Colegiul tehnic Mircea Cristea
Lucrare de specialitate pentru certificarea competentelor profesionale
Proiect atestat technician mecatronist - Prelucrarea suprafetelor elicoidale
Suprafete elicoidale
Suprafetele elicoidale sunt sunt suprafete profilate care, din punct de vedere geometric se obtin prin deplasarea unui profil in lungul unei eleice , amplasata pe o suprafata de rotatie
Prelucrarea unei suprafete elicoidale inseamna in mod obisnuit prelucrarea unui canal elicoidal , cu un anumit profil, pe o suprafata de rotatie (cilindru ,con, globoid)
Suprafetele elicoidale cele mai frecvente se intalnesc la piesele filetate ele se folosesc insa si la alte categorii de piese :roti dintate cu dinti inclinati:freze cu dinti inclinati: burghie elicoidale: melci ai angrenajelor melcate etc.
Pentru definirea unei suprafete elicoidale este necesar sa se ia in consideratie
-caracteristicile suprafetei pe care este infasurata elicea
-caracteristicile elicei
-caracteristicile profilului suprafetei elicoidale
In felu acesta rezulta o gama larga de suprafete elicoidale , a caror clasificare sumara este redata in tabelu 2.1 Dintre suprafetele enumerate,
cele mai raspandite sunt suprafetele elicoidale, cilindrice exterioare sau interioare , infasurate pe dreapta cu pas constant cu un inceput si profil triunghiular ceea ce corespunde filetelor comune , folosite la organele de asamblare (suruburi , prezoane, piulite )
Metode de prelucrare prin aschiere a filetelor
Metodele de prelucrare prin aschiere a filetelor sant determinante in principal de precizia dimensionala a filetului si de productivitatea dorita a se obtine prelucrarea in tabelu 23 sant date comparativ performantele ce se ating la filetarea unor piese prin diferite metode de filetare
Performantele obtinute prin diferite metode de prelucrare a suprafetelor elicoidale
Metode de prelucrare |
Performante |
Gradul de universialitateal utilajului |
Caracterul productiei |
||
Precizie dimensionala relativa |
Rugozitate ra, um |
Precizia |
|||
Cu tarod sau filiera |
|
|
Clasa 3 |
Universal |
In masa |
Cu cutite |
|
|
Clasa 2 |
Universal |
De serie mijlocie |
Frezare |
|
|
Clasa 2 |
Universal |
De serie mijlocie |
Rectificare |
|
|
Clasa 1 |
Specializat |
De serie mica |
In principal, metodele de prelucrare prin aschiere a filetelor sant determinate de tipul masinii- unelte pe care se face prelucrarea .Astfel se cunosc metode de filetare prin strunjire frezare si prin rectificare
Metodele de filetare pe strung sant caracterizate prin scule aschietoare folosite la executarea filetului .Aceste scule sant filierele(prentru filierea arborilor). Tarozii (pentru filetarea alezajelor ).
Metodele de filetare cu filiera sau cu taradul sunt folosite pe scara larga deoarece sculele utililizate sant simple si ieftine , iar exploatarea lor usoara, insa sant putin precise metodele de filetare cu cutite sant mai productive si mai precise , insa ceva mai costisitoare .Metodele de executare a filetului prin frezare , datorita productivitati ridicate a acestui procedeu , sant de multe ori preferate filetari prin strung s 646j96g au pe alte masini .
Precizia filetului realizat prin frezare este mai redusa decat aceea a filetului executat prin strung
Metodele de filetare prin rectificare sunt floarte precise costisitoare si foarte putin productive , dar pentru anumite piese de mare precizie nu pot fii inlocuite cu nici o metoda .
Piesele se flosesc pentru filetare cu cutie prin strunjire ,gaurire sau alezare.
In timpul aschierii la filetare , datorita defloramtilor elastice , diamantul exterior al surubul se mareste iar diametrul interior al gauri se misoreaza , lucru de care trebuie sa se tina seama la prelucrare
In tabelu 2.4 sant date diametrele burghielor pentru gaurire in vederea strunjiri filetelor metrice si in toli , iar in tabelul 35 diametrelor arborilor pentru strunjirea filetelor metrice exterioare
Diametrul burgielor folosit inaintea filetarii dimensiuni in( mm ) 2.4
Filete metrice normale |
Filete Whitworth normale |
||||
Filete metrice |
Diametrul burghiului |
Filete in toli |
Diametrul burghiului |
||
I |
II |
I |
II |
||
M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30 M33 M36 M39 M42 M45 M48 M52 |
|
|
|
|
|
Coloana 1 corespunde materialelor fragile putin deformabile :fonta cenusie bronz , alama aliaje de cupru casante , aliaje dure de aluminiu , aliaje de magneziu aliaje turnate presate , maleabile
Colon 2 corespunde materialelor tenace : otel turnat , fonta maleabila aliaje de zinc unele aliaje de aluminiu , materiale plastice
Diametrele arborilo pentru strunjirea filetului
metric cu ajutorul cutitului ( diensiuni in mm)
Simbolul filetului metric |
Diametrul arborelui |
Diferenta |
Simbolul filetului metric |
Diametrul arborelui |
Diferenta |
|
M20 M22 M24 M27 M30 |
|
|
M52 M56 M60 M64 M68 M72 M76 M80 |
|
| |
M33 M36 M39 M42 M45 M46 |
|
|
||||
M85 M90 M95 M100 |
|
|
Daca grupa pentru filetare este executata de un diametru prea mare fata de diametrul interior al filetului , flancurile filetului nu se formeaza complet ,
la un diametru prea mic trebuie ca tarodul sa aschieze prea mult material pentru care motiv este foarte solicitat si se poate rupe
a)Filetarea cu filiera si cu tarodul pe strung
Filetarea cu filiera .La prelucrarea filetului piesa se strange in universal , in bucsha elastica sau in dispozitiv dupa strunjirea piesei la diametrul prescris si executarea unei tesituri pe fata frontala a piesei pentru ca filiera sa patrunda mai usor in material , se executa manual cativa spire prin invartirea portfilierei ( fig 2,31 ) dupa aceea se pune in functiune strungul si se executa filetarea (2,3 b) .
Pentru retragerea filierei , se foloseste mersul inapoi a universalului .
Filierele sunt in general de 2 tipuri fixe (care se flolosesc pentru filete pana la 52 de mm , si reglabile care se flolosesc pentru domeniul pentru care au fost construite pentru a se obtine o suprafata netedea filetarea cu filiera se executa mu aschiere mica , racirea facandu se din abundenta . Pentru otel
Se recomanda viteze de aschiere de 3-4metri /mim si racire cu ulei cu sulf sau ulei in fiert .Pentru fonta se recomanda viteza de aschiere de 2,5 m/min iar pentru alama de 9-15m/min ambele cu racire cu petrol lampant .
b) Filetarea cu tarodul . filetarea cu tarodul se executa la gaurile strapunse , la gaurile infundate si la filetarea partiala a gaurilor . piesa se strange in universal sau in bucshe elastica astfel incat axa ei sa coincida cu axa de rotatie a arborului principal dupa executare a gaurii cu ajtorul burghiului prescris pentru dimensiunea de filet se executa filetarea cu tarodul care se monteaza intr-un antrenor .
Pentru aschierea spirelor ale filetelor , tarodul trebuie apasat cu atentie si uniform , prin intermediul pinolei papusi mobile invartinduse roata cu mana, imediat ce tarodul a patruns in piesa deplasarea lui mai departe se realizeaza datorita miscari piesei inainte de inceperea filetari cu tarodul trebuie curatata gaura piesei de aschi. Acest lucru are o importanta foarte mare in mod special la gaurile infundate
Filetarea cu cutie este una dintre cele mai raspandite metode de filetare pe strung ea se aplica in toate in cazurile de filetare a pieselor mai importante alae masinilor , care trebuie sa fie pecise si de calitate . Datorita productivitati tidicate acestei metode sau construit strunguri specealizate pentru operatia de filetare realizarea unui filet corect cu ajutorul cutitului este posibil numai prin alegerea unui cutit corespunzator profilului filetului de realizat . De asemenea trebuie acordata alegeri regimului de aschiere , tipului de cutit si numarul de treceri pentru executarea filetului .
Calitatea filetari cu cutie este determinata si de pozita corecta a cutiltului fata de piesa filetata si de modul de ascutire a acestuia
Bibliografie
Utilajul si tehnologia prelucrarilor prin achiere
2 Lantul cinematic de filetare. pag 13
3 Metode flosite pentru readucerea cutitului de pornire pag 13 –14
4 Executarea filetelor cu profil triunghiular pag 15-16
6 Executare filetelor modul, diametral si circular Pitch. pag 18-19
7 Executarea filetelor conice pag19-20
8 Executarea filetelor cu mai multe inceputuri. pag 21
IV Frezarea canalelor elicoidale pag 21
1 Executarea filetelor prin frezare pag 21-22
2 Frezarea filetelor lungi pag 22-23
V Prelucrarea filetelor prin rectificare pag 23-24
VI Mijloace si metode pentru masurarea filetelor pag 25-27
VII Calibrele filetate pag 28-29
VIII Reguli de tehnica a securitatii muncii la filetare pag 30
|