ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
MEMORIU JUSTIFICATIV
Am ales ca temã pentru lucrarea de specialitate, reductorul distribuitor deoarece acesta ajutã automobilele destinate sã lucreze in conditii grele de drum ( terenuri accidentale, sa 919h71j nturi, gropi, s.a. ) sã invingã rezistente mai mari decãt in cazul deplasãrilor pe drumuri obijnuite.
Acesta se utilizeazã la masinile de teren care au douã punti motoare ( ex.: ARO, DACIA PAPUC, s.a. ) sau la autocamioanele care sunt supuse la drumuri grele avãnd nevoie de mai multe punti motoare pentru a trece farã efort ( ex.: ROMAN, VOLVO, SCANIA, s.a. )
CUPRINS
Memoriu Justificativ..................Pag.
Destinatia si clasificarea reductoarelor - distribuitoare.....Pag.
Tipuri constructive de reductoare - distribuitoare:
Reductorul - distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii anterioare............... ..Pag. 6
Reductorul - distribuitor cu diferential interaxial.....Pag. 8
Reductorul - distribuitor cu cuplaj unisens..................Pag. 10
Ĩntretinerea reductorului - distribuitor...............Pag.
Mãsuri de tehnicã a securitãtii muncii...........Pag.
Principalele mãsuri de tehnica a securitãtii muncii........Pag.
Bibliografie.......................Pag.
REDUCTORUL DISTRIBUITOR
Destinatia si clasificarea reductoarelor distribuitoare.
Automobilele destinate sã lucreze in conditii grele de drum sau pe terenuri accidentale au de invins rezistente mari si pentru a folosi intreaga greutate a lor drept greutate aderentã acestea se construiesc cu toate puntile motoare.
Pentru transmiterea momentului motor la toate puntile motoare, automobilele sunt dotate cu un distribuitor sau un reductor - disribuitor.
Distribuitorul are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare farã a-l modifica.
Reductorul - distribuitor are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare si in acelasi timp il si modificã.In general reductorul - distribuitor este prevazut cu 2 trepte , permitãnd dublarea numãrului de trepte ale cutiei de viteze.
De regulã, una din trepte are raportul de transmitere egal cu unitatea, iar cealaltã un raport de transmitere cuprins intre 1 si 2,8. Astfel, prin mãrirea raportului de transmitere si folosirea intregii greutati ca greutate aderentã, automobilul are posibilitatea sã urce pante de 50 - 60 %, sã treacã prin terenuri accidentale s.a
Reductorul - distribuitor se monteazã pe cadrul automobilului, separate de cutia de viteze sau in acelasi carter cu aceasta.
Momentul de la arborele secundar al cutiei de viteze se transmite arborelui primar al reductorului distribuitor fie direct, fie printr-o transmisie cardanicã.
Reductoarele distribuitoare se clasificã dupã modul de prevenire a "circulatiei de puteri" in transmisia automobilelor. Dacã la un moment dat la una dintre punti nu este asiguratã aderentã, se poate ca rotile de la o punte sã patineze si de la cealaltã sã alunece (sa fie impinse).
Prin aceasta, fortele tangentiale de la rotile impinse isi schimbã sensul, devenind din forte motoare forte de frãnare. In aceastã situatie rotile rãmase motoare, in afarã rezistentelor la inaintare trebuie sã invinga si fortele de frãnare apãrute rezultãnd o "circulatie" de puteri.
Datoritã acestui fapt, la automobilele cu tractiune integralã apar urmatoarele dezavantaje:
- uzura sporitã a pneurilor si a organelor transmisiei din cauzã cã prin ele
se transmit puteri mult mai mari decãt in cazul deplasãrii normale;
- se mãreste consumul de combustibil al motorului si uzura pieselor sale;
- scade randamentul transmisiei;
In functie de modul de prevenire a circulatiei de puteri s-au realizat mai multe tipuri de reductoare distribuitoare si anume:
- cu dispozitiv de cuplare a puntii motoare anterioare
- cu diferentialul interaxial
- cu cuplaje unidimensionale (unisens)
Tipuri constructive de reductoare distribuitoare
In fig. 1 este reprezentat reductorul distribuitor utilizat la autoturismul ARO, avãnd douã trepte, una cu raportul de transmitere 1 si a doua cu raportul de transmitere
Treapta cu raportul de transmitere 1 se obtine prin cuplarea mufei 19 cu dantura auxiliarã a pinionului 21 de pe arborele primar 16 (care este si arborele secundar al schimbãtorului de viteze).
In felul acesta momentul se transmite direct de la arborele primar la arborele secundar 14 de antrenare a puntii din spate. In acelasi timp momentul se transmite de la pinionul 21 la pinionul 22 solidar cu arborele intermediar 11. Cuplarea puntii din fatã se efectuazã prin deplasarea spre stãnga a mufei de cuplare 5 pentru solidarizarea arborelui secundar 2 de antrenare a puntii din fata cu pinionul 4. Pinioanele 21 si 4 avãnd acelasi diametru, raportul de transmitere intre arborii 16 si 2 este 1.
Treapta cu raportul de transmitere 2.18 pentru puntea din spate, se obtine prin cuplarea mufei 19 cu dantura auxiliarã a pinionului 18 pentru a-l solidariza cu arborele 14. In felul acesta momentul de la arborele primar 16 este transmis arborelui secundar 14 prin angrenajele rotilor 21-22 si 10- Prin cuplarea mufei 5 cu dantura auxiliarã a pinionului 7 ( care se aflã in angrenare cu pinionul 10 ) se obtine treapta cu raportul 2.18 si pentru puntea din fatã.
Prin utilizarea reductorului distribuitor se poate obtine :
- cuplarea numai a puntii din spate farã mãrirea momentului motor ;
- cuplarea ambelor punti farã mãrirea momentului motor ;
- cuplarea ambelor punti cu mãrirea momentului motor ;
Reductorul - distribuitor are si un dispozitiv de zãvorãre, care impiedica cuplarea treptei cu raportul de transmitere 2.10, cãnd puntea din fatã este decuplatã, si eliminã posibilitateã decuplarii puntii din fatã, cãnd este cuplatã treapta inferioarã.
Ĩntretinerea reductorului - distribuitor
Intretinerea reductorului Distribuitor consta in verificarea nivelului uleiului de transmisie dupa fiecare 5000 km.
Daca nivelul uleiului este scazut, se vor elimina cauzele scurgerilor de lubrifiant si se va completa cu cantitatea necesara.
Inlocuirea uleiului de transmisie din carterul reductorului - distribuitor se face odata cu inlocuirea uleiului din carterul schimbatorului de viteze.
Ungerea angrenajelor la reductorul - distribuitor G800 ( fig. 4. ), utilizat la autocamioanele ROMAN, se face cu o pompa actionata cu aer comprimat, la o presiune de 4,5 bar, dispusa la partea inferioara a reductorului - distribuitor.
Aceasta pompa trimite uleiul, prin intermediul a doua conducte prevazute cu orificii, spre danturile rotilor sis pre mufa de cuplare.
Aerul sub presiune impinge pistonul 2 din corpul 1 al pompei, spre stanga rezultand uleiul din cilindrul pompei.
In momentul in care pistonul a ajuns la capatul cursei, aerul din camera din stanga a pistonului distribuitor 3 iese in atmosfera, iar aerul comprimat patrunde in camera din dreapta pistonului distribuitor, deplasandu-l spre stanga.
Acesta pune in legatura camera de aer din dreapta pistonului 2 cu atmosfera, inchizand intrarea aerului in acesta.
Astfel, aerul sub presiune, patrunde in camera din stanga a pistonului distribuitor 3 deplasandu-l spre dreapta in camera din stanga a pistonului distribuitor 3, deplasandu-l spre dreapta, deoarece din partea dreapta a sa este pusa in legatura cu atmosfera de catre pistonul pompei 2.
In cazul reductorului - distribuitor G450 ( Fig. 3.2 ), ungerea este asigurata de catre o pompa cu piston antrenat de un excentric.
Fig. 4. Pompa de ulei a reductorului distribuitor G800 cu actionare
pneumaticã.
1 - corpul pompei; 2 - piston; 3 - piston distribuitor; 4 si 10 - supape de aspiratie ( de tip bilã ); 5, 11 si 13 - arcuri elicoidale; 6 - capac; 7, 8 si 14 - reductii; 9 - conductã de aspiratie a uleiului; 12 - supapã de refulare ( de tip cu bilã ); 15 - suruburi de fixare.
Mãsuri de tehnicã a securitãtii muncii
Ĩn
Cãile principale pentru aplicarea mãsurilor de tehnicã a securitãtii muncii in intreprinderi sunt:
controlul periodic al stãrii utilajelor, al stãrii ingrãdirilor si dispozitivelor de protectie de la masinile-unelte, aparate si mecanisme, al stãrii de functionare a instalatiilor de ventilatie si incãlzire, al curãteniei locurilor de muncã, atelierelor si al spatiilor sanitare;
verificarea stãrii si utilizãrii de cãtre muncitori a dispozitivelor
si instalatiilor de sigurantã ( mãsti inpotriva gazelor sau a
prafului, ochelari de protectie );
urmãrirea respectãrii regulilor de igienã personalã de cãtre
muncitori, in special la locurile de muncã unde se lucreazã cu
substante toxice;
difuzarea prin diverse forme a mãsurilor de tehnicã a securitãtii
muncii si instructajul periodic al muncitorilor cu privire la
problemele de protectie a muncii.
Nerespectarea normelor de protectie a muncii se sanctioneazã conform legilor in vigoare.
Principalele mãsuri de tehnicã a securitãtii muncii
Ĩn scopul eliminãrii perocolului de accidentare la locul de muncã este necesar sã se respecte urmãtoarele mãsuri si reguli principale:
imbrãcãmintea de lucru sa fie bine strînsã pe corp si incheiatã corespunzãtor.
femeile vor purta basmale legate astfel incãt pãrul sau colturile basmalei sã nu iasã afarã spre a evita pericolul de prindere de cãtre organele in miscare ale masinilor - unelte.
folosirea cheilor fisurate este strict interzisã !
cozile si mãnerele uneltelor de mãnã vor fi executate din lemn de esentã tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sã permitã prinderea lor sigurã si comodã.
uneltele de mãnã actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea sculelor, precum si cu dispozitive care sã impiedice functionarea lor nerecomandatã.
Diversele lucruri de lãcãtuserie ce se executã in spatii cu mediu exploziv trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase.
Pietrele abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat trebuie sã fie ingrãdite cu apãrãtoare din tablã prevãzute cu ecrane transparente.
Bibliografie
1. sOFER MECANIC AUTO
- Gheorghe Frãtila ; M. V. Popa
2. INSTALAŢII sI ECHIPAMENTE AUTO
Mariana Frãtila ; Elena Antonescu
3. CUNOAsTEREA, ĨNTREŢINEREA sI REPARAREA AUTOMOBILULUI
Gheorghe Frãtilã ; Sterian Samoilã
|
