MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARI

Colegiul Tehnic "Maria Baiulescu"

Brasov

Proiect pentru certificarea competentelor

profesionale

Promotia 2006- 2007

Standardul si fisa tehnica pentru

Chinga Danton

Cuprinsul

Capitolul I : Structura firului .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....5

Capitolul II : Stuctura tesaturii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..8

2.1. Stabilirea fetei si a dosului tesaturii

2.2. Stabilirea sistemului de urzeala si batatura

2.3. Stabilirea legaturii si a desenului

2.4. Stabilirea raportului de culoare

2.5. Stabilirea desimii firelor de batatura in tesatura finita

2.6. Stabilirea numarului de fire de urzeala

2.7. Determinarea latimii tesaturii

2.8. Determinarea masei tesaturii

2.9. Lungimea urzelii

2.10. Greutatea de tensionare

2.11. Numarul spetei din fata

2.12. Numarul de fire trase in casuta

2.13. Numarul spetei din spate

2.14. Numarul de ite

2.15. Determinarea cocletilor

2.16. Marginea tesaturii

2.17. Distanta placii pentru ghidarea tesaturii

2.18. Determinarea masei si a consumului de materie prima .

Capitolul III: Stabilirea procesului tehnologic .......... ..... ...... ............15

3.1. Preparatia tesatoriei

3.2. Tesatorie

3.3. Finisaj.

Capitolul IV: Motivatia lucrarii .......... ..... ...... .......... ..... ...... ......17

Capitolul I : Structura firului

2.1. Stabilirea fetei si a dosului tesaturii

Fata tesaturii se stabileste dupa orientarea marginii si in functie de tipul tesaturii.

2.2. Stabilirea sistemului de urzeala si de batatura

In timpul procesului de tesere, firele de urzeala sunt mai solicitate decat firele de batatura. Tinand cont de acest fapt, se determina cele doua sisteme de fire. Firele care au lungime mai mica vor fi firele de urzeala.

Daca cele doua sisteme de fire au torsiuni diferite, sistemul cu torsiune mai mica e cal de batatura.

Daca finetea celor doua sisteme e diferita, atunci firul mai gros indica sistemul de batatura.

In cazul tesaturilor in carouri, latura cea mai lunga a caroului reprezinta directia urzelii.

2.3. Stabilirea legaturii si a desenului

Determinarea legaturii se poate face cu lupa textila sau atunci cand este posibil cu ochiul liber folosind acul de decompozitie si foarfeca.

Descompunerea se face de obicei pe directia firelor de urzeala. Se taie o bucata de tesatura, apoi se scot cateva fire de urzeala de la marginea din stanga tesaturii astfel incat sa ramana libere firele de batatura pe o lungime de circa 5-10 mm.

Descompunerea se face incepand cu un fir de urzeala, iar citirea se face de jos in sus. La fel se executa si desenul pe hartia de compozitie. Dupa ce s-a stabilit legatura se executa desenul navadirii, tragerea in spata, lantul de cartele si se stabileste desenul legaturii.

2.4. Stabilirea raportului de culoare

Raportul de culoare incepe cu un fir care se deosebeste de celelalte fire. Se determina raportul de urzeala si de batatura si apoi se deseneaza cu aceeasi culoare.

2.5. Stabilirea desimii firelor de batatura in tesatura finita

Desimea firelor se determina fie numarand cu ochiul liber firele, fie cu lupa textila, cu microscopul sau cu aparate speciale.

D_B= 150 d.r fire per 10 cm.

2.6. Stabilirea numarului de fire in urzeala

Stabilirea numarului de fire de urzeala se face prin numararea firelor. La articolul ,,Panglica Sabrina''s-au stabilit urmatoarele urzeli :

U. I = 154

U. II =24

U. III = 24

U. IV= 1

2.7. Determinarea latimii tesaturii

Latimea tesaturii crude se calculeaza cu relatia :

l_c=l_f ( 1+ C_f / 100)

unde : l_c = latimea tesaturii crude

l_f =latimea tesaturii finite

C_f= contractia firelor de finisaj.

l _c = l _f = 30 mm

2.8. Determinarea masei tesaturii

Determinarea masei tesaturii se realizeaza prin cantarire facandu-se cinci determinari.

Media aritmetica a acestor determinari reprezinta rezultatul final.

M_T.C = M_T.F = 38,818 kg

2.9. Lungimea urzelii

Lungimea urzelii se stabileste la 5 000 m.

2.10. Greutatea de tensionare

Greutatea de tensionare a urzelii se stabileste la 1,5 kg.

2.11. Numarul spetei din fata

Numarul spetei din fata se stabileste la 4,5 dinti / cm.

2.12. Numarul de fire trase in casuta

Numarul de fire trase in casuta este conform desenului de compozitie .

2.13. Numarul spetei din spate

Numarul spetei din spate se stabileste la 8 dinti /cm .

2.14. Numarul de ite

Conform desenului numarul de ite este de 9

2.15. Determinarea cocletilor

Se folosesc cocleti obisnuiti ,numarul lor fiind conform desenului.

2.16. Marginea tesaturii

Articolu lChinga Danton,are o margine tricotata .

2.17. Distanta placii pentru ghidarea tesaturii

Distanta placii pentru ghidarea tesaturii este de 0,5 mm.

2.18. Determinarea masei si consumului de materie prima

Capitolul III : Stabilirea procesului tehnologic

3.1. Preparatia tesatoriei

U. I,II : Pes 300 den -bobine ,urzit

U. III: Metlon Au sau Ag - bobine ,urzit

U. IV : PA monofil 33 dtex - bobine

B. I : Pes monofil Ǿ 0,07 mm - bobine   

3.2. Tesatorie

Se tese pe masina de tesut tip AD 4 cu 4 mers / masina.

Viteza de lucru : 100 rot/ min.

Randament : 80 %.

3.3. Finisaj

calandrat - uscat

rulat ,metrat

receptionat CTC

etichetat

ambalat

inmagazinat.

Capitolul IV :Motivatia lucrarii

Scopul realizarii acestei lucrari este de a obtine certificatul de competenta profesionala in acest domeniu, dar si de a-mi verifica cunostintele privind aceasta materie.

Sub indrumarea atenta a coordonatorului de proiect am reusit sa realizez acest proiect.

Avem prezente informatii legate de realizarea acestui articol, si anume Panglica Sabrina, tipul de fire folosite, caracteristicile tehnice, ale urzelii, bataturii ; informatii luate din standardul de firma si din fisa tehnologica.

Ca utilaj in vederea realizarii panglicei se foloseste masina de tesut tip AD 4 cu 4 mers pe masina.

Pe langa tot ce am precizat, mai sus, se gasesc si formule de calcul cu ajutorul carora putem determina finetea, latimea tesaturii si altele.

Langa acest proiect veti gasi doua monstre ale articolului numit Panglica Sabrina de 30 mm.

Un alt motiv pentru care am realizat acest proiect ar fi acela de a primi o nota buna la materia in cauza.

Īntr-o industrie cu dinamica accentuata, puternic globalizata, precum cea textila si de confectii, timpul pare sa nu mai aiba rabdare.

Serviciile din industria textila din Romānia s-au diversificat, tinānd pasul cu ce se īntāmpla in afara.Industria de confectii textile din Romānia a avut o dezvoltare puternica dupa 1990. Īn orasele cu traditie īn acest domeniu au aparut multe firme noi care treptat s-au dezvoltat si au absorbit o mare parte din forta de munca disponibilizata din alte ramuri ale economiei.Astfel a crescut nevoia si de servicii de ordin tehnic īn acest domeniu: constructii tipare, gradari, īncadrari, consumuri, procese tehnologice, executii mostre etc. Nu sunt multe firme īn tara noastra care ofera aceste servicii, iar cele cāteva de pe piata au īnceput avānd un background solid īn acest domeniu.

De-a lungul mai multor epoci istorice mestesugul tesutului a cunoscut pe teritoriul Romaniei si implicit in judetul Valcea o permanenta evolutie fiind practicat, mai intai, in gospodaria taraneasca si apoi in cadrul unor ateliere specializate care au functionat la curtile boieresti si pe langa manastiri.
Torsul si tesutul, ca indeletniciri casnice, s-au dezvoltat constant utilizandu-se ca materie prima fibrele textile de origine vegetala(canepa, in, bumbac) si animala (lana, par de capra si borangic/matase naturala).

Prelucrarea acestor categorii de fibre a fost si este inca realizata cu ajutorul unui instrumentar arhaic confectionat in majoritatea cazurilor de catre mesterii populari din zona. Toate operatiile tehnologice-cultivarea plantelor si cresterea animalelor, sortarea categoriilor de fibre, filarea, vopsirea, tesutul si finisarea suprafetelor textile sunt executate manual in cadrul familial.
Tesaturile de utilitate gospodareasca sunt din fibre vegetale de canepa si in pentru piesele traditionale si din bumbac. Obtinerea si prelucrarea fibrelor s-a realizat inca din cele mai vechi timpuri, in gospodarie; fiecare femeie cunostea de la varste foarte fragede tehnologia specifica zonei. Principalele categorii de piese ce se teseau la razboiul orizontal erau: fetele de masa, asternuturile pentru pat, servetele de bucatarie, batistele, etc. Fiecare dintre aceste piese se puteau lucra in doua sau patru ite din fibre combinate pentru a oferi spectaculozitate si valoare artistica respectivei suprafete textile
Pentru decorare, femeile combinau igenios calitatile de fibre, fie de la aceeasi planta, fie de la plante diferite. De exemplu: se obtin contexturi din alb si lucios cu canepa alba, galbuie sau gri.

Īn Vestul si Centrul Romāniei, unde se deschid noi fabrici din domenii cu salarizari peste ceea ce ar putea oferi industria textila, va fi greu de rezistat pe viitor. O solutie poate fi relocarea activitatilor productive mari consumatoare de resurse umane, īn Estul sau Sud-Estul Romāniei.

DESENUL LEGATURII SI NAVADIRII

LEGENDA

DESENUL CAMELOR