Rabotarea si mortezarea

Rabotarea si mortezarea

1. Masini de rabotat si mortezat

Cu toate ca exista unele diferente intre raboteze, sepinguri si morteze, se poate accepta ca in principiu, aceste masini-unelte prezinta ace­lasi mod de lucru. In figura 2.33 se prezinta o raboteza, din care rezulta ca partile principale ale acestei masini sunt: masa mobila 1 care efectueaza miscarea principala rectilinie alternativa si pe care se fixeaza piesa de prelucrat; 2 este batiul rabotezei in care se afla incastrate cele doua coloane care impreuna cu grinda 4 formeaza portalul; pe cele doua co­loane gliseaza grinda mobila 5, iar pe coloane si grinda mobila se afla saniile secundare 7 si cele principale 6. Aceste sanii, pe care se fixeaza cutitele de rabotat, au posibilitatea de a efectua miscari de avans pe cele doua directii in plan vertical. Masa rabotezei este pusa in miscare recti­linie alternativa de un motor hidraulic liniar (cilindru-piston).

Urmare a miscarilor mesei si a saniilor, rezulta ca aceasta masina-unealta are posibilitatea de a prelucra mai ales suprafete plane orizon­tale, verticale sau inclinate.

Fig. 2.33. Raboteza

Masina de rabotat cu cap mobil (fig. 2.34) sau sepingul, cum mai este denumit, este format din batiu 1 si 2, sania mobila 3 ce realizeaza mis­carea principala si care impreuna cu sania port cutit 4 formeaza asa-numitul cap mobil. Sub spatiul de lucru al aces­tui cap mobil, lateral pe batiu, se afla traversa 8 si masa 7 pe care se fixeaza piesa de prelucrat 6. Miscarile secun­dare, de avans, care pot fi realizate, sunt pe verticala si orizontala de catre subansamblul 6, 7 si 8, de asemenea pe verticala sau dupa o directie inclinata, de catre sania 4 (aceasta sanie poate fi rotita fata de 3). Si la acest tip de ma­sina ca si la raboteza, exista posibilitatea reglarii lungimii cursei miscarii principale, precum si a vitezei de deplasare a capului mobil.

Fig. 2.34. Masina de rabotat cu cap mobil

Masina de mortezat se compune din batiu 1 si 2, cap mobil 3, masa rotativa 5, sania transversala 6 si sania longitudinala 7 (fig. 2.35). Miscarea principala rectilinie alternativa este executata de capul mo­bil pe care se afla fixat cutitul de mortezat. Miscarile secundare ce pot fi realizate de catre piesa fixata pe masa, sunt cele ce pot fi efectuate de saniile 6 si 7 si de rotatie, cu masa 5.

Fig. 2.35. Masina de mortezat

2. Cutite de rabotat si mortezat

Sculele utilizate la rabotare si mortezare se aseamana in foarte mare masura cu cutitele pentru strunjire. Deoarece acestea lucreaza in con­ditii mai grele, patrunderea lor in materialul de prelucrat facandu-se prin soc, sunt mai robuste. In figura 2.36 se prezinta un cutit de rabotat incovoiat si schema de lucru la rabotare, iar in figura 2.37 un cutit cu cap ingustat pentru mortezare si schema de lucru pe aceasta masina-unealta.

Fig. 2.36. Cutit incovoiat si schema de lucru la rabotare

Fig. 2.37. Cutit de mortezat si schema de lucru la mortezare

2 6.3. Prelucrarile efectuate pe masini de rabotat si mortezat

In figura 2.38 se prezinta cateva dintre prelucrarile ce pot fi efec­tuate pe masini de rabotat si mortezat. Se prezinta astfel in doua vederi prelucrarea unei suprafete plan orizontale prin rabotare (a), rabotarea unei suprafete plan verticale (b), a unei suprafete inclinate (c), a unui canal ingust si lat (d si e). Prin schitele din (f), (g) si (h) se exemplifica posibili­tatile de mortezare a unui locas de pana, a unor caneluri si de prelucrare dupa un contur interior a unui cap de biela.