privind netezirea,luciul si uniformitatea suprafetei.

Scopul operatiei de control este sa evite operatia aparitia defectelor pe suprafata materialului.

Sablonarea materialelor are ca scop asezarea si trasarea conturului sabloanelor pe suprafata materialului de croit,respectandu-se conditiile tehnice de sablonare.

2.Operatii de croire -Pregatirea se realizeaza manual cu foarfeca in vederea obtinerii detaliilor produsului.Pe fiecare detaliu se aplica semnele de margine si interioare.

-semne de margine:cuta de la spate pe semn de margine.

-semne interioare:adancimea si lungimea peselor din talie.

Semifabricatele depun perechi in pachete care va contine toate detaliile produsului finit.

Cap5.Confectionarea Produsului

Cap5.1Elaborarea procesului tehnologic de confectionare corespunzator modelului.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatiilor de transformare a semifabricatelor in produse finite.

Are ca scop stabilire operatiilor,ordinea in care acestea se executa precum si determinarea unor indici tehnico-economici de fabricatie(productivitatea muncii).

Structura procesului tehnologic de confectionar pe etape si operatii

1.Prelucrarea detaliilor:

-operatii de pregatire

-operatii de coasere

-operatii de taratare umido-termica

2.Asamblarea detaliilor cu operatii de pregatire, coasere.

3.Finisarea produsului

-operatii de curatire:ate,scame.

1.Prelucrarea detaliilor este etapa in care fiecare detaliu principal se prelucreaza separat si se asambleaza cu detaliile secundare cei apartin.

2.Asamblarea detaliilor-este etapa in care detaliile principale se asambleaza intre ele pentru formarea produsului finit.

3.Finisarea produsului-este etapa in care produsul asamblat este adus la forma,aspectul si dimensiuniile finale.

Operatii de pregatire:rihtuire,masurare.insemnare,numerotare.

Operatii de coasere:surfilare,incheiere,incheiat fixat.

Operatii de calcare:netezire,presare,subtiere,aburire,modelare,descalcarea cusaturilor.

Cap5.2 Masuri de P.m la utilajele folosite si la tratamente umido-termice.

1.Masuri de pm. la masina simpla de cusut si la masina de cusut triplok.

A.Inainte de inceperea lucrului se va verifica:

-Daca masa masinii este fixata pe cadrul metalic de sustinere.

-Daca corpul masinii este montat in bolturile de articulatie cu masa de lucru.

-Daca motorul electric este legat la pamant pentru evitara electrocutariilor.

-Daca carcasa de la intrerupator nu este sparta sau cazuta de la locul sau.

-Daca msina este dotata cu dispozitive de protectie la ac si si transmisie.

-Daca cadrul de sustinere a mesei de lucru este montat pe suportul de cauciu sau pluta.

B.In timpul lucrului se vor respecta urmatoarele masuri.

-curatirea si ungerea se vor face numai dupa ce masina a fost oprita si sa intrerupt curentul electric.

-punerea masinii se face numai dupa ce dispozitivul de protectie la ac si la transmisie au fost montate la masina.

-pornirea si oprirea masinii se face numai prin pedala fara a pune mana pe roata volanului.

-privirea va fi indreptata numai asupra dispozitivului de coasere.

-interzicerea lucratoriilor sa lucreze la masina de cusut fara dispozitivul de protectie.

-schimarea curelei in timpul functionarii masinii este interzisa.

-toate reparatiile la masinile de cusut se fac numai de personal calificat.

-in tipul functionarii masiniilor daca se aud zgomote suspecte lucratorul este obligat sa opresca masina si sa anunte mecanicul de serviciu.

2.Masuri de protectie a muncii la masina de calcat.

-inainte de inceperea lucrului se verifica starea functionala a masinii.

-actionare butoanelor de contact electric nu se face cu mana umeda fiind pericol de electrocutare.

-masiniile de calcat cu intrerupatoare sau dispozitive perfecte nu se pun in functiune decat dupa remedierea acestora.

-reglarile si reparatiile utilajelor de calcat se realizeaza numai de catre personal calificat pentru aceste operatii.

Cap6.Organizarea controlului tehnic de calitate

Controlul tehnic de calitate are rolul sa asigure produsului realizat forma si aspectul produslului,prevenirea aparitiei unor defecte materialului folosit,confectionarea gresita a acestuia.

Pentru prevenirea unor defecte la materialul folosit s-a introdus operatia de control inainte de croire.

Forma si aspectul produsului s-a realizat punand de la proiectarea tiparelor si realizarea sabloanelor.

Dimensionarea gresita a produsului provine de la croire si prin nerespectarea conditiilor tehnice de confectionare.

CTC se desfasoara pe baza normei interne care precizeaza toate conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca produsul finit.

CTC este realizat de catre controlor prevazut sa indeplineasca aceasta functie in cadrul procesului tehnologic de confectionare.

Grup Scolar de Industrie Usoara

,,Armand Calinescu'' Pitesti

Lucrare de specialitate pentru obtinerea certificatului

de competente profesionale Nivelul 2 de Calificare

Domeniul Textile-Pielarie

Calificarea:Confectioner produse textile

Profesor indrumator: Candidat

Ing:Cozmulescu Iuliana Numele:Tobosaru N. Cosmin Adrian

Clasa 11-a (an de completare)