Rezervoare de lichid si Conductele flexibile

Rezervoare de lichid

Rezervorul are rolul de a stoca uleiul necesar functionarii sistemului hidraulic. In acela0 timp, rezervorul asigura separarea prin decantare a apei altor impuritäti prezente in lichidul hidraulic. In mod uzual, rezervorul este realizat din tabla de otel, in fig. 1.54 find prezentata constructia unui rezervor de ulei.

Gura de umplere (1) este prevazuta cu un filtru, care asigura filtrarea preliminary a uleiului. La unele constructii, umperea se realizeaza pr 818t1910i in filtrul (6), care este prevazut cu un capac detwbil.

Aerisitorul (2) asigura legatura rezervorului cu atmosfera, astfel inat lichidul din rezervor sä se gaseasca la presiune atmosferica.

Fig. 1.53 - Filtru de ulei.
a-elementul filtrant; b-filtrul ansamblat.

Capatul conductei de aspiratie (3) a pompei se gasqte la inaltimea h_a fata de fundul rezervorului, evitandu-se astfel aspiratia impuritatilor sedimentate la partea inferioara a rezervorului.; de regula, h_a > 2d₀.

Capatul inferior al conductei de retur (4) se gasqte sub cota de nivel minim a lichidului, astfel ca acesta sä nu intre in contact cu aerul. Conducta de retur se amplaseaza la o distanta cat mai mare de conducta de aspiratie, pentru ca bulele de aer evacuate din conducta de retur sä nu fie aspirate de atm pompa; la unele constructii, intre cele cloud conducte se gasqte un perete despartitor (5).

Capacitatea rezervorului se determine din calculul la incalzire al sistemului hidraulic, considerandu-se ca schimbul de caldura se realizeaza doar prin suprafata rezervorului. Cantitatea de caldura degajata in timpul functionarii sistemului se considers ca este:

Q = 3600. (1-1. P [kJ/h],

unde P este puterea pompei, in kW, iar 11_t este randamentul total al pompei.

Dupa o perioada indelungata de functionare, temperatura lichidului din sistem va fi data de relatia:

e

- a . s,

unde 0₀ este temperatura mediului, a este coeficientul de convectie, in kJ/m²h^°C, iar S este suprafata rezervorului, in m².

Cunoscfind temperatura maxima admisa (0 = 55...60^°C), temperatura mediului (0₀ = 30^°C), a = 15 kJ/m²h^°C, se poate determina suprafata rezervorului. Pentru formele uzuale de rezervoare se poate considera ca S = 6,5. 0/⁷ , de unde rezulta volumul V al rezervorului, in m³.

AvAnd in vedere ca majoritatea instalatiilor hidraulice functioneaza intermitent, valoarea volumului, obtinuta dupa metodologia prezentata, poate fi mimrata cu 15...20%.

1.8.7. Conducte _Si elemente de etansare

Conductele asigura circulatia lichidului de lucru de la pompa la diferitele componente ale sistemului hidraulic precum intoarcerea lichidului in rezervor. Conductele pot fi rigide sau flexibile.

Conductele rigide sunt tevi metalice, prevazute la capete cu racorduri (fig. 1.55) care permit cuplarea elementelor sistemului hidraulic; etanprea se realizeaza fie cu ajutorul unor suprafete conice, fie prin intermediul unor garnituri. Diametrul interior al acestor conducte este de 4...32 mm, grosimea peretilor conductei find cuprinsa intre 1,5 4 mm.

Conductele flexibile se utilizeaza pentru realizarea legaturilor la elementele hidraulice aflate in miware. Se folosesc furtunuri din cauciuc, cu insertii textile i/sau metalice pentru crqterea rezistentei mecanice. Racordurile flexibile sunt prevazute la capete cu elemente metalice de cuplare la sistemul hidraulic (de exemplu supape de cuplare).

Elementele de etanpre au rolul de a asigura etanprea imbinarilor dintre diferitele componente ale sistemului hidraulic, impiedicfind astfel pierderile de lichid. Ca elemente de etanwe se folosesc gamituri executate din cauciuc, materiale termoplastice, piele etc. Pentru presiuni man de lucru se folosesc gamituri din cupru sau aluminiu. In fig. 1.56 sunt prezentate cdteva din cele mai utilizate tipuri de elemente de etanpre.

Gamiturile inelare (inele 0) au in sectiune forma circulara, diametrul

interior find cuprins intre 2,6 si 287,6 mm, dismetrul sectiunii find de 1,8...7 mm Aceste inele se monteaza" in locasuri standardizate, jocul dintre cele cloud elemente conjugate intre care se realizeaza etansarea find de 25...500 gm, in functie de presiunea de lucru.

BIBLIOGRAFIE

Aleimoreanu, M., Coman, L., Nicolescu, {., 1996 - Masini de ridicat. Edit. Tehnick Bucuresti.

Alexandru, I. s.a., 1997 - Alegerea Si utilizarea materialelor metalice. Edit. Didactica 5i Pedagogick Bucuresti.

Babiciu, P. s.a., 1984 - Sistemele hidraulice ale tractoarelor si masinilor agricole. Edit. Ceres, Bucuresti.

Bularda, Gh. s.a., 1992 - Reziduuri menajere, stradale si industriale. Edit. Tehnica, Bucuresti.

Buzdugan, Gh., 1986 - Rezistenta materialelor. Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti.

Buzdugan, Gh., 1998 - Proiectarea de rezistenta in constructia de masini. Edit. Academiei Romans e, Bucuresti.

Cdproiu, M, Chelemen, I. s.a., 1982 - Masini si instalatii zootehnice. Edit. Didactica si Pedagogics, Bucuresti.

Ceausu, L 1990 - Functionarea, intretinerea si repararea sistemelor hidraulice si pneumatice ale masinilor, utilajelor si instalatiilor. OIDT, Bucuresti

Cosoroabd, V. s.a. - Actiondri pneumatice. Edit. Tehnica, Bucuresti.

Feitu, D., 1991 - Inch m.1:110r de exploatare si intretinere a echipamentelor hidraulice. Edit. Tehnick Bucuresti.

Feher, G., 1982 - Evacuare si valorificarea reziduurilor menajere. Edit. Tehnica, Bucuresti.

Gafitanu, M c.a., 1981 - Organe de masini, vol. I. Edit. Tehnicd, Bucuresti.

Gafitanu, M s.a., 1983 - Organe de masini, vol II. Edit. Tehnicd, Bucuresti.

1onescu, FL s.a., 1980 - Mecanica fluidelor si actiondri hidraulice si pneumatice. Edit. Didactica si Pedagogick Bucuresti.

Jercan S., 1980 - Suprastructura si intretinerea drumurilor. Editura Didactica si Pedagogics, Bucuresti.

Mazilu, L, Marin, V., 1982 - Sisteme hidraulice automate. Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti.

Mihdilescu St. 1983 - Masini de constructii si pentru prelucrarea agregatelor, Edit. Didactica si Pedagogics, Bucuresti.

Mihdilescu St., 1983 - Masini de constructii, vol.2. Edit. Tehnica, Bucuresti

Neisteisoiu, S. s.a., 1983 - Tractoare. Edit. Didactica Pedagogick Bucuresti..

Neagu T.,   - Tractoare si masini horticole. Edit. Didactica si
Pedagogics, Bucuresti.

Neculdiasa V., Dianild L 1995 - Procese de lucru si masini agricole de recoltat. Ed. A92, Iasi.

Nitescu Gh., 1973 - Mecanica tractoarelor. Edit. Tehnick Bucuresti.

Oprean, A. s.a., 1989 - Actiondri si automatizar hidraulice. Edit. Tehnick Bucuresti.

Pal, C., 1986 - Echipamente hidraulice si pneumatice de automatizare. Rotaprint Universitatea Tehnica Iasi.

Petunescu I, Voicu, Gh., 2002 - Proces si utilaje pentru ecologizarea localiatilor. Edit. MatrixRom, Bucuresti.

Roc V., 1991 - Masini pentru imbunatAtiri funciare. Edit. Ceres, Bucuresti.

Rocca, R., Vizlcu, V., 2000 - Actionari hidraulice si pneumatice. Edit. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi.

Tchobanoglous G., c.a., 1998 - Integrated solid waste management. Engineering principles and management issues. McGraw Hill International - editions civil engineering series.

Tenu, I., 2002- Marini pentru imbunatathi funciare. Edit. "Gh. Asachi", Iasi

Ursu D.P.,1982 - Valorificarea gunoaielor menajere, importanta sursa economics, Edit. Tehnica, Bucuresti.

Vasiliu, N., Catand, I., 1988 - Transmisii hidraulice si electronice. Edit. Tehnica, Bucuresti.

Voicu Gh., 2002 - Consideratii asupra procesului de lucru al autoperiilor colectoare. Sesiunea de comunicari stiintifice ISBTeh'2002, Univ. Politehnica Bucuresti.

***, 1992 - S.A.E. Handbook. Society of Automotive Engineers, Inc., Warrendale, PA, U.S.A.

***, 1997 - Cartea tehnica a autoperiei colectoare KM 21 D. Germania.

*** - Prospecte de autoperii colectoare IFA, Iseki si Karcher - Germania, Brillant 6000 -Medial, M1 - Ploiesti.

*** - Prospecte si carp tehnice pentru utilaje MTD (Bronto Comprod - Cluj-Napoca), VEST METAL - Oradea, KRAMER GmbH, Automecanica - Medias, UBEMAR - Ploiesti, ISEKI - Austria, KOMATSU - Belgia, BOMAG GmbH, IMAIA - Arad, METAMAR - Baia Mare, TOLLENSE GmbH, INMA - Bucuresti, STIGA -SUA, WEISSER - Germania, CPCP-ISLGC Bucuresti, DULEVO -Italia, OTTO GmbH, FORTSCHRITT GmbH, FAUN - Germania, BTE - Germania

CUPRINS

ACTIONARI IHDRAULICE   1

1.1. Generalia i 1

1.2. Defmirea i clasificarea sistemelor de actionare hidraulia. 3

1.3. Lichide folosite in sistemele hidraulice de actionare.......... ..... ...... ...............5

1.3.1. Tipuri de lichide utilizate in sistemele hidraulice

1.4. Pompe utilizate in sistemele de actionare hidraulia. 7

1.4.1. Pompe cu pistoane

1.4.2. Pompe cu palete culisante

1.4.3. Pompe cu angrenaje cilindrice

1.5. Principalii parametri ai pompelor i motoarelor hidraulice rotative 20

1.6. Aparatura de distributie, comandä. Control.......... ..... ...... ...........................20

1.6.1. Supape

1.6.2. Rezistente hidraulice

1.6.3. Distribuitoare hidraulice

1.6.4. Acumulatoare hidraulice

1.6.5. Rezervoare de lichid

1.6.6. Conducte i elemente de etanpre

BIBLIOGRAFIE..............................41