REDUCTOR DISTRIBUITOR
DESTINATIA SI CLASIFICAREA REDUCTOARELOR DISTRIBUITOARE
DESTINATIA REDUCTORULUI-DISTRIBUITOR. Automobilele
destinate sa lucreze in conditii grele de drum sau pe
terenuri accidentale au de invins rezistente mari si pentru a folosi intreaga
greutate a lor aderenta acestea se construiesc toate puntile motoare.
Pentru transmiterea momentului motor la toate puntile motoare, automobilele
sunt echipate cu un distribuitor
sau un reductor-distribuitor.
Distribuitorul are rolul de a
distribui momentul motor la puntile 545b11f motoare fara insa al modifica.
Reductorul-distribuitor
are rolul de a distribui momentul motor la puntile 545b11f
motoare si in acelasi timp il si modifica. In general reductorul-distribuitor este
prevazut cu doua trepte, permitand dublarea numarului de trepte ale cutiei de
viteze. In majoritatea cazurilor una din trepte are raportul de transmitere
egal cu unitatea, iar a doua variabil intre 1 si
2,8. Prin marirea raportului de transmitere si folosirea integrala a greutatii
ca greutate aderenta, automobilul va putea sa urce
pante de 50-60 %, va putea trece prin terenuri grele.
Clasificarea reductoarelor-distribuitoare. Din punct
de vedere constructiv reductoarele distribuitoare pot fi :
cu dispozitiv de decuplare a puntii motoare anterioare; cu diferential
interaxial; cu cuplaj unidirectional ( unisens).
TIPURI CONSTRUCTIVE DE REDUCTOARE DISTRIBUITOARE
Reductorul distribuitor
cu dispozitiv pentru decuplarea puntii anterioare.
In figura 1.1 este prezentat reductorul-distribuitor utilizat la autoturismul
ARO, avand doua trepte, una cu raportul de transmitere, si a doua cu raportul
de transmitere 2,175.
Treapta cu raportul de transmitere 1 se obtine prin cuplarea mufei 19 cu
dantura auxiliara a pinionului 21 de pe arborele primar 16. In felul acesta,
momentul se transmite direct de la arborele primar la arborele secundar 14 de
antrenare a puntii din spate. In acelas timp momentul se
transmite de la pinionul 21 la pinionul 22, solidar cu arborele intermediar 11.
Cuplarea puntii din fata se realizeaza prin deplasarea in stanga a mufei de
cuplare 5 pentru solidarizarea arborelui secundar 2 de antrenare a puntii din
fata cu pinionul 4. Pinioanele 21 si 4 avand acelasi diametru raportul de
transmitere intre arbori 16 si 2 este 1.
Treapta cu raportul de transmitere 2,175 pentru puntea din
spate se obtine prin cuplarea mufei 19 cu dantura auxiliara a pinionului 18
pentru a-l solidariza cu arborele 14. In felul acesta momentul de la
arborele primar 16 este transmis arborelui secundar 14
prin andrenajele rotilor 21-22 si 10-18. Prin cuplarea mufei
5 cu dantura auxiliara a pinionului 7 se obtine treapta cu raportul 2,175 si
pentru puntea fata.
Fig.1.1
Prin utilizarea reductorului
distribuitor se poate obtine :
cuplarea numai a puntii din spate fara merirea momentului motor;
cuplarea ambelor punti fara marirea momentului motor;
cuplarea ambelor punti cu marirea momentului motor;
Reductorul distribuitor
are si un dispozitiv de zavoare, care impiedica cuplarea treptei ca raportul de
transmitere 2,175 cand puntea din fata este decuplata si elimina posibilitatea
decuplarii puntii din fata, cand este cuplata treapta inferioara.
Reductor in trepte
Elaborarea procesului tehnologic de asamblare
Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montare in ordinea lor
succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de masurat si a
dispozitivelor necesare realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de
timp si volum redus de munca. In vederea stabilizarii metodei optimei de
asamblare, este necesar, in prealabil, sa se analizeze principalii factori care
influenteaza procesul tehnologic de asamblare, si anume: volumul productiei,
particularitatile constructive ale produsului, utilajului existent etc.
1.Datele initiale necesare elaborarii procesului tehnologic de asamblare
Pentru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui produs sunt necesare
urmatoarele date initiale:
- desenul de ansamblu al produsului;
- desenele subansamblurilor componente;
- programul de productie si termenele de livrare ale produsului;
- conditiile tehnice de receptie si normele privitore la precizia si
rigiditatea produsului;
- utilajul existent.
Desenul de ansamblu al produsului trebuie sa cuprinda toate datele necesare
pentru ca asamblarea sa se execute in conditii optime, si anume:
- toate vederile si sectiunile necesare astfel incat sa nu existe neclaritati
in intelegerea ansamblului;
- numarul si specificarea pieselor si a subansamblurilor din care se compune
produsul (nomenclatorul de piese);
- cotele de gabarit si cotele ce trebuie realizate la asamblare;
- ajustajele ce trebuie realizate in diferite piese;
- greutatea produsului ce se asambleaza prescriptii tehnice la asamblare
Este necesar de asemenea,sa se examineze si desenele de executie ale pieselor
pentru a se preciza natura prelucrarilor suplimentare ce se executa la
asamblare.
Programul de productie si termenele de livrare ale produsului sunt necesare
pentru a stabili metoda de asamblare si pentru a determina necesarul de
montari, scule, dispozitive etc.
Conditiile tehnice de receptie si normele referitoare la precizia si
rigiditatea produsului sunt necesare pentru cunoasterea performantelor tehnice
ale produsului. De asemenea, aceste date folosesc si la alegerea metodelor, a
sculelor si a dispozitivelor de asamblare
2.Proiectarea procesului tehnologic de asamblare
Procesul tehnologic de asamblare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure realizarea tuturor prescriptiilor tehnice impuse produsului;
- sa garanteze realizarea normelor de precizie si de rigiditate;
- sa permita obtinerea produsului la un cost cat mai redus.
In vederea proiectarii procesului tehnologic de asamblare a unui produs, se
impune rezolvarea a urmatoarelor probleme mai importante:
- stabilirea succesiunii asamblarii tuturor pieselor si a subansamblurilor;
- stabilirea celor mai economice procedee de asamblare, de verificare a pozitiilor
reciproce ale pieselor si de fixare a pieselor componente ale produsului;
- alegere sau proiectarea echipamentului tehnologic necesar pentru asamblarea
produsului (dispozitive, scule, mijloace de masurare si control);
- stabilirea formelor de organizare a asamblarii produsului.
Documentele tehnologice necesare proiectarii procesului de
asamblare. Pentru ca procesul tehnologic de asamblare sa se realizeze cu
consum minim de timp si pentru ca lucrarile executate sa fie de buna calitate,
este necesar, in special in cazul productiei in serie si in masa sa se
elaboreze urmatoarele documente tehnologice:
- schema lanturilor de dimensiuni
- schema de asamblare;
- fisa tehnologica si planul de operatii;
- ciclograma asamblarii.
Aceste documente sunt cu atat mai importante si necesare totodata, cu cat
produsul este de complexitate mai mare si
prescriptiile tehnice impuse produsului sunt mai pretentioase.
Schema lanturilor de dimensiuni. Problema stabilirii
lanturilor de dimensiuni este deosebit de importanta deoarece
functie de aceasta se determina succesiunea operatiilor de asamblare.
Stabilirea corecta a schemei lanturilor de dimensiuni duce la
realizarea economica a procesului de asamblare a produsului respectiv.
Schema de asamblare. Operatiile de asamblare trebuie
sa se succeada intr-o anumita ordine impusa de felul in care piesele ( reperele) componente ocupa locul prevazut in cadrul
subansamblului produsului.
Figura Grupa de repere a unei cutii de
unsoare: 1 -osie; 2 - bucsa; 3,4 - inele interiore; 5 - inel distantier; 6 -
piulita de reglare; 7 - saiba
8, 10 - inele de siguranta; 9, 11 - suruburi
Pentru a putea urmari succesiunea logica a desfasurarii operatiilor de
asamblare, pe baza desenului de subansamblu, respectiv de ansamblu, se
intocmeste schema de asamblare. Schema de asamblare reprezinta deci exprimarea
grafica a succesiunii operatiilor de asamblare a pieselor (reperelor)in cadrul produsului.
Schemele de asamblare se intocmesc in special, in cazul productiei in serie si
in masa cand se efectueaza montarea simultan, in diferite locuri, iar in cazul
unei productii unicate, atunci cand se monteaza produse complicate.
Dupa cum rezulta din figura 1 subansamblu "cutie de unsoare" se compune din 11
repere si, respectiv, doua subgrupe de repere I si II.
Reperul de baza pe care se monteaza cutia de unsoare, este
osia 1. Celelalte repere se numeroteaza in ordinea
succesiunii operatiilor de asamblare (figura 2). Dupa ce
si-a conceput modul in care se va desfasura procesul tehnologic de asamblare,
tehnologul va trece la pozitionarea in schema a fiecarui reper si a fiecarui
grup de repere asa cum se poate vedea din figura 3.
Activitatea umana a fost, este si va fi
orientata intotdeauna spre folosirea legilor naturii pentru realizarea unei
vieti mai bune.
Disciplina Organe de masini studiaza elementele care intra in constructia
masinilor din punct de vedere al constructiei, calculului si proiectarii, desi
indica modul de proiectare a organelor de masini in
constructia de masini.
Organele de masini sunt piese sau grupuri de piese care foreaza partile
componente ale unor masini, ele putand fi calculate si proiectate separat de
restul ansamblului.In cadrul unei masini sau al unui agregat, organele de
masini sunt grupate in ansambluri care au anumite roluri functionale, de
exemplu cutia de viteza de la un automobil, iar ansamblurile la randul lor pot
fi formate din mai multe subansambluri, care sunt grupuri de organe de masini
cu rol functional mai restrans decat in cazul ansamblurilor (de exeplu ambreajul
din cutia de viteze ).
1.1. Descrierea constructiei si rolul functional al reductorului.
Transmisiile mecanice dintre motor si masina de lucru, maresc sau micsoreaza
viteza, respectiv momentul transmis, modifica sensul sau caracterul masinii,
protejeaza organele masinii motoare contra sarcinilor. Reductoarele
pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, constructive, fie ca
subansamble izolate, fie ca facand parte din ansamblul unei masini.
In functie de pozitiile relative ale arborelui motor si condus, reductoarele,
sunt de mai multe feluri:
. cu roti dintate cilindrice
. cu roti dintate conice sau pseudoconice;
. cu combinatii de roti dintate conice sau angrenaje melcate cu roti dintate
cilindrice.
Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care
le prezinta:
. raportul de transmitere constant
. gabarit redus;
. randament ridicat;
. posibilitatea de realizare a unor transmisii de la cativa newtoni la
incarcari foarte mari;
. intretinere simpla si ieftina.
Reductoarele de uz general au un singur lant cinematic
deci un raport de transmisie mic si o carcasa independenta si inchisa.
Elementele principale ale unui reductor, indiferent de tip sunt urmatoarele:
carcasa (corp + capac); angrenajele, arborii, lagarele si elemente auxiliare.
Carcasele se executa in general din fonta prin turnare. Este prevazuta cu
nervuri care au urmatoarele scopuri: maresc rigiditatea ansamblului, reduc
zgomotul si vibratiile, maresc suprafata efectiva de racire a reductorului.
Din punct de vedere constructiv reductorul conico-cilindric are urmatoarele
elemente
principale
Carcasa trebuie sa asigure pozitia relativa corecta a arborilor (prin
intermediul lagarelor) si rotilor dintate servind ca si baie de ulei. Carcasa
se compune din doua parti: corp si capac protejand angrenajului fata de mediul
exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni :
. sa asigure preluarea sarcinilor ce apar in timpul functionarii;
. sa asigure inchiderea liniilor de fortaprin fundatie;
. sa proiecteze angrenajele contra unor factori externi;
. sa pastreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor;
. sa asigure transmiterea caldurii spre exterior.
Tinand seama de cerintele aratate mai sus, prin forma lor constructiva,
carcasele reductoarelor trebuie sa satisfaca conditii ca:
. rezistenta si stebilitate corespunzatoare;
. posibilitatea de prelucrare si asamblare simpla;
. ungerea buna a angrenajelorsi rulmentiilor;
. racire corespunzatoare;
. posibilitatea de control si supraveghere in functionare;
. forma estetica moderna;
. etc.
Carcasa se sprijina pe picioare numite si talpi prevazute cu
gauri pentru fixare in fundatie.
Carcasa se asambleaza prin suruburi si se centreaza cu
ajutorul unor stifturi cilindrice sau conice.
Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat
destul de mult in timp, dar
intotdeauna proiectantii au tinut seama de factorii tehnologici si functionali.
Angrenajele constituie partea functionala principala a unui
reductor.
Angrenajul conic.
Transmiterea miscarilor si a sarcinii intre doua axe concurente care se
intersecteaza sub un anumit unghi oarecare se poate
realiza cu ajutorul rotiilor dintate conice cu dinti drepti sau inclinati.
Prin analogie cu angrenajele cilindrice, unde suprafata de rostogolire este un cilindru, suprafata de rostogolire a angrenajelor
conice cu dinti drepti este un con.
Flancurile dintilor rotilor dintate conice se realizeaza asemanator cu
flancurile dintilor rotilor dintate cilindrice.In loc ca planul sa se
rostogoleasca pe un cilindru acesta se va rostogoli in jurul unui ax,
realizandu-se o rostogolire pura intre acest plan si con.Procesul de rostogolire
pura, va descrie pe suprafata sferei o evolventica sferica.
Realizarea evolventei sferice este dificila, de aceea
profilarea rotiilor dintate se face pe conul frontal exterior a carui axa
coincide cu axa rotiilor de prelucrat, iar generatoarea acestuia este
perpendiculara pe generatoarea conului de rostogolire.
Pe desfasurata se traseaza profilul evolventic si se
reconstituiesten apoi din nou conul frontal exterior.
1.1Clasificare ;Simbolizare
Exista mai multe criterii de clasificare a reductoarelor. Cele mai
importante criterii sunt
a) dupa numarul treptelor de reducere ,avem:
-reductoare cu o treapta de reducere;
-reductoare cu mai multe trepte de reducere.
b) in functie de pozitia relativa a arborelui
motor si condus, se deosebesc:
-reductoare cu axe fixe;
-reductoare cu axe mobile.
c) dupa felul angrenajelor, se deosebesc:
-reductoare cilindrice;
-reductoare conice;
-reductoare melcate;
-reductoare pseudoconice;
-reductoare combinate.
Tipul reductorului: R 2KC-11H-001-01.
Simbolizarea seriei de reductoare cuprinde litera R, urmata de
simbolurile a trei grupe de caracteristici separate prin liniute orizontale:
a) grupa de simbolizare a schemei cinematice cuprinde:
-o cifra egala cu numarul de trepte al reductorului (2);
-una pana la trei litere simbolizand tipurile de angrenaje din reductor
(KC);
-una pana la patru cifre simbolizand pozitia relativa a axelor la
fiecare angrenaj al reductorului (11);
-o litera suplimentara care simbolizeaza indicatii
suplimentare referitoare la schema cinematica (H);
b) grupa de simbolizare a solutiei constructive cuprinde:
-o cifra simbolizand tipul lagarului (0);
-doua sau mai multe cifre simbolizand modul de fixare a carcasei (01).
1.2.Destinatia
Reductoarele de turatie sunt mecanisme organizate ca ansambluri independente,
cu raport de transmitere constant, realizat in carcase inchise si etanse,
destinate reducerii turatiei, concomitent cu amplificarea momentului de
torsiune transmis.
1.3.Caracteristici tehnice
Parametri principali ai unui reductor sunt:
-tipul reductorului: R 2KC-11H-001-01;
-puterea transmisa: Pe=17 [KW]
-turatia de sincronism: nS= 3000 [rot/min];
-raportul de transmitere: i =20.
1.4.Descrierea
Reductoarele sunt mecanisme relativ simple, ce au in componenta roti
dintate sub forma unor angrenaje cilindrice, conice, melcate, montate in serie
sau serie-paralel formand treptele reductorului.
OM PROIECT 2 2
1.5.Cerinte tehnice de baza
1.5.1.Executie
La executia pieselor prin aschiere prodocatorul trebuie sa
asigure respectarea documentatiei de executie.
Canalele si gaurile pentru trecerea uleiului la si de la lagare
trebuie sa fie continue si sa aiba sectiunea libera
corespunzatoare unei circulatii normale a
uleiului.
Piesele in rotatie cu viteze periferice sub 15 m/s se echilibreaza
static, iar cele cu viteza periferica peste 15 m/s se
echilibreaza dinamic.
1.5.2.Montaj
La montare se vor respecta, in limitele tolerantelor prescrise, toate cotele
indicate in documentatia de executie.
1.5.3.Exploatare
In timpul functionarii nu se admite ca reductorul sa prezinte
scurgeri de ulei sau patrunderi de praf si impuritati in locurile
de etansare sau la imbinari. Reductorul trebuie sa functioneze
normal atat la mersul in gol, cat si in sarcina, la turatia
nominala, rotile rotindu-se lin,
fara blocari.
1.6.Ungerea
Ungerea reductorului cu roti dintate se realizeaza de obicei cu uleiuri
minerale. Pana la 12-15 m/s se realizeaza
ungerea prin imersiune, iar peste aceste valori, ungerea prin stropire.
Ungerea rulmentilor se realizeaza prin scurgerea
uleiului barbotat pe peretii interiori ai carcasei si patrunderea
acestuia in rulment.
1.7.Reguli de receptie si metode de incercare
Reductoarele de turatie trebuie sa corespunda documentatiei
tehnice de baza ale carei prescriptii trebuie sa
corespunda si sa asigure respectarea conditiilor tehnice
generale.
In timpul incercarilor de functionare se va
verifica:
-realizarea ungerii angrenajelor si lagarelor;
-temperatura uleiului;
-temperatura carcasei in dreptul lagarelor;
-etanseitatea;
-nivelul admisibil de zgomot;
-nivelul admisibil al vibratiilor.
1.8.Vopsirea, protejarea si marcarea
Suprafetele neprelucrate mecanic ale pieselor turnate care se gasesc in
interiorul carcasei trebuie sa fie curatate, grunduite si vopsite
cu vopsea rezistenta la ulei.
Suprafetele exterioare, cu exceptia celor de asezare si a
capetelor de arbore, se vor grundui si apoi vopsi.
Fiecare reductor va avea placa marcatoare ce va cuprinde:
a) denumirea sau emblema producatorului;
b) numarul seriei si anul fabricatiei;
c) simbolul tipodimensiunii reductorului, conform STAS 6848-80;
d) puterea la arborele de intrare [KW] sau momentul [Nm] la arborele de iesire;
e) turatia nominala la arborele de intrare [rot/min];
f) masa totala (fara ulei), in kg.
|
