Rezistente reglabile
6.7.1. Aspecte generale privitoare la rezisten ele hidraulice reglabile
Se cunoa te c hidraulica se ocup cu transferul de energie i de informa ii cu ajutorul lichidelor, care pot fi uleiuri minerale, lichide greu inflamabile i, mai recent, uleiuri vegetale. Domeniul este clasificat, în mare, în hidrostatic (în care energia este transmis cu ajutorul presiunii statice, generate de pompe, de regul la presiuni mari i viteze de curgere mici) i hidrodinamic , unde transferul se realizeaz pe baza energiei cinetice a lichidului, de regul la presiuni mici i viteze de curgere mari.
Un sistem hidraulic, prezentat n Figura 6.35, cuprinde pompe, ventile, motoare, precum i elemente fixe auxiliare, cum sunt conductele, filtrele, acumulatorii, rezervoarele, etc.,
Op iunea pentru o ac ionare hidraulic , fa de cele mecanice sau electrice, se face pe baza criteriilor cuprinse în tabelul 6.1.
De aici, rezult c principalul avantaj în favoarea ac ion rii hidraulice, este acela al densit ii mari de for a. Comparând un motor hidraulic cu unul electric, din punct de vedere al acestei densit i, care în hidraulic corespunde presiunii, iar n electrotehnic m rimii So Bo a (m surate în bar), în primul caz acesta este de peste 500, iar în al doilea de 0.5.4. Aceast diferen face ca raportul greut ilor celor dou motoare s fie de 14:1, raportul gabaritelor de 26:1, iar al momentelor de iner ie de 72:1 (cu implica ii mari în valorile timpului de accelerare, sau de r spuns la o excita ie trept , m rimi care definesc calitatea dinamic a ma inilor).
TABELUL 6.1. Criterii de alegere 333b17d a sistemelor de transfer
Criterii |
Transfer mecanic |
Transfer electric |
Transfer hidraulic |
Densitate de for |
Foarte mare |
Mic |
Foarte mare |
Transferabilitate pe distan e medii |
Foarte mic |
Foarte mare |
Relativ, mare |
Comandabilitate |
Mic |
Mare |
Mare |
Siguran |
Bun |
Bun |
Bun |
Randament |
Relativ, mare |
Mic |
Foarte sc zut |
Flexibilitate constructiv |
Mic |
Foarte mare |
Foarte sc zut |
Pre |
Scump |
Ieftin |
Scump |
Un al doilea mare avantaj este acela al realiz rii mult mai simple a mi c rilor (motoarelor) liniare de vitez relativ mic , atât de deficitare în ac ionarea electric
La parcurgerea conductelor i componen ilor hidraulici constructivi de c tre lichid, are loc o conversie ireversibil a energiei în c ldur , datorit proceselor de frecare i turbionare. Acest fapt, cauzeaz o c dere de presiune, continua, numit pierdere de presiune, care, la rândul ei influen eaz , esen ial, randamentul hidraulic. De aceea, proiectan ii de instala ii hidraulice au nevoie de o metod sigur pentru determinarea acestor pierderi, în diferite condi ii de func ionare.
A a cum s-a ar tat, un debit care str bate o rezisten produce o pierdere de presiune. O diferen de presiune la extremit ile unei rezisten e, produce o curgere prin aceasta, cu debitul Q, al c rui m rime se determin din ecuatia lui Bernoulli:
unde: a este coeficientul de debit:
Deoarece pierderile de sarcina depind de Re i acesta, din nou de debitul QR, calculul cu aceast rela ie este posibil numai dac dependen a x=f(Re) este dat explicit. În acest caz, debitul devine:
![]() |
rela ie care, datorit complexit ii sale se utilizeaz în practic prin modele separate pentru cele dou tipuri de rezisten e:
pentru rezisten e în regim laminar i:
pentru rezisten e în regim turbulent, unde, pentru ambele rela ii:
În primul caz pierderea de presiune este:
unde:
unde:
Diferen a esen ial între rela iile (1.24)
i (1.26) este, în primul caz, aceea
a dependen ei rezisten ei, iar în al doilea caz al
independen ei, fa a de vâscozitate (deci, de
temperatura uleiului). Acest fapt constituie motivul principal al utiliz rii
rezisten elor de
comand
functionând în regim turbulent, cu tot neajunsul lor, legat de complica iile grave
ce le produc în modelarea matematic a
aparatelor/sistemelor hidraulice automate, acela al dependen ei exponen iale între Dp i Q.
ionalitate între QR i SR (la Dp = ct), din (1.21) detaliat
trebuie ca a s fie constant, condi ie care se realizeaz numai dac Re>Recr.
Aceast condi ie se impune ca i condi ie obligatorie în tehnica hidraulicii propor ionale i a servohidraulicii.
Pentru a se ob ine regimul de curgere turbulent la deschideri mici ale rezisten ei este necesar determinarea configura iilor geometrice ale rezisten elor hidraulice pentru care Recr este minim.
Existen a în cadrul
procesului de curgere al uleiului, a celor dou regimuri,
este eviden iat i de caracteristica static a rezisten ei hidraulice de comand (Figura
2.2). Considerând diferen a de presiune pe rezisten constant , rezult c între debit i deschiderea de comand a acesteia, ideal ar trebui s existe o
dependen liniar . Aceasta este valabil numai în
cazul în care coeficientul de debit a, este constant (regim turbulent-zonele I i III din
figura 2.2). În realitate, datorit curgerii laminare, exist pentru
deschideri mici o abatere de la liniaritate (zona II). Ca o consecin a necest ii de a se ob ine curgere turbulent pentru numere
Reynolds cât mai mici, zona II (zona de discontinuitate a liniarit ii) din caracteristica static se cere a fi
minimizat
Este necesar ca valorile coeficientului de debit a s fie cât mai mari, inând cont de faptul c acesta inglobeaz în el toate rezisten ele hidraulice.
A a cum se cunoa te i rezult din figura 2.1, comportarea coeficientului de debit în
func ie de num rul Reynolds, este diferit pentru cele
dou regimuri de curgere. Astfel, pentru regimul turbulent,
acesta este constant, iar pentru cel laminar este variabil.
La rândul ei, aceasta este dependent de presiune, fiind cu atât mai mare cu cât diferen a de presiune pe rezisten este mai mare (Figura 2.5). Deci, ideal ar fi, pentru a ob ine un regim turbulent de curgere pentru debite (Re) cât mai mici, ca diferen a de presiune s fie mare. Din p cate, valoarea superioar a diferen ei de presiune pe rezisten , respectiv a constantei k, este limitat de apari ia fenomenului de cavita ie.
Cercet rile au
demonstrat faptul c geometria rezisten elor hidraulice (Figura 2.6), influen eaz , valoarea coefi-cientului de debit.
De asemenea, coeficientul de debit depinde i de sensul de curgere al uleiului prin rezisten a hidraulic , a a cum se poate observa n figura 2.7.
În cazul rezisten elor de tip duz -clapet , coeficientul de debit a depinde de deschiderea clapetei, precum i de raportul diametrelor duzei (Figura 2.8).
În figura 1.8 se prezint câteva
variante de rezisten e cu sertar
în buc e f r caneluri
radiale (în practic , acesta reprezin cazul
srvodistribuitoarelor), iar n figura
1.9 sunt reprezentate alte forme de rezisten e pe suport
de tip "cartu
În tabelul 1.2 se redau cele mai r spândite tipuri de rezisten e hidraulice pe baz de rezisten e de tip "sertar cilindric".
TABELUL 1.2. Rezisten e hidraulice de tip "sertar"
Back clasific rezisten ele implicate în bilan ul energetic al unui aparat de comand , ca în tabelul 1.3, unde rezisten a diafragmatic este aceea de comand propriu-zis
Tabelul 1.3. Clasificarea rezisten elor hidraulice
|
Diafragma |
palt |
Capilar |
Ecua ia de debit |
|
|
|
Celelalte dou tipuri de rezisten e pot apare (capilarul este prezent obligatoriu, ca rezisten parazit ), datorit construc iei aparatului.
Pentru claritatea lecturii, se precizeaz c aici se consider o deschidere de referin y0, c reia i se adaug , sau se scade, deplasarea propriu-zis de comand , y. De asemenea, se define te un debit normat Q0, corespunz tor unei deplas ri de comand y=0 i o presiune de sarcin p nul (Figura 1.6).
Din tabelul 1.3, pentru comanda debitului se utilizeaz numai diafragma, conform ecua iei lui Bernoulli. Spaltul i capilarul propriu-zis sunt, de fapt, rezisten e capilare, care, conform rela iei Hagen-Poiseuille sunt dependente de vâscozitate.
De fapt, se i observ , în cazul diafragmei, propor ionalitatea între debit i deplasarea de comand , pentru Dp=ct.
La un sertar de comand a unei
rezisten e
diafragmatice apar, inerent, datorit jocului
radial Dr, dou rezisten e parazite,
capilare, una de lungime fix i una de
lungime variabil (Figura
1.11).
Pentru ac ionarea unei singure camere de motor, se folose te, cu ajutorul rezisten elor hidraulice diafragmatice, pe principiul circuitelor divizoare de presiune, semipun i cu rezisten e (Figura 1.12). Aceste circuite sunt asem n toare divizoarelor de tensiune din electrotehnic
Între dou rezisten e legate în serie (Figura 1.12) se poate culege un debit Q i determina o presiune p, dependente de deschiderea rezisten elor i de sarcina la ie irea debitului Q. Aceste circuite se numesc "semipun i hidraulice".
Tip |
Reprezentare schematica |
Constructie cu rezistente sertar |
|||||||
A |
|
|
|||||||
B |
|
|
|||||||
C |
|
|
|||||||
D |
|
|
|||||||
Totalitatea semipun ilor posibile au fost clasificate în cinci grupe: A,B,C,D i E (Tabelul 1.4). Aceste semipun i pot avea rezisten e diafragmatice reglabile (linie întrerupt dubl ), sau nereglabile (fixe). Sensul s ge ii (care indic reglabilitatea), define te sensul de varia ie a sec iunii rezisten ei, pentru un sens dat al deplas rii de comand Comanda ambelor camere ale unui motor se realizeaz prin combinarea arbitrar a câte dou tipuri de semipun i (Tabelul 1.5).
Unul dintre criteriile de performan dinamic din teoria sistemelor [31], este acela al timpului de întârziere în r spuns la o solicitare de tip treapt În cazul unei rezisten e hidraulice de comand , aceasta înseamn timpul de întârziere al varia iei debitului, la o varia ie treapt a sec iunii SR. Între aceste dou m rimi exist o comportare propor ional , PT2, corespunz toare unui sistem oscilant, cu întârziere de ordinul II (sistemul are mas , elasticitate i frec ri) (Figura 1.13). Datorit dificult ilor experimentale (varia ia brusc a sec iunii i m sur rii complicate a dinamicii debitului), în ecua ia diferen ial se neglijeaz termenul asociat elasticit ii lichidului (se ia în considerare numai iner ia i frecarea). Rezult , în acest fel, o comportare propor ionalâ PT1 cu întârziere de ordinul I (Figura1.14), caracterizat de timpul de întârziere T, pentru care, Ciuprakov a determinat valoarea: unde: m este masa lichidului accelerat, A - aria de strangulare maxim a jetului, c - coeficient de amortizare. Din rela ia de mai sus, rezult o dependen invers p tratic între T i Dp, ceea ce înseamn c , pentru a ob ine un timp cât mai scurt trebuie m rit diferen a de presiune Dp. Diferen a de presiune nu poate fi crescut nelimitat. Valoarea lui Dp pe o rezisten se limiteaz la 35 bar. Aparatul, având dou muchii de comand active, c derea de presiune este de 70 bar. Cre terea lui Dp, în scopul mic orarii lui T are îns , o consecin nedorit , sc derea corespunz toare a randamentului. Un rol esen ial în acest sistem îl are tipul de actuator, dinamica lui proprie, dar i masele în mi care i rigiditatea arcului (Figura 1.15). . 1.5.3. Problema for elor care ac ioneaz asupra sertarului suport al muchiei de comand Asupra sertarului ac ioneaz for a actuatorului, Fa, for a arcului Fk, for a hidrodinamic Fhd, for ele de frecare (Newton-ian i Coulomb-ian ), Ff i, în perioada deplas rii for ele masice, Fm (Figura 1.16). Dac for ele dezvoltate de actuator, arc, precum i for ele de iner ie nu prezint specificit i pentru tehnica propor ional , for ele de frecare i, în special for ele hidrodinamice, au o pondere deosebit Aceast stare se rezolv printr-un reglaj automat de pozi ie a sertarului, ceea ce implic prezen a unui regulator electronic i a unui senzor (Figura 1.22). În procesul de curgere al uleiului prin rezisten ele hidraulice de comand apar for e, datorate abaterilor de form , impurit ilor, frec rilor, de impuls, etc. În general, aceste for e au o influen major asupra performan elor aparatelor, precum i a posibilit ii de reglare a debitului, ceea ce prezint o importan deosebit , în special în tehnica propor ional , acolo unde se cere asigurarea unei deschideri precise a rezisten ei, care se realizeaz prin intermediul actuatorilor propor ional. Din acest motiv, tratarea for elor care ac ioneaz asupra rezisten elor hidraulice trebuie ata at celor dezvoltate de c tre motorul (actuatorul) de pozi ionare, ceea ce permite studierea influen ei acestora asupra procesului de comand i reglare a energiei hidraulice. În tehnica propor ional , asigurarea deschiderilor programate ale rezisten elor hidraulice se face prin intermediul unor motoare (actuatoare) de pozi ionare, numite i convertoare electromecanice. Acestea trebuie s realizeze conversia unei m rimi electrice (tensiune sau curent) într-o m rime mecanic de comand (deplasare sau for ), cu asigurarea propor ionalit tii între ele. Aceste orient ri de cercetare sunt comune i rezisten elor hidraulice de comand . Aici, pentru cre terea dinamicii, conform rela iei 1.28, se urm re te cre terea diferen ei de presiune pe rezisten Dp, p n la limita apari iei fenomenului cavita ional. Din punct de vedere al direc iei de ac iune asupra rezisten elor hidraulice, for ele pot fi radiale sau axiale. Ele se manifest fie n regim sta ionar, fie nesta ionar (tranzitoriu). Studiul asociat acestora este unul deosebit de complex i sensibil, datorit multitudinii parametrilor i fenomenelor a c ror influen este uneori aleatoare (de exemplu temperatura), iar alteori contradictorie (diferen a de presiune). Un alt impediment major, str ns legat de cele prezentate anterior, este acela al complexit ii deosebite a model rii matematice a curgerii. Aceste considerente conduc activitatea de cercetare spre g sirea unui compromis ntre ele. 3.2.For ele radiale pe rezisten ele hidraulice For ele radiale, (laterale) ac ioneaz perpendicular pe direc ia de înaintare a rezisten ei. În func ie de m rimea lor, acestea pot produce o cre tere a frec rii, care poate evolua p n la în epenirea sertarului. For ele radiale ac ioneaz perpendicular direc ia axului rezisten ei. Acestea sunt neglijabile pentru un sertar perfect cilindric, dar se manifest puternic n prezen a unei excentricita i. Intensitatea acestora merge de la o cre tere a frec rii, p n la n epenire. Excentricitatea poate fi ob inut datorit erorilor de prelucrare, sau n prezen a impurit ilor care p trund în intersti iul dintre sertar i corp. M rimea impurit ilor are acela i efect ca al excentricit ii. For ele radiale pot fi reduse prin câteva m suri constructive: ele axiale care ac ioneaz pe rezisten ele hidraulice, sunt de iner ie, de frecare sau hidrodinamice. Pân nu de mult, datorit maselor mici ale sertarului i a faptului c for ele de iner ie sunt u or de calculat se considera influen a lor asupra comport rilor statice i dinamice ale aparatelor de comand a energiei hidraulice ca fiind neglijabil . Tendin a actual de reducere a maselor în mi care, în scopul cre terii performan elor dinamice a f cut ca acest tip de for e s reintre în aten ia cercet torilor. Frecven a proprie a ansamblului mobil, de mas total m, format din arm tura mobil a electromagnetului i sertar, care ac ioneaz împotriva unui arc având constanta k, este dat de ecua ia:
Practic s-a demonstrat faptul c reducerea frec rii s-ar putea face prin dou metode: fie prin aplicarea unor oscila ii plunjerului, fie prin introducerea unor mi c ri de rota ie ale plunjerului. Frecvent, se folosesc oscila ii axiale de amplitudine mic dar frecven ridicat , numite semnal Diether, care au permis ob inerea unor reduceri substan iale ale for ei de frecare. Semnalul Diether se recomand a avea amplitudini de ordinul a 10-20% din aceea a semnalului de comand (IN) i frecven e mult superioare celei mai înalte posibile a acestuia. În general, semnalul Diether are frecven e aproximativ de dou ori celei proprii ansamblului mobil (75-200 Hz). n cazul în care stratul laminar nu este suficient de rezistent, oscila iile prezint dezavantajul de a accelera uzura suprafe elor. Utilizarea metodei rotirii sertarului este limitat de considerente constructive, fiind necesar un sistem de antrenare mult prea preten ios. În ultimii ani a ap rut o nou metod de reducere a for elor Coulomb-iene, care const în impregnarea sertarului cu substan e care se depun sub forma unor pelicule lichide fine, av nd reziste mare la uzur O alt metod este aceea prin care se încearc compensarea acestor for e cu ajutorul reglajului de pozi ie, prezentat schematic în figura 1.22. 3.3. For ele hidrodinamice Datorit importan ei deosebite i a puternicei influen e pe care o au asupra procesului de curgere, precum i asupra comandabilit ii debitului, for ele hidrodinamice reprezint unul dintre principalele obiective de cercetare pe care autorul le-a urm rit n aceast lucrare. For ele hidrodinamice se manifest în cadrul procesului de curgere a lichidului, prezent nd tendin a de a se opune celei dezvoltate de c tre actuator, deci aceea de a "închide" rezisten a hidraulic , av nd, la debite mari, valori comparabile, sau chiar superioare for ei dezvoltate de actuator. Aceasta conduce la imposibilitatea comandabilit ii debitului, chiar i în cazul utiliz rii reglajului de pozi ie. Influen a for elor hidrodinamice se face sim it n special la deschideri mici ale rezisten elor, deci, n domeniul predilect al tehnicii propor ionale i servohidraulicii.
Pentru deschideri mari ale rezisten ei aceasta este negativ , tinz nd spre 0. În principiu, a a cum s-a ar tat n capitolul introductiv, for ele hidrodinamice apar datorit dezechilibr rii balan ei de presiuni pe umerii rezisten elor (Figura 3.4). Studiul calitativ al for elor hidrodinamice s-a f cut pe baza câtorva ipoteze - fluid incompresibil; - vâscozitate neglijabil -l rgimea periferic a orificiului este mai mare decât lungimea axial Aceste ipoteze, permit s se considere curgerea bidimensional . De asemenea, curgerea se consider cvasista ionar în zona situat în amonte de orificiu. n cazul intr rii uleiului pe muchia de comand (Figura 3.5), poten ialul la intrare provoac o accelerare a particulelor de lichid la viteza medie:
a rezultant va avea valoarea:
Deci, conform ecua iei, dac cosQ > cosQ for a hidrodinamic axial , devine negativ În rezisten ele de tip duz -clapet for ele care ac ioneaz asupra clapetei sunt: for a hidrodinamic , având expresia:
i for a de presiune având forma:
Primul termen din rela ia 3.16 este for a de presiune asupra proiec iei pe clapet a cilindrului de diametru d, iar al doilea termen este for a de presiune în zona inelar , considerând reparti ia presiunii ca fiind liniar For a total se exprim cu rela ia:
Dependen a for ei totale fa de deschiderea clapetei, pentru cele dou variante constructive de rezisten e de tip "duz -clapet " este prezentat în figura 3.19.
Dup cum reiese din figura 3.20 for a total pe rezisten a de tip "cartu " va fi:
unde: 3.4. For e în regim nesta ionar For ele în regim nesta ionar care ac ioneaz asupra aparatelor de comand a energiei hidraulice sunt datorate instabilit ii curgerii, create de for ele în regim sta ionar, în regim tranzitoriu, sau datorit fenomenului de rezonan Instabilitatea curgerii este un fenomen întâlnit frecvent la majoritatea fluidelor, cu excep ia celor foarte vâscoase i apare, la trecerea dintr-un regim de curgere într-altul, fiind înso it de fenomene tranzitorii. În instala iile hidraulice, cu toate c modific rile de curgere se fac rapid, instabilitatea dat aceasta se manifest cu o intensitate mic , cu excep ia cazului când se suprapune peste aceea dat de alte cauze. Acest fenomen devine mai pregnant dac frecven a fenomenelor tranzitorii este egal cu aceea a ventilului, caz n care apare fenomenul de rezonan Regimul tranzitoriu determinat de for ele de presiune, apare frecvent la ventilele de sens, unde exist posibilitatea curgerii în ambele direc ii. La un " ut" de presiune, se manifest apari ia unei for e care tinde s închid ventilul. Aceast for este creat voluntar, pentru a se ob ine un efect de "basculare", în scopul deplas rii unor mase mari, cum ar fi ac ionarea meselor ma inilor unelte. În unele cazuri, un ventil, echilibrat static, în absen a curgerii, se va dezechilibra i va tinde s devin instabil în prezen a ei. Problemele privind instabilitatea curgerii pot apare atunci când jetul de fluid iese direct într-o camer mare. Regimul tranzitoriu în acest caz, este dat de componentele tranzitorii ale for elor hidrodinamice Din rela iile 3.8 i 3.9, se poate exprima for a hidrodinamic sub forma:
unde:
Spre deosebire de aceasta, componenta dinamic este dependent de sensul de parcurgere al rezisten ei hidraulice de c tre lichid. Dac coeficientul k2 este pozitiv (figura 3.21 a), amortizarea este pozitiv , sertarul se g se te în echilibru static, iar dac el este negativ (figura 3.21 b), amortizarea este negativ , sertarul este în dezechilibru static.
Considerând ventilul echilibrat static, asupra lui ac ioneaz o for dat de diferen a de presiune pe extremit i F1, dezechilibrul rezultat de la for a în regim sta ionar F2, for a hidrodinamic în regim sta ionar F3, for a necesar pentru accelerarea fluidului F4, for a necesar pentru accelerarea sertarului F5, for a necesar pentru accelerarea fluidului F6, for a necesar învingerii frec rii vâscoase între sertar i corp F7 i for a exercitat pe piston de c tre resortul K F8. For ele F2, F3 i F8 sunt for e ale c ror efecte sunt echivalente ac iunii unui resort (prima for este ca un arc cu ac iune negativ , iar celelalte cu ac iune pozitiv ). Se poate exprima suma lor cu expresia: ele F5 i F6 sunt for e iner iale i sunt propor ionale cu d2x/dt2:
a F7 corespunde unei for e de amortizare pozitiv , iar F4 uneia negative. For a total va avea forma: A a cum se poate observa, aceast ecua ie corespunde unui sistem cu întârziere de ordinul doi, care poate fi dinamic stabil sau instabil, în m sura în care B este pozitiv sau negativ. Problematica lui B este dependent de lungimea de amortizare, L. A a cum s-a ar tat, în paragraful privitor la componentele nepermanente ale for elor hidrodinamice, lumgimile de amortizare pozitive trebuie s fie mai mari decât cele negative (Figura 3.19), pentru ca un ventil s fie stabil. Aceast solu ie este practicat de majoritatea produc torilor de aparatur hidraulic propor ional , pentru ventile distribuitoare i pentru pilotul ventilelor de reglare a presiunii. 1.5.4. Problema cavita iei în rezisten ele hidraulice Fenomenul cavita ional reprezint un caz tipic de interdisciplinaritate. În principiu, el const în apari ia, dezvoltarea, urmat de dispar ia bulelor de gaz din volumul lichidului. Probabilitatea maxim de apari ie a lui, este legat , conform ecua iei lui Bernoulli: de cre terea vitezei, ceea ce, determin sc derea presiunii statice, în zona maxim contractat a jetului de lichid. Sc derea presiunii statice sub valoarea presiunii de vaporizare pvap, duce la formarea bulelor de vapori în volumul de lichid. În timp, aceste bule cresc în volum, pân când, în procesul de curgere ajung în zone de presiune superioare lui pvap. În acest moment are loc o ultima faz a cavita iei, dispari ia, prin implozie (surparea pere ilor), a bulei de gaz. Se cunoa te faptul c implozia este înso it de degaj ri masive de temperatur 1800 K), unde de presiune (generate de caracterul pulsatoriu al bulelor de gaz), ocuri mecanice (datorate jeturilor lichide). Toate acestea, concentrate pe o suprafa mic a unui material duc, în timp, la uzura i chiar distrugerea acestuia. În cadrul ac ion rilor hidraulice, prezen a fenomenului cavita ional are implica ii majore asupra comandabilit ii debitului. El se manifest , cu prec dere la diferen e mari de presiune pe rezisten , în cazul deschiderilor mici ale acestora. Din acest motiv, diferen a de presiune pe rezisten nu poate fi crescut oricât de mare, a a cum s-a mai ar tat, aceasta fiind limitat În figura 1.23 se observ faptul c o cre tere a diferen ei de presiune Dp, duce, conform ecua iei lui Bernoulli (1.39), la cre terea debitului Q, implicit, la sc derea presiunii pd. Aceasta se m soar în tubul plasat în imediata apropiere a intr rii lichidului în duz (zona în care suprafa a transversal a jetului este minim ), considerat a fi zona de maxim probabilitate de apari ie a cavita iei. Dahm a ar tat c descre terea lui presiunii pd are loc, liniar, pân la momentul de incipien cavita ional. Acesta apare numai în cazul în care, pd scade sub o anumit limit , dat de o diferen de presiune Dp (Dpcav). Aceast valoare a lui Dp define te incipien a cavita ional . Cre terea în continuare a diferen ei de presiune Dp, are ca efect, sc derea brusc a lui pd. În acela i timp, odat cu m rirea lui Dp, are loc o cre tere a debitului Q, pân la atingerea aceluia i moment de incipien a cavita ional, unde atinge valoarea Qcav. În zona cavita ional se observ faptul c debitul nu mai cre te cu cre terea lui Dp r mânând constant la valoarea Qcav. Deci, în cazul rezisten elor hidraulice, la apari ia fenomenului cavita ional nu mai este posibil comandabilitatea debitului. Acest fapt, în tehnica propor ional are o importan deosebit , fiind factorul care limiteaz valoarea superioar a diferen ei de presiune pe rezisten ele de comand În anii '90, s-au intensificat cercet rile orientate în direc ia studierii cavita iei, datorit faptului c au ap rut noi i sofisticate metode de diagnoz a aparaturii hidraulice, bazate pe fenomene asociate acestuia (sonoluminiscen , emisie acustic ) Document InfoAccesari: 2726 Apreciat: ![]() Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 ) |