REPREZENTAREA SECTIUNILOR SI A RUPTURILOR
Sectiunea e reprezentarea conventionala, in proictie ortogonala a unei piese asa cum ar arata aceasta daca ar taiata cu un plan imaginar numit plan de sectionare.
Conturul portiunilor sectionate ale obiectului se deseneaza cu linie continua groasa iar partile care reprezinta planurile sectionate pt a fi scoase in evidenta se hasureaza;exceptie fac(nu se hasureaza)urm organe de masini:
Suruburi, prezoane, nituri, stinstalatii frigorificeturi, arbori, osii, spite de roti, tije, nervuru. sectionate in proiectie longitudinalachiar daca planul de sectionare trece prin axul lor longitudinal
CLASINSTALATII FRIGORIFICEICAREA SECTIUNILOR
Sectiunile folosite in desenul industrial sunt de 2 feluri:
a)sectiuni cu vedere –reprezentarea pe desen in proiectie ortogonala a tot ce se vede dupa inlaturarea parti cuprinse intre ochiul observatorului si planul de sectionare, adica atot ce se gaseste in planul de sectionarecat si n spatele lui
b)sectiune propriu-zisa-este reprezentata pe desen in proiectie ortogonala a figurii obtiunute prin intersectarea piesei cu suprafata de sectionare
Ambele tipuri de sectiuni se clasinstalatii frigorificeica la randul lor astfel :
1)dupa pozitia planului de sectionare fata de axa de simetrie principala pot fi:
--sectiuni longitudinale al caror plane de sectionare e paralela cu axa principala a piesei sau contine aceasta axa ;
-sectiuni transversale al caror plane de sectiune este perpendicular cu axa principal a piesei
2)dupa pozitia planului de sectionare fata de planul de proiectie orizontal avem:
--sectiuni orizontale cu planul de sectionare paralel cu planul de proiectie orizontal
--sectiuni verticale cu planul de sectiune perpendicular pe planul de proiectie orizontal
--sectiuni inclinatate cu plan de sectionare inclinat fata de planul de proiectie orizontal
3)dupa forma suprafetei de sectionare :
--sectiuni plane la care suprafata de sectiune este un plan
--sectiuni frante la care suprafata de sectionare este formata din 2c sau mai multe plane consecutive
-sect cilindricwe la care suprafata de sect e cilindrica iar sect se reprez desfasurat pe unul din planele de proiectie
4)dupaproportia in care se face sectionarea piesei :
-- sectiuni complete la care planul de sectionare separa piesa in 2
--sectiuni partiale la care o parte din piesa e reprezentata in in sectiune
(piesele simetrice se pot reprezenta jumatate in sectiune, jumatate in
vedere) 
5)dupa pozitia pe desen a sectiuni propriu -zise fata de proiectia obiectului respect pot fi:
--sectiuni obisnuite
--sectiune deplasata in lungul traseului
--sectiune suprapusa
--sectiune intercalate
Procesul de sectionare este urma pe planul de proiectie a suprafetei de sectionare. Traseul de sectionare se reprez prin linie-punct medie cu capetele ingrosate iar directia si sensul de proiectie a sectiuni se indica prin sageti pependiculare pe segmentele de capat ingrosate notate cu litere mari
RUPTURA se defineste ca fiind reprezentarea conventionala in proiectie ortogonala a unei piese din care se indeparteaza imaginar o anumita parte separate de restul piesei printr-o suprafata neregulata numita suprafta de ruptura
Rupturile se executa in urmatoarele scopuri :
--pt reducerea spatiului desenat eliminndu-se o parte din piesa
--pt a se obtine reprezentarea unor parti ale piesei care sunt acoperite de partea apropiata ca in cazul sectiunilor partiale sau pt a se executa reprezentarea sectiunilor intercalate
Se numeste linie de ruptura urma suprafetei de ruptura pe planul de proiectie, in cazul pieselor metalice ;ea se traseaza cu mana libera cu linie continua mijlocie sub forma ondulata ia pt piesele din lucru se traseaza zig zag
Hasurile sunt folosite in desenenul tehnic industrial pt a scoate in evidenta partile sectionate.
Vederile privite dupa directiile indicate prin sageti se definesc astfel:
1-Vederea din fata
2-Vederea de sus se mai numeste vederea in plan
3-Vederea din stanga se numeste si profil stanga
4-Vederea din dreapta se numeste profil dreapta
5-Vederea de jos
6-Vederea din spate
Semne conventionale pt materiale folosite in desenul industrial:
1. Metale
2. Mat metalice cu exceptia celor de mai jos
3. Sticle si alte mat. transparente
4. Ziderie de caramida
5. Ziderie de caramida refractata
6. pamant
7. umplutura
8. bob. infasurari electrice
9. lichid
10. beton
11. beton aruncat
12. lemne in sectiune transversala
13. lemne in sectiune longitudianala
Catarea in desenul industrial
Catarea desenelor tehnice cuprinde urmatoarele elemente
1. Cota – e val. Numerica la dimensiunile elementului cotat
2. Linia decotata – e linia pe care se inscrie cota respectiva. Capetele ei se termina cu cate o sageata ce atinge cu varful liniei ajutatoare sau conturul piesei
3. Linile ajutatoare care arata extremitatile elementului cotat si constructia punctelor necesare pt determinarea formei geometrice a unei piese.
4. Linile de indicatie servesc la vederea pe desen a elementelor la care se refera la prescriptie tehnica cu o observatie la pozitia conventionala.
ANSAMBLARI DE CONDUCTE
Dupa modul de realizare a etansietatii mijloacele de imbinare folosite in instalare sunt:prin filet, prin sudura sau prin lipidura.
In functie de nat elementelor de imbinat de materialul din care este alcatuit si de natura si presiunea fluidului de lucru, mijloacele de imbinare au forme caracteristice;Desenul acestor elemente de imbinare folosit in instaltii se executa dupa regurile de reprezentare standardizate in desenul tehnic industrial.
Armaturi pentru conducte si de sistematizare folosite I. F
In general armaturile utilizate in INSTALATII FRIGORIFICE comerciale sunt clasinstalatii frigorificeicate in 3 grupe:
a) – armaturi pt conducte precum robinete, venitle, pt dezagregare, stinstalatii frigorificeturi, racorduri olandeze
b) – armaturi de automatizare precum ventile de joasa presiune, separatoare de lichid cu flotor, ventile de reglaj.
c) – armaturi metalice pt tamplaria frigorinstalatii frigorificeica aferena vitrinelor de prezentare, camerelor frigorinstalatii frigorificeice, fabricarea de ghiata de capacitate medie, inchizatoare axiale si zavoare pt topire si usi de acces.
d) Materiale de ansamblare si etansare:
–racorduri olandeze din alama
-flanse cu guler sudat cu canal si pana pt amoniac flanse sudate pt agentii intermediari pt Dn>38mm
-racorduri special executate pt INSTALATII FRIGORIFICE mici cu frecari(5000Kcal/h)sau clorura de metil in forma de T cu si fara reductie in forma cate un racord.
-garnituri de etansare ot legaturi demontabile executate pt INSTALATII FRIGORIFICE mici din Klingherit sau din AL iar in cazul utilizarii freonului si clorurii de metil.
Robinetii pt conducte de reglaj pot fi:
-pt agenti frigorinstalatii frigorificeici cu diametru 3/8 pana la DnS” in functie de rapoartele sau circuitele separabile pe care se noteaza avand val si de laminare a agentului frigorinstalatii frigorificeic.
-pt agenti intermediari au acelasi rol(de inchidere si reglaj complet) dar dinstalatii frigorificeerite constructiv in functie de presiunea de pe retea si de diametrul retelelor aferente. Astfel pot fi:
a)-robinet cu sector, pana si corp plat de la Dn40 la Dn200 si presiunea max 4, 9daN/cm patrat
b)robinet cu sector, pana si corp oval.
c)robineti cu vama cu mufe de dimensiuni variate Dn 1/2 (Dn15mm) 1”(25) 1 ½ (Dn=40); 2”(50) ;2 ½(65) ; 3”(75), 4”(100). Pt conditiile cu diametru cu diameru sub 1” si 1 ½”, dimensiunile conductelor si robinetilor pt agenti inermediari pornesc de la 1 1/14 deoarece exista pericolul de opturare a lor , cele mai mici de 1 ¼” fiind indicate numai pt apa sau solutii, suspensi coloidale.
Montarea si intretinerea robinetilor
Inaintea montarii robinetilor de trecere, manevra se verinstalatii frigorificeica la interior si exterior curatadu-se de eventualele impuritati depuse in timpul tranportului sau manipularii. Etansarea lor se face din garnituri din snur din azbest grafitat sau saibe pt freoni, iar cele pt amoniac etansate cu snur de bumabac
impregnat in seu organic saau cu saibe de cauciuc pt robinetii de saramura. Presiunea de verinstalatii frigorificeicare a etansietati cu aer a robinetilor este de 14, 7 -19, 6 daN/cm patrat (at) se se constata prin scufundarea robinetilor in apa (pt robinetii de agenti frigorinstalatii frigorificeici) si de 9, 8daN/cm patrat pt robineti.
|
