COLEGIUL ECONOMIC ARAD
SPECIALIZAREA: ECONOMIC
MESERIA: TEHNICIAN IN ACTIVITATI FINANCIARE SI COMERCIALE
PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI
DE COMPETENTE PROFESIONALE
COORDONATOR, CANDIDAT,
prof. HORGA DANIEL HEGYES AGNES
ARAD, 2008
STUDIUL DE CALITATE , DISTRIBUTIE, PROMOVAREA SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A PRODUSELOR FINITE: MOBILA
CUPRINS
CAP. I. PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE
CAP.II. ISTORICUL MOBILIERULUI, STILURI DE MOBILA
CAP.III. FABRICAREA MOBILIERULUI
3.2. PROCES TEHNOLOGIC
CAP.IV.MOBILIERUL.STUDIU DE CALITATE
4.1 CLASIFICAREA
4.2 CARACTERISTICI DE CALITATE DEFECTE
4.3 VERIFICAREA CALITATII
4.4 MARCAREA, AMBALAREA, DEPOZITAREA,
MANIPULAREA, TRANSPORTUL SI EXPUNEREA MOBILEI
CAP. V. DISTRIBUTIA SI PROMOVAREA MOBILEI
5.1 DISTRIBUTIA
5.2 PROMOVAREA
CAP. VI. INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A PRODUSELOR FINITE
6.1 CONTABILITATEA STOCURILOR
6.2 CONTABILITATEA PRODUSELOR
CAP.VII. MONOGRAFIA CONTABILA
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Am ales ca tema studiul de calitate, distributie, promovare si īnregistrarea īn contabilitate a produselor finite - mobila deoarece a existat īnca din cele mai vechi timpuri si prezinta o importanta deosebita, fiind indispensabila īn zilele noastre.
Mobila este unul dintre principalele obiecte necesare vietii si activitatii omului, deoarece indeplineste importante cerinte materiale prin functionarea sa practica. Īn acelasi timp este legata de viata omului si prin rolul sau estetic, pentru satisfacerea cerintelor simtului frumosului din firea omului. Oricat de simplu si util ar fi mobilierul, el trebuie sa fie frumos si placut omului, practic si comod.
Dezvoltarea
industriei de mobila in
Productia de mare serie este orientata spre modele noi, cu o linie moderna, cu o functionalitate continuu imbunatatita si cu o finisare exterioara si interioara superioara.
Lucrarea
este structurata in sapte capitole. In primul capitol
am prezentat societatea comerciala "EUROMOB"
CAP. I. PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE
Conform legii nr. 31/1990, in data de 24 ianuarie 2007, cinci persoane incheie un act constitutiv cu intentia de a infiinta o societate comerciala. In acest document sunt mentionate urmatoarele:
Numele, prenumele, localitatea, data nasterii, domiciliul si cetatenia fiecarui asociat:
Popescu Mircea,
Smith Robert, Arad, 07.04.1972, Str. Ulmului, bl. 600, sc. B, cetatenie germana .
Costin Adriana,
Evenciuc Emil,
Cutiana Antonia,
Forma societatii este societate pe actiuni.
Denumirea societatii este S.C. EUROMOB S.A. si are sediul pe Str. Randunicii, nr.
2-5,
Obiectul de activitate al firmei: Activitatea productiva - obtinerea mobilei ;
Popescu Mircea - instalatii tehnice in valorea de 8.000 RON, disponibil la banca in valoare de 10.000 RON ;
Smith Robert - mijloc de transport in valoare de 12.000 RON, numerar in valoare de 3.000 RON ;
Costin Adriana - disponibil la banca in valoare de 15.000 RON ;
Evenciuc Emil - disponibil la banca in valoare de 5.000 RON ;
Cutiana Antonia - numerar in valoare de 7.000 RON ;
Asociatul care reprezinta si administreaza societatea este Popescu Mircea,
director general, care detine 65% din actiunile societatii, Smith Robert
detinand 12% , Costin Adriana 10% , Evenciuc Emil 8% , Cutiana Antonia 5% din actiunile societatii.
Partea fiecarui asociat la beneficii sau pierderi este in raport cu numarul de actiuni detinute de fiecare in parte.
Durata de functionare a societatii stabilita este de 15 ani.
Actul constitutiv a fost semnat de toti asociatii si acestia au cerut inmatricularea in Registrul Comertului, unde au obtinut Certificatul de Inmatriculare dobandind astfel statul de persoana juridica : J 24/4155/2007. La data de 24 ianuarie 2007 au obtinut de la Administratia Financiara codul fiscal, C.U.I. : R 1234567.
Dizolvarea societatii va fi la data trecerii timpului stabilite pentru durata de functionare, adica dupa 15 ani de la constituire. Insa se va dizolva si in caz de faliment sau in cazul pierderii unei jumatati din capitalul social sau al reducerii lui sub minim legal.
Dizolvarea va avea ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Numirea lichidatorului se face de catre toti asociatii. Pentru lichidare si repartizare a patrimoniului sunt obligatorii urmatoarele reguli :
pana la prelucrarea functiei de catre lichidatori, administratorul continua mandatul lor ;
actul de numire a lichidatorului trebuie depus prin grija acestora la oficiul Registrul Comertului pentru a fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a ;
Toate actele emanand de la societate trebuie sa arate ca acesta este in lichidare.
Dupa terminarea lichidarii societatii, luchidatorul trebuie sa intocmeasca bilantul contabil de lichidare si sa propuna repartizarea activului intre asociati, dupa care trebuie sa ceara radierea societatii din Registrul Comertului.
CAP.II. ISTORICUL MOBILIERULUI, STILURI DE MOBILIER
Mobila este un ansamblu de piese obtinute din lemn sau alt material, care are ca scop sa satisfaca o necesitate de utilitate casnica, servind si ca decorare a locuintelor, cum si pentru utilitatea publica in institutii, spitale sau pentru lucrul in ateliere.
Mobila a fost cunoscuta din timpurile cele mai vechi si a evoluat, dand nastere la diferite stiluri, care reflecta specificul unei anumite epoci, determinat de mediul geografic si mai ales de mediul istoric si social. Stilul exprima nazuintele populare si reflecta sarcinile social-economice si ideologice ale epocii respective.
Stilul organizat si documentat al mobilei cunoaste urmatoarele perioade istorice importante :
Stilurile popoarelor vechi - caracterizate prin stilul egiptean, caldeo-asirian, indian, chinez si japonez.
Stilurile antice cuprind stilul antic grec si roman.
Stilurile evului mediu - caracterizate prin stilul bizantin, islamic, romanic si gotic.
Stilurile epocii moderne cuprind stilurile renasterii, baroc italian, Ludovic al XIV-lea, Regence, Ludovic al XV-lea, Chippendale, Ludovic al XVI-lea, stilurile clasice engleze, Empire si Biedermaier.
Stilul romanesc - caracterizat prin stilul romanesc popular si stilul cult romanesc.
Antichitatea:
Mobila popoarelor din antichitate nu au avut o dezvoltare hotaratoare in evolutia sa istorica din cauza conditiilor materiale si sociale din acea vreme. Ea a aparut si existat ca un obiect de necesitate practica in viata omului cu forma si structura sa, influentate de arhitectura, de mijloacele materiale si tehnice existente atunci.
STILUL EGIPTEAN
Poporul egiptean este considerat ca cel mai vechi creator de mobila,
egiptenii fiind primii care au aplicat tehnica prelucrarii lemnului. Materialul lemnos folosit a fost lemnul de tisa, cedru, sicomor si maslin. Forma mobilei este simpla, cu linii si suprafete drepte, cu o anumita tendinta de comoditate la obiectele de sezut si odihna, care de obicei erau acoperite cu tesaturi textile, tapiterii luxoase, viu colorate, piei de animale, etc.
Cele mai importante elemente constructive ale mobilei vechi egiptene au fost : picioarele, spatarele, legaturile, sezuturile si bratele de scaun. Picioarele mobilei au imitat adesea forma picioarelor de leu si taur ori aveau partea de jos ca un cap de sarpe cu o bila in gura, pe care se sprijinea obiectul.
Ornamentatia mobilei stilului egiptean a fost alcatuita din elemente abstracte geometrice cum sunt : linii si figuri in zigzag, cercuri si ovale, spirale, motive de sah, elemente vegetale : frunze si flori de palmier, de papirus, floare de nufar, frunza de trestie, figuri de oameni si animale : sfnxul, picioarele si capul de leu, vulturul cu aripile intinse, picioarele de taur, soare inaripat, sarpele. Ornamentele erau gravate, sculptate, incrustate sau pictate pe suprafetele obiectelor de mobila. S-a folosit cu predilectie ca procedeu decorativ pictura cu o gama de sase culori : negru, alb, rosu, galben, verde si albastru. De asemenea, stilul egiptean a folosit in ornamentatia mobilei incrustatiile cu materiale si metale pretioase : fier, aur, pietre pretioase.
Obiectele de mobila specifice stilului egiptean a fost taburetul cu picioare in forma de X si perna de sezut, scaunul cu picioare in X si spatar inclinat, canapeaua cu picioare si cap de leu, lada. Masa stilului egiptean a avut o intrebuintare mai restransa, servind mai mult pentru joc si lucru.
STILUL CALDEO-ASIRIAN
Ca si stilul egiptean, cel caldeo-asirian nu au avut o dezvoltare deosedbita in arta, constructia si functionalitatea mobilei. Obiectele de mobilier erau grele, cu suprafate drepte, acoperite intodeauna cu elemente decorative sculptate la partea de jos, ca si la egipteni.
Ornamentatiile acestui stil au fost executate prin scluptura, pictra, placare si incrustatie folosindu-se pietre pretioase, bronz si argint. Din domeniul vegetal s-a folosit cu predilectie floarea de lotus, inchisa si deschisa. Un ornament asirian deosebit de frumos, folosit in arhitectura interioara a fost o imitatie clara de tesaturi si un colorit atmirabil pe un fond albastru sau galben cu rosu, alb si negru.Marginea ornamentelor era alba.
Obiectele de mobila specifice stilului au fost taburetul, scaunele asiriene, tronurile cu taburet pentry picioare, patul in forma de divan sau canapeaua. Si in acest stil masa a avut o intrebuintare mai restransa in comparatie cu mobila de sezut si odihna.
STILURILE INDIAN, CHINEZ SI JAPONEZ
Silul indian este caracterizat prin ornamentatie foarte bogata si fin executata, plina de fantezie, cu multe motive geometrice si vegetale. Mobila indiana a fost mai saraca din punct de vedere al sortimentelor. Mesele erau mici si joase, iar dintre obiectele de sezut, tronurile au fost cele mai importante si variate, bogat scluptate pe toate suprafetele elementelor constructive, cu ornamente trafirate si aurite ori cu incrustatii din aur si fildes.
Stilul chinez a avut o anumita originalitate in arta mobilei, datorita felului de viata deosebit al chinezilor. Pentru constructia mobilierului chinezii au folosit lemnul de abanos, de trandafir si alte specii exotice. Toate obiectele erau ampodobite cu ornamentatie originala, cu scene din viata omului, cu elemente animale, vegetale, caracteristica principala fiind lacuirea si folosire ancrustatiilor de fildes, sidef si aurirea. In arta mobilei chinezesti s-au executat si ornamente scluptate in lac. Nu au intrebuintat tapiteria, ci numai perne pentru sezut. Mobilierul chinez era format din taburete, mese joase, pat cu baldachin, etajere si paravane.
Stilul japonez se aseamana mult cu cel chinez, fiind alcatuit mai cu seama din diferite dulapuri inzidite, etajere, paravane, foarte putine obiecte de sezut si odihna si in general obiecte adaptate vietii japonezilor.
STILUL ANTIC GREC
Renumita civilizatie antica greaca a creat o nemuritoare opera artistica in arhitectura si scluptura, cu influente directe asupra mobilei din acel timp.
Forma obiectelor de mobila oficiala era masiva, greoaie si rigida, pe cand unele obiecte de mobilier familiar au fost mai fine comode si elegante. Dintre speciile lemnose cele mai folosite au fost paltinul, maslinul, abanosul si chiar nucul. Finisarea mobilierului a fost realizata prin vopsire si pictura, precum si prin baituire si lustruire, procedee cunoscute in acea vreme. Elementele constructive ale mobilierului acestui stil au fost adaptate cerintelor de rezistenta, comoditate si estetica.
Ornamentatia mobilirului a fost influientata de cea arhtecturala, fiind in general scluptata si pictata ori executata prin crustatii din materiale pretioase sau din unele specii de lemn pretios. Este mai mult proportionala, echilibrata si armoniuos asezata pe elemente conrtructive. Cele mai cunoscute elemente create si folosite de stilul grec au fost: acantul, palmeta, coloanele si pilastrii. Figurile omului si animalelor au fost lucrate la acelasi cult al frumosului, cu care sau realizat renumitele statui ale sclupturii antice grecesti.
Majoritatea obiectelor de mobilier au fost pentru sezut si odihna cum sunt taburetele, scaunele, patul. Pentru tapiteria acestora s-au folosit multe pene si saltele libere sau fixate pe sezut, tesaturi textile si piei de animale.
5. STILUL ANTIC ROMAN
Arta romana sa dezvoltat si a evoluat in Roma antica .S-a cunoscut o mare
perfectionare in prelucrare materialelor, fapt care a dus la relizarea unor sortimente mai largi de obiecte de mobilier, mai valoroasa din punct de vedere constructiv si estetic.
Ornamentatia mobilierului roman a preluat multe elemente decorative de la greci pe care le-a dezvoltat si imbogatit dupa simtul lor estetic si tehnica de lucru folosita. A fost intrebuintata ornamentatia sculptata si cea realizata prin incrustatii. Ornamentele au fost frunza de acant, palmetele, ghirlande, felurite rozete, console.
Obiectele de mobila specifice stilului roman au fost taburetul lucrat din lemn sau bronz, scaunul, fotoliul, patul, lazile, mesele romane. Dulapul apare pentru prima oara in constructia mobilei fara sa aiba insa o dezvoltare valoroasa din punct de vedere artistic.
Evul Mediu
6. STILUL BIZANTIN
A aparut si s-a dezoltat in Imperiul Roman de Rasarit, avand o dainuire de aproape 1000 de ani. Forma mobilierului era masiva, sobra si greoaie, cu linii si suprafete drepte. Structura mobilei bizantine era rudimentara cu elemente constructive simple, drepte si fara prelucrari deosebite, preocuparea principala a contructorilor fiind aspectul ornamental decorativ.
Ornamentatia mobilierului bizantin a fost una dintre cele mai bogate avand un pronuntat caracter abstract si o raspandire pe toate fetele obiectelor si pe intreaga lor suprafata. Se realiza prin sculptura, pictura si mozaicuri. Sunt folosite diferite ornamentatii de forme geometrice si arabescuri. Decoratiunile sculptate erau aurite, iar locul gol dintre ornamente vopsite intotdeauna in albastru sau rosu, pe cand ornamentatia pictata avea fond auriu.
Obiectele de mobila ale stilului bizantin au fost reduse ca varietate functionala, marea majoritate fiind pentru sezut si odihna. Se realizeaza in mod deosebit taburete, banci, jilturi, lazi, masute cu un picior, unele fotolii si mobilier bisericesc.
Stilul bizantin a avut o influenta hotaratoare asupra stilului cult romanesc, in arhitectura si mai cu seama in mobilierul bisericesc.
7. STILUL ISLAMIC
Mobila acestui stil a avut o dezvoltare slaba din punct de vedere constructiv si al functiunii, aspectul decorativ fiind preocuparea prioritara, deosebit de bogat si pretios, cu un desen foarte frumos si echilibrat.
Elementele decorative au fost aproape exclusiv geometrice cum sunt impletiturile geometrice, rozetele, poligoanele, palmete geometrice si vegetale, dar mai cu seama arabescurile si mai rar acantul.
Obiectele de mobila ale artei islamice au fost mesele de forme variate, masutele scunde, paravanele bogat ornamentate, lazile, etajerele. Dulapurile erau in general inzidite. Mobilierul de sezut si odihna era mai redus, intrucat se foloseau covoarele si sfoarele pentru sezut si dormit.
8. STILUL ROMANIC
Acest stil este un amestec de elemente romane si bizantine cu unele de provenienta populara din regiunile in care s-au dezvoltat. Mobila acestui stil este sobra si masiva, rigida si greoaie, influentata de arhitectura, cu putine elemente decorative.
Materialul folosit pentru constructia mobilei este stejarul, lemn tare si rezistent la umezeala.
Mai tarziu acestea s-au inmultit, folosindu-se ornamente acant combinate cu impletituri late, simplu lucrate, crestaturi si puncte de diamant, bastonase in zigzag, palmete, flori cu patru-opt petale, figuri omenesti si de animale sculptate naiv, benzi metalice cu care se legau obiectele de mobilier precum si arcade semi rotunde sprijinite pe stalpi scurti si simpli.
Obiectele de mobilier specifice stilului romanic au fost cufarul - mobila principala a evului mediu, taburetul, scaunele si fotoliile - rigide si incomode, banca cu spatar, masa - masiva si greoaie, patul.
9. STILUL GOTIC
Forma obiectelor era influentata de elementele decorative si constructive arhitecturale, cum au fost arcurile ogivale si coloanele gotice. Elementele constructive au fost simple, mai mult drepte sau rotunjite, in schimbul suprafetelor au fost impodobite cu ornamente originale sculptate si cu feronerie artistica.
Mobila gotica are linii simple, robuste si sobre. Este obtinuta din stejar masiv sau nuc. Ornamentele folosite au fost acanturi originale gotice, flori stilizate cu patru petale asezate in forma de cruce, trefla, floarea crucii, floarea de crin, frunza de vita. Obiectele de mobila specifice stilului gotic au fost cufarul, bufetul gotic, taburetul gotic cu picioare in forma de X, scaunul cu baldachin, masa, dulapul gotic masiv si greoi. Scaunele erau scaune bisericesti grupate si legate intre ele cu spatare si brate inalte.
Epoca Moderna
In epoca moderna apare o mobila foarte variata ca forma si ornamentatie. In aceasta epoca se deosebesc mai multe stiluri :
10. STILUL RENASTERII
Stilul renasterii apare in Italia si apoi in Franta, Germania, Anglia si alte tari. In aceasta epoca mobila devine mult mai laicadecat in evul mediu, fapt care a facut sa apara primele forme ale unei industrii de mobilier. Aspectul sau este evdent constructiv, elementele decorative fiind subordonate structurii ei.
O caracteristica importanta a mobilei renasterii, in general, este asezarea pe orizontala a volumelor care alcatuiesc un corp de mobila, asezare marcata prin centuri distincte, bogat profilate si bine plasate. O alta caracteristica este folosirea soclurilor masive, bogat profilate, sub care sub care se montau picioarele scurte.
Mobila este impodobita prin pictare si scluptare in marmura s, metal, fildes si sidef. Motivele pictate si scluptate sunt figuri geometrice, vita de vie, iedera, lujeri sau figuei de lei, centauri scoici, delfini si vulturi.
Ca mobila caracteristica apare scrinul, cabinetul si dulapul-birou. Paturile se impodobesc cu baldachine si draperii scumpe. In renastere apare si constructia meselor prelungitoare pentu sufragerie si a meselor lungi cu 8-9 picioare. De asemenea, au aparut in acelasi timp usi rabatabile.
11. STILUL ITALIAN SI LUDOVIC AL XIV-LEA
Stilul baroc a aparut in Italia si apoi in Franta, unde sub denumirea de stil Ludovic al XIV-lea a devenit cel me valoros stil pentru evolutia artistica a mobilierului.
Barocul se elibereaza de formele clasice ale Renasterii. Sunt intrebuintate cu predilectie linii si suprafete curbe. Dispare aspectul constructiv al formei obiectelor si devine mult mai decorativ - scopul principal al barocului. De asemenea se tinde catre o impartire accentuata pe vertical cu ajutoru;u pilatrilor, lezenelor, coloanelor.
Mobilierul Ludovic al XIV-lea are un caracter decorativ deosebit: somptuos, cu dimensiuni mari si forme largi si simetrice, foarte comod, cu ornamentatie bogata , dar echilibrata si simetrica, realizat prin scluptura si machetarie, o tapiterie pretioasa executata din materiale scumpe si o finisare artistica obtinuta prin auriri cu foita de aur sau lacuri perfect lcioase si foarte durabile. Lemnul cel mai folosit a fost lemnul de stejar, nuc, par. Dintre elementele decorative folosite in mobilier, stilul Ludovic al XIV-lea a intrebuintat cu predilectie ornamentul acant, palmeta, soare, scoica, consola, laba de leu si gheara de vultur.
Deosebit de caracterice in mobila baroc sunt dulapurile cu doua usi, mesele consola, comodele cu sertare, fotoliile de odihna, canapelele cu terei locuri, scaunele tapisate cu impletitura de pai si paturile acoperite cu draperii bogate.
12.STILUL REGENE Trecerea de la stilul Ludovic al XIV-lea la stilul Ludovic al XV-lea s-a realizat printr-o perioada numita "Regene". Stilul reflecta influenta artei orientale, mai ales a acelei chinezesti si indiene ( portelanuri,evantaie, umbrele). S-a manifestat in arta mobilierului prin lucrari de intarsie si incrustatii cu frnire din lemnde satin, palisandru, amarant, trandafir si liliac, ornamentatia scluptata fiind mai fina si mai putin abundenta , aproape intodeauna acoperita cu bronzari cizelate si auri.
De asemenea a aparut in acest stil Regence cel mai frumos picior pentru mese si scaune, numit "picior de caprioara" lung, subtire, usor curbat in acolada, scluptat la partea de jos in forma de copita de caprioara.
Acest stil completeaza camera de lucru cu birou, iar saloanele cu canapele si fotolii grupate in jurul unei mese. El aduce in mobiler sufragerie, dormitorulsi bduoarul.
13. LUDOVIC AL XV-LEA (ROCOCO)
Acest stil a avut o deosebita importanta in dezvoltarea mobilierlui artistic, atat din punct de vedere al functionalitati sale, cat si din punct de vedere tehnic constructiv, pentru ca in acel timp tamplaria artistica a devenit o mesrie de cea mai inalta tehnologie, cu reusite constructive si de prelucrare a lemnului, care si astazi pot fi apreciate ca cele mai valoroase din istoria mobilei.
Forma obiectelor este dominata de linii si suprafete curbe si mai multe planuri, realizand-se astfel o mare varietate de forme, pline de eleganta si fantezie, forme gratioase si confortabile. Aspectul exterior al mobilerului este total decorativ, iar constructia lui este foarte ingenios ascunsa. Au fost preferate in acest stil scluptuara in lemn, intarsirea si aurirea, mozaicul din furnime, motivele in forma de sah si fileurile de intarsie care incadrau panourile.
Numirea de stil rococo este legata de folosirea foartea raspandita ascoicilor in ornamentatie (rocaille).
Tapiteria stilului rococo francez nu acopere antregul obiect, ci numai sezutul si spatarul proriu-zis. Materialele de tapiterie folosite erau catifeaua, stofele, matasurile de culori deschise precum si arcurile metalice.
Obiectele de mobilier caracteristice stilului au fost comoda, marea varietatea de mese, biroul secretar, biroul capcin, fotoliul in vabrioleta, fotoliul Berger, marchiza. Obiectele de odihna cum sunt fotoliile si canapelele au pe brate o perne de tapiterie pentru confort. Acest stil aduce in mobilier vitrina pentru asezarea numeroaselor colectii de portelanuri chinezesti. Ca decoratii apar goblenurile broderiile de mana si desenele artistice.
14. STILUL CHIPPENDALE
Acest stil s-a dezvoltat in Anglia sub influienta stilului Ludovic al XV-lea din Franta.S-a denumit dupa un mare creator si constructor de mobila artistica, englezul Thomas Chippendale, care a reusit sa realizeze un stil rococo specific englez.
Stilul este mai simplu si mai sarac in elementel decorative, avand un aspect construciv vizibil, folosindu-se elemente constructive stunjite. S-a manifestat o deosebita preocupare pentru obiectele de sezut. In ornamentatie s-a folosit machetaria din elemente decorative geometrice, mai mult decat cele de natura vegetala sau animala.
Catre sfarsitul perioadei, acest stil se transforma in varianta Adam a stilului clasic englez.
Stilul clasic reprezinta o intoarcere la formele clasice, deoarece stilul rococo ajunsese la exagerari de constructie si ornamentatie. Din aceasta categorie fac parte:
15.STILUL LUDOVIC ALXVI-LEA
Stilul clasi francez a avut o mare raspandire in toata Europa, fiind cel mai valoros di punct de vedere artistic.
Forma obiectelor de mobilier este mai simpla decat in rococo, insa cu proportii armonioase, o tinuta foarte eleganta si echilibrata, cu aspect exterior mai legat de constructia si functionalitate lor. Structura mobilei Ludovic al XVI-lea este conceputa si realizata printr-un echilibru placut intre aspectul decorativ si cerinta functionala a fiecarui element. Esentele lemnoase folosite in acest stil au fost mahonul matasos, cu fibre pronuntate, sub forma de funir sau lemn masiv, precum si palisandrul, nucul, fagul, stejarul, abanosul.
Ornamentatia mobilierului clasic francez este lucrata cu un deosebit si valoros profesionalism, eleganta si simetrie foarte echilibrata, folosind in majoritatea cazurilor motive ornamentale tip, repetate. S-a realizat prin pictura, sculptura sau marchetarie cu bronzari si chiar din portelanuri, sau intarsie, fiind lacuita, vopsita, aurita simplu sau prin patinare. Sunt folosite ornamente ca palmetele, acanturile, frunzele de laur si maslin, medalioane ovale si rotunde, ghirlande de flori si frunze, siragurile de perle, sipcile si baghetele decorative.
Obiectele de mobilier ale stilului Ludovic al XVI-lea sunt in general cele ale stilului Ludovic al XV-lea cu unele deosebiri mai cu seama privind forma si ornamentatia lor: comodele, fotoliile, mesele, consola. Caracteristice stilului sunt biroul spinare de magar si masa "gheridon". Mesele pentru sufragerie incep sa fie din nou intrebuintate. Patul cu baldachin este inlocuit cu patul cu capete ornamentate si cu tablia impodobita cu matase.
16. STILURILE CLASICE ENGLEZE
In Anglia influenta stilului Ludovic al XVI-lea a determinat aparitia unor variante interesante si deosebite ale stilului clasic, prin cativa creatori renumiti englezi de mobila, incepand cu arhitectul Robert Adam si apoi George Hepplewhite, Thomas Sheraton.
Stilul se caracterizeaza prin imbinarea armonioasa intre liniile drepte si cele curbe, o ornamentatie fina, discreta, lucrata prin sculptura, pictura si intarsie. S-au folosit si motive decorative pictate sau aurite, lucrate pe suprafetele lustruite ale mobilierului. O alta caracteristica importanta a fost caracterul utilitar al mobilierului.
Arhitectul Robert Adam a proiectat si realizat pentru prima data garnitura mobilierului pentru sufragerie, in forma pe care o cunoastem si astazi compusa din : masa prelungitoare, scaune, bufet, vitrina si servanta.
Varianta Hepplewhite a stilului clasic englez are o mare eleganta a formelor, cu mai multe linii curbe, dar cu ornamentatii mai restranse.
Varianta Sheraton a realizat de asemenea un mobilier elegant, simplu si practic, folosind cu mult gust si rafinament elementele ornamentale clasice executate mai mult prin intarsie. O caracteristica a acestui stil a fost folosirea cu prioritate a lemnului de mahon masiv sau in furnire de culoare de inchise.
O alta varianta a stilului clasic englez a fost aparitia stilului Regency care a avut unele deosebiri privind forma unor elemente constructive ale obiectelor de mobilier, mai cu seama la cele de sezut si odihna.
17. STILUL EMPIRE
Acest stil a aparut in Franta, fiind instaurat de Napoleon I. Se folosesc liniile si planurile drepte, formele cubice si o ornamentatie mai deosebita si mai redusa. O alta caracteristica a acestui stil este cerinta ca ornamentatia sa fie intr-un contrast puternic cu fondul inchis pe care se aplica.
Forma mobilierului are un aspect arhitectural cu cornise, socluri, frontoane. Picioarele din fata ale scaunelor cu brate si cele ale fotoliilor se prelungesc fara intrerupere pana sub brate.
Un element decorativ simbol al stilului Empire a fost litera N lucrata in bronz. Mai sunt folosite ca elemente decorative pentru mobilier si palmetele grecesti, sfincsii, ghirlandele.
Obiectele de mobilier cele mai obisnuite in acest stil au fost cele de sezut si odihna, cabinete, comode, mese, dulapuri, paturi, banci.
18. STILUL BIEDERMAIER
A aparut in Germania si in Austria la Viena. Acest stil a creat un mobilier mai confortabil, mai simplu, dar elegant, mai ieftin, mai redus ca dimensiuni, fara profile si fara ornamentatie sculptata, ci numai una plana, redusa, realizata prin fileuri si intarsie. Are o utilitate practica functionala mai generalizata, adaptata cerintelor si dimensiunilor locuintelor obisnuite ale oamenilor. Se intrebuinteaza lemnul de nuc, frasin, mesteacan si cires.
O caracteristica a stilului Biedermaier au fost tapiteriile realizate cu stofe raiate de culoare inchisa. Ca elemente decorative s-au folosit asa-numitele silduri din bronz sau alama incrustate pe fetele obiectelor, ca ancadramente decorative.
Mobilierul cuprinde o mare varietate de scaune si scaune cu brate, mai ieftine si mai adaptate cerintelor generale. Specifice sunt scaunele cu spatar in evantai. Unele obiecte de mobilier au avut in acest stil o intrebuintare deosebita fata de stilurile trecute, cum au fost comodele si vitrinele. De asemenea se intalnesc mese cu placa de diferite forme, dulapuri, paturi fara baldachin.
Stilul romantic elimina treptat elementele stilurilor anterioare. In el se remarca moda decorarii in gen oriental, cu motive turcesti, persane.
19. STILUL POPULAR ROMANESC
Mobilierul este elementul principal al stilului popular romanesc. Forma si constructia mobilierului sunt originale si caracteristice vietii taranului roman. Majoritatea elementelor constructive, care aveau fetele si contururile drepte, dar libere, sunt crestate decorativ cu crestaturi pe canturi si pe muchii, taiate in zigzag si alternante cu alte curbe, repetate sau grupate.
Ornamentatia mobilierului popular romanesc are o semnificatie deosebita in formarea caracteristicii stilului. Majoritatea se executa prin sculptare (crestarea lemnului). S-a folosit si pictura decorativa in unele regiuni ale tarii. Cele mai folosite elemente decorative sunt crestaturile pe muchii, rozetele crestate, crestaturile arcuite si cele in zigzag, impletiturile. Din domeniul vegetal cele mai intrebuintate motive sunt frunzai de trifoi cu patru foi, strugurii, frunza vitei de vie, margaretele, spicul graului, iar din cel animal sarpele, solzii de peste, obiectele cele mai bogate in ornamente sunt lazile, blidarele, mesele.
Mobilierul stilului popular romanesc cuprinde blidare - nelipsite din locuinta, scaune si banci cu spatar crestat, lazi, paturi, dulapioare.
20. STILUL ROMANESC CULT
Mobilierul romanesc are un caracter profund popular, unitar si original, echilibrat si plin de frumusete din punct de vedere estetic.
Stilul cult romanesc este un grupaj de elemente traditionale populare peste care s-au suprapus influentele de arta bizantina si unele elemente arabe, mai cu seama in ornamentatie. Acest mobilier al stilului nu a avut insa o raspandire larga, fiind conceput si realizat in mod deosebit pentru biserici, manastiri sau curtile domnitoare ori pentru casele boieresti.
Se considera ca stilul cult romanesc, mobilierul oficial sau bisericesc din timpul lui Stefan cel Mare, Petru Rares, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si al altor domnitori din Moldova si Tara Romaneasca, cuprinzand frumoasele scune si jilturi domnesti, scaune arhieresti, scunele, usile, candelabrele manastirilor si bisericilor din acele timpuri si de mai tarziu. Dintre aceste variante ale stilului trebuie remarcat stilul brancovenesc, care a dezvoltat o ornamentatie originala alcatuita din elemente vegetale (lujeri, flori, frunze), unele figuri de animale sau pasari, in amestec cu acanturi mai deosebite.
Stilul decandent apare in jurul anului 1920 si se caracterizeaza prin aspect rece si artificial al decorarii locuintelor. Apare mobila din tevi metalice, in linii simpliste, dand locuintelor aspectul de cladiri publice.
In sec. XX, o data cu dezvoltarea arhitecturii moderne, mobilierul a suferit transformari importante, prin accentuarea calitatii functionale, prin folosirea materialelor noi, prin compozitii bazate pe sobrietate si confort. Mobila contemporana se caracterizeaza prin linii simple, fara decoratii inutile, fiind eleganta si avand gabarite (dimensiuni) corelate cu dimensiunile noilor apartamente.
CAP.III. FABRICAREA MOBILIERULUI
3.1 MATERII PRIME SI AUXILIARE
Mobila se executa pe baza proiectelor modelelor omologate in urma unor studii stiintifice si a unei largi confruntari cu masa de cumparatori. Nivelul dotarii tehnice a intreprinderilor producatoare din tara noastra asigura conditiile realizarii unui mobilier care sa satisfaca atat exigentele cumparatorilor din tara cat si ale exportului.
In obtinerea mobilei se folosesc materii prime de baza si auxiliare.
Ca materii prime de baza se utilizeaza lemnul masiv sub forma de :
cherestea de foioase tari (fag, stejar, frasin, ulm, etc) ;
cherestea de foioase moi pentru stinghii, manere (teiul, plopul, arinul) ;
cherestea de rasinoase (brad, molid, pin) ;
semifabricate din lemn: furnire, placaje, panele, placi aglomerate din aschii (PAL), placi fibro-lemnoase (PFL), furniruite sau nefurniruit, lemn stratificat, folii PVC ;
Pentru obtinerea mobilierului se utilizeaza cherestea de fag si de stejar clasele
A si B si cherestea de rasinoase, clasa extra, tombant, clasa a III-a.
Furnirele si materialele care po inlocui furnirele sunt furnirul lamelit, furnirul de fag innobilat, hartia texturata, hartia decorativa stratificata, folii de PVC matlasat.
Ca materii auxiliare se utilizeaza :
cleiuri (materii de baza pentru asamblare) - substante naturale sau sintetice care aplicate intre doua suprafete creaza o coeziune puternica ;
materiale de slefuit (abrazivi naturali si artificiali) ;
materiale pentru finisare (baituri, grunduri, lacuri, emailuri) ;
accesorii metalice (manere, tragatori, balamale, broaste, suruburi) ;
materiale pentru tapiserie - materiale pentru captusirea interioara (iarba de mare, vata, par de cal, panza de sac, in) si pentru tapiseria fetelor (goblenuri, plusuri, PVC pe suport textil) ;
alte produse (oglinzi, marmura, sticla, cristale, materiale plastice) .
3.2. PROCES TEHNOLOGIC
Mobilierul este executat din elemente (stinghii si frize) si din complexe (rame, panouri, cutii) care prin grupari si asamblari diferite dau produsul finit. Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze :
Uscarea cherestelelor. Pentru fabricarea mobilei, cheresteaua trebuie sa aiba o umiditate de 8-10%, umiditate care se realizarea prin uscare. Uscarea cherestelei consta in eliminarea apei libere si legate din lemn. Se realizeaza prin doua procedee si anume : uscarea in aer liber (naturala) si in instalatii speciale (artificiala).
Croirea materiei prime pentru realizarea pieselor se executa dupa dimensiunile prevazute in proiect.
Fasonarea pieselor se realizeaza prin operatii de frezare, cepuire gaurire, scobire, razuire a partilor componente.
Furniruirea se realizeaza pentru a infrumuseta mobila.
Slefuirea urmareste netezirea suprafetelor.
Ambalarea sau montarea consta in imbinarea elementelor constructive, ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabilite. Se utilizeaza doua sisteme : asamblarea fixa (imbinari, innadiri, incheieturi) si ansamblarea demontabila. Imbinarea mobilei se face cu clei, suruburi si cu accesorii metalice demontabile. Imbinarea cu clei se face in cep si scobitura, in taietura pentru elemente, prin innadiri si incheieri la panouri si cutii.
Cepurile sunt bucati de lemn care au diferite forme si care patrund in scobituri. Acestea pot fi simple, multiple, fixe, aplicate (false), rotunde, drepte sau in coada de randunica.
Taieturile pot fi drepte si oblice, innadirile simple, duble si multiple, iar incheieturile pot fi in forma de T sau in unghi.
7. Tapitarea mobilei (paturi, divane, fotolii, scaune, taburete) se
efectueaza pe scheletul de lemn folosind materiale de legatura si fixare (sfoara de canepa, cuie pentru tapiserie, agrafe, capse), materialele de umplere (iarba de mare, talaj industrial, scama de bumbac, lana, etc) si elemente de acoperire si decorare (gips, creton, plus, stofa de mobila) in diferite culori si desene. Dupa tipul constructiei, tapiteria poate fi de doua feluri : fixa si detasabila.
Finisarea are ca scop prelucrarea suprafetelor pieselor pentru imbunatatirea aspectului cat si pentru protejarea mobilei si poate fi : opaca sau transparenta. Finisarea opaca se realizeaza prin aplicarea unor pelicule de email sau vopsele, care acopera textura lemnului. Aceste materiale se aplica cu pensula sau prin pulverizare, iar la piesele mici se face prin imersie (scufundare). Finisarea transparenta suporta urmatoarele operatii : slefuirea uscata si umeda, decolorarea (cu apa oxigenata, acid oxalic, etc), chituirea, baituirea (colorarea suprafetei cu substante de coloranti fara a acoperi textura lemnului), umplerea porilor si grunduirea. Metodele de finisare transparenta sunt :
-finisarea transparenta cu sarlac, carepoate fi cu luciu (lustruit, oglinda) sau cusemiluciu;
-finisare transparenta cu nitrolac;
-finisare transparenta cu poliester, la care se foloseste un amestec de rasina poliesterica;
Ornamentatiile se folosesc doar pentru mobila fina si consta in incrustatii simozaicuri numite ornamentatii plane sau in diferite forme arhitecturalesi scluptate numite si ornamentatii plastice.
Mobila asamblata apoi este dusa in magazia de produse finite, unde se face receptia calitativa a ansamblului, ambalarea si depozitarea in vederea expedierii.
CAP.IV.MOBILIERUL.STUDIU DE CALITATE
CLASIFICAREA
Cunoasterea clasificarii mobilei ajuta la realizarea unei grupari rationale a
mobilei in timpul depozitarii, cat si in expozitiile de desfacere din unitatile cu amanuntu. Mobila se poate clasifica sin mai multe puncte de vederesi anume:
1.Dupa materiile prime utilizate: - din lemn masiv;
-din PAL;
-din panel;
-din PFL;
-din placaj;
din materiale combinate;
2.Dupa modul de constructie: -mobila corp;
3.Dupa nuntionalitate: -de depoziare ( dulap, bufet, biblioteca);
4.Dupa modul de asamblare: -mobila nedemontabila;
5Dupa finisare:-transparent;
6.Dupa modul de aranjare in incaperi: -mobila aparenta;
7.Dupa realizarea ornamentatiei si elementelor decorative:
-mobila artistica cu elemente decorative modelate, realizare prin profilare si scluptura;
8.Dupa stil: -stil casic:Renastere, Baroc, Regence, Ludovic al XV-lea, Ludovic al XVI-lea, Empire, Biedemaier;
9.Dupa destinatie: - pentru uz casnic, care se livreaza in piese separate sau in garnituri pentru dermitor, sufragerie, bucatarie etc.
Principalelerepere simple care intra in constructia produselor de mobilier sunt:
-Lonjeronul- elementul de legatura longitudinal al ramelor sau al cadrelor;
-Traversa- elementul de legatura in sensul transversal, al ramelor sau al cadrelor; pot fi la extremitatile ramei si se numesctraverse de capete/superioare inferioare si in interiorul ramelor numindu-se traverse intermediare;
-Montantul - este element de legatura utilizat in sens vertical utilizat in constructia ramelor sau cadrelor; cand montantul are rol decorativ se numeste lezena;
-Piciorul - element de sustinere (sprijin) al corpurilorde mobila, al paturilor al meselor, scaunelor;
-Balustru - element de sectiune circulara sau poligonala, care intra in general in structura spatarului scaunelor;
-Bratul- element de sprijin a mainilor folosit la scaune, fotoliisi canapele;
-Legatura - element ce serveste la consolidarea a doua sau mai multe elemente;
-Coltaru - element de forma triunghiulara si are rol de a consolida imbinarile de colt la rame, cadre sau cutii;
-Sipca de acoperire - element folosit pentru acoperirea rosturilor sau a accesoriilor metalice ;
-Bara de haine - element avand rol de a sustine hainele asezate pe umerase;
-Glisiera - element pe care aluneca sertarele;
-Bara pentru cravate - element cu rol de sustinere a cravatelor;
-Opritorul - element cu rol de limitare a cursei unui element sau complex mobil;
Reper complex este o grupare de mai multe repere simple asamblate in diferite forme. Din categoria reperelor coplexe fac parte:
-Rama - are forma poligonala si este alcatuita din doua lonjeroane/montanti si doua trverse; ramele pot fi simple, placate simpl sau dublu, cu tablii;
-Panolul complex - se executa in doua sisteme constructive:
a) panoul din lemn masiv - construit prin nadirea amai multor repere simpledin lemn masiv, cu grosime mai mare de 5 mm;
b) panoul placat - construit dintr-un panou de baza (PAL, PFL, placaj, panel) acoperite pe una sau ambele fete cu foi de furnir estetic (furniruite) sau folii de material plastic (casetate) cu rol de protectie si de decorare;
Dupa pozitia pe care o au in structurapiesei de mobila, panourile pot fi: de rezistenta (capat de pat, pereti laterali, tavan, fund, pereti despartitori) si de compartimentare (usi, polite);
Subansamblul este ogrupare de repere simple si complexe asamblate prin diferite solutii constructive ce constituie o parte distincta in structura produsului finit. In constructia mobilei intra ca subansambluri:
-Corpul - este alcatuit dintr-o grupare de repere simple si complexe asamblate sub forma de cutie, formata din pereti laterali, tavan, fund, fiind subansamblul determinant al mobilei corp;
-Sertarul - este construit dintr-un cadru si un panou simplu;
-Ruloul - este construit din gruparea unui panou flexibil si a unui dispozitiv de rulare si ghidare;
Ansamblul este alcatuit din totalitatea reperelor simple, complexe si a subansamblurilor asmblate prin diferite soluti constructive, constituind produsul finit. Principalele parti componente ale mobilierului din lemn le gasim in ansambluri: dulap, pat, scaun, masa.
-Dulapul - alcatuit din subansamblurile: tavan, fund, usa, perete despartitor, polita, socul si reperele: barade haine, bara de cravate, bagheta, opritor, sipca de acoperire, spate, picior;
-Patul - alcatuit din subansamblurile: capat de pat, rama de tablie, laterala de pat, somnierasi reperele: balustru tablie;
-Scaunul - alcatit din subansamblurile: sghelet, sezut, spatarsi reperele: legatura, arc legatura, arc spatar, brat;
-Masa - alcatuita din subansamblurile: cadru de picioare, centura cu picioare, placa, placa prelungitoare, sertar si reperele: fata sertar, laterale sertar, spate sertar, fund sertar, glisiera, picior;
Sortimente de mobila:
Principalele tendinte actuale in productia si consumul de mobila sunt:
scaderea interesului pentru mobilierulstil/traditional in favoarea unui mobilier care corespunde vieti contemporane;
structura si forma pieselor de mobilier este subordonata cresterii gradului de confort;
se folosesc, in afara de lemn, mase plastice si metale;
se extinde mobilierul comus, modulat cu elemente modulate interschimbabile;
se prefera mobila nature sau cu finisaj mat;
apar mebile pneumatice (gonflabile).
In scopul satisfaceri celor mai diferite preferinte ale cumparatorilor, mobila se livreaza in comert intr-un sortiment foarte bogat. Sortimentul de mobila care se comercializeaza cuprinde garnitura pentru dormitoare, camere combinate, camere de zi, camere pentru copii, sufragerii, bucatarii, hol si piese separate.
Sub denumirea de garnitura se intelege piesele necesare pentru mobilarea spatiului cu o anumita destinatie. Garniturile se deosebesc intre ele prin felul materiilor prime si auxiliare din care s-au optinut, modul de finisare, felul tapiseriei, felul si numarul pieselor componente. Pentru identificarea comerciala ele poarta denumiri si simboluri.
Garnitura de dormitor este ansamblul de mobilier care cuprinde ca piese caracteristice dulapuri (sifonierul) cu 2,3 sau 4 usi, patul (uana sau doua persoane),
Noptiera, toalea , taburete cu sau fara alte piese.
-Dulapul se executa demontabil. Usile si pereti laterali se executa din PAL sau panel, furniruite la exterior cu furnire estetice, iar la interior cu furnir de fag sau paltin. Peretii laterali se monteaza la partea inferioara in soclu, iar la partea superioara in coroana. Spatele este executat din placaj. Dulapul poate avea si o mica vitrina.
-Patul se executa demontabil, fiind format din : doua tablii, doua parti laterale si somniera simpla sau dubla. Somniera poate avea mai multe executii: cu arcuri incorporate tip "elasta" acoperite cu iarba de mare, cu burete de poliuretan pe chingi elastice sau pe arcuri.
-Noptierele se executa intr-o constructie fixa din urmatoarele piese: placa sau blatul, soclul cu picioarele, peretii laterali si usa, executie din PAL furniruit si spatele executat din placaj sau PFL.
-Toaleta este o masuta joasa cu un unul sau doua dulapioare si o oglinda montata intr-o rama de lemn sau numai pe un mic suport.
-Taburetul este un scaunel rotund sau patrat fara spatar.
Garniturile de dormitor difera intre ele. De exemplu dormitorul "Felicia" se executa din panouri PAL furniruite cu furnir de paltin sau mahon, finisate transparent cu luciu. Tapiseria se executa cu miezuri elastice din arcuri incorporate, folosind ca umplutura poliuretanul si vata industriala. Dormitorul se compune din dulap cu doua usi si corp superior cu doua usi, dulap cu trei usi si corp superior cu trei usi, pat de doua persoane cu doua somniere, doua noptiere, toaleta, taburet. Dormitorul "Romantic" se executa din panouri PAL furniruite cu furnir de cires prezentand sculptura din lemn. Dormitorul se compune din doua dulapuri cu cate doua usi si corp superior, pat cu doua somniere, doua noptiere, toaleta cu rama oglinda, taburet si cuvertura pat.
Dormitoarele "Elvis" , "Sandra" , "Anca" , "Ceahlau" , "Clasic" , "Majestic" , "Alexandra" sunt realizate cu piese asemanatoare, avand elemente de estetizare specifice sortimentului.
Camera combinata este folosita cu functiuni multiple drept camera de odihna, dormit, adecvata unui interior intim si placut. Piesa caracteristica este divanul cu lada. Lada se poate monta in dreapta sau in stanga, dupa cerintele incaperii respective. Lada are de obicei in partea din fata o noptiera cu sertar sau nisa pentru carti. Spatele divanului poate fi tapitat cu o stofa sau poate fi lustruit. Alte piese componente din garnitura pot fi: dulapul, masa, scaunele, toaleta, si taburetele.
Camera de zi cuprinde mobilierul care se aseaza in camera unde se petrece o mare parte din timpul unei zile pentru citit, scris, servirea mesei. Garniturile existente in comert reflecta preocuparea creatorilor de modele pentru a gasi solutii corespunzatoare unor cerinte multiple, imbinand totodata utilul cu frumosul. Camera de zi cuprinde o varietate mai mare de piese: canapea, bufet, masa, scaune, fotolii, comoda, biblioteca, masa tv. De exemplu camera de zi "Miraj" se executa din panouri PAL cu furnir mahon lacuit si se compune din dulap cu doua usi cu corp superior, biblioteca, canapea extensibila, doua fotolii fixe, masa extensibila, sase scaune tapitate, masuta, bufet, birou, un scaun pentru birou.
Sortimentul de camere de zi este foarte bogat: "Viseu" , "Colentina I" , "Dacia" , "Arges" , "Malina I" , "Malina II" .
Camera pentru tineret cuprinde : dulap pentru haine, divan, biblioteca, masa de lucru si scaune. De exemplu camera "Felicia" se executa din panouri PAL, furniruite cu furnir de paltin, finisate cu luciu oglinda. Se compune din dulap cu doua usi cu corp superior, pat pentru o persoana, o noptiera, biblioteca, un birou. Camera de tineret "Alin" se executa din panouri PAL cu furnir de paltin, finisaj mat, décor aplicatii sculptura lemn. Se compune din dulap cu doua usi cu corp superior, doua corpuri biblioteca, canapea extensibila, birou, scaun birou. In aceasta grupa se mai livreaza garniturile : "Sandra" , "Sanducu" , "Andra" .
Camera pentru copii cuprinde dulap pentru haine, divan, biblioteca, masa de lucru. De exemplu camera "Sorin" se executa din PAL melaminat in culori pastel. Se compune din dulap cu doua usi, biblioteca, pat pentru o persoana, masa de lucru si scaun. Se mai livreaza sortimente ca : "Zefir" , "Buby" , "Bradut".
Garnitura de sufragerie se aseaza in camera rezervata in general pentru servirea mesei. Este compusa din masa, scaune, bufet, servanta, vitrina. De exemplu garnitura "Arges" contine bufet cu vitrina - formata dintr-un corp inferior cu usa si sertare si corp superior - biblioteca, masa tv, scaune tapisate in poliuretan. Mobila este finisata cu lac poliesteric rezistent la umiditate. Garnitura are aspect placut, linie moderna si pune in evidenta structura lemnului prin lacul folosit. Sufrageria "Regence" se executa din panouri PAL furniruit cu furnir de mahon, finisat cu luciu, decorat cu bagheta subtire aurie. Se compune din bufet, vitrina, masa extensibila, masa tv, sase scaune, canapea extensibila, masuta, doua fotolii fixe. Sufrageriile se livreaza in sortimente diverse : "Liliana" , "Putna I-V" .
Garnitura de bucatarie cuprinde : dulap/dulapuri modulate, masa, scaune sau taburete, masa chiuveta. De exemplu bucataria "Falticeni" se executa din PAL melaminat alb si se compune din bufet cu vitrina, masa, doi tabureti. Bucataria "Rustic" se executa din lemn de brad baituit, fara luciu. Se compune din doua corpuri inferioare, doua corpuri superioare cu doua usi, corp superior cu vitrina, masa, patru scaune, masa chiuveta, suport prosop, cos de paine. Garnitura de bucatarie se livreaza in sortimente diverse ca : "Dafin" , "Iulia" , "Irina" , "Cora" , "F2" , "Selena" , "Georgiana" .
Garnitura de hol este destinata primirii oaspetilor si odihnei. Sunt formate dintr-o canapea fixa/extensibila, doua fotolii si o masuta joasa. Tapiteria este realizata cu arcuri cu burete de poliuretan sau cauciuc spongios. De exemplu garnitura "Nicopole" se executa cu brate si picioare din lemn sculptat, finisat cu luciu, se compune din : canapea extensibila si doua fotolii fixe. Garnitura "Dulcineea" se executa cu tapiterie din perne detasabile si se compune din canapea trei locuri extensibila, canapea doua locuri fixe, fotoliu si colt. Se remarca marea diversitate "Mona Lisa" , "Montana" , "Maxim" , "Tango" , "Caraiman" .
Ca piese separate se comercializeaza :
fotolii fixe, pat cu perne detasabile, de colt ;
scaune fixe, pliante, de bucatarie, taburete, balansoare ;
dulap cu 2 usi, 3 usi, 4-5 usi ;
mese fixe, extensibile, pliante, mese tv, telefon ;
biblioteci fixe, modulate ;
vitrine ;
baruri ;
cuiere pentru haine ;
birouri, birou pentru scolari ;
pat simplu, dublu ;
canapea obisnuita, de colt, extensibila ;
corpuri suspendate pentru bucatarie ;
patut copil, tarc.
CARACTERISTICI DE CALITATE DEFECTE
Mobila face parte din categoria bunurilor de larg consum cu folosinta
indelungata si satisface nevoile utilitare precise in mobilarea locuintelor sau a spatiilor social-administrative.
Calitatea produselor reprezinta totalitatea proprietatilor unui produs, masura in care el satisface necesitatile societatii ca rezultat al performantelor tehnico-economice si estetice, al gradului de utilitate si eficienta economica pe care le asigura.
Calitatea se prezinta sub doua aspecte distincte : calitatea industriala si calitatea comerciala. Se intelege prin calitatea industriala conformitatea produsului cu normele tehnice de fabricatie si standarde si se refera la calitatea materialelor, calitatea prelucrarilor, calitatea finisarii, etc. Se intelege prin calitate comerciala satisfacerea nevoilor utilizate, estetice, de confort, nivel de pret, calitatea finisarii, modul de prezentare si concordanta cu gustul publicului la un moment dat.
Cu ocazia receptionarii calitative se analizeaza calitatea materialelor intrebuintate, modul de executie si finisare a obiectelor. Totodata se fac aprecieri de ordin estetic, privitoare la stil si la modul de prezentare al pieselor.
Calitatea materialelor utilizate trebuie sa corespunda prevederilor standardelor si normelor in vigoare. Un indice de calitate al cherestelei care influenteaza hotarator calitatea mobilei este umiditatea, se admite o umiditate de maxim 12%, pentru a asigura integritatea piesei in timp. Materialul lemnos trebuie sa fie de buna calitate, fara defectiuni vizibile, ca : putregai, mucegai si coaja infundata, gauri de insecte, noduri, adancituri, crapaturi, pungi de rasina, lemn incins - defectele admise trebuie sa fie ingrijit repartizate, sa nu prezinte ondulari, zgarieturi, inegalitati la suprafata, lipsite de furnir. Calitatea panelului este stabilit in functie de defecte. PAL-ul si PFL-ul nu trebuie sa prezinte defecte ca : suprafete cu asperitati, coloratii neuniforme, densitate neuniforma, umflaturi, dezlipiri de miez. Furnirul trebuie sa fie de calitate buna la asamblarea si imbinarea lui trebuie sa se tina seama de cerintele estetice, intrucat aceasta determina in mare masura aspectul placut al produsului finit. Cerinta de calitate cea mai importanta a cleiurilor este consistente si starea de prezentare pentru a putea forma un strat de grosime uniforma si a patrunde superficial in porii lemnului. Lacurile trebuie sa prezinte rezistenta la caldura, la actiunea apei si sa confere luciu. Accesoriile metalice trebuie sa fie ingrijit executate, sa functioneze cu usurinta, sa nu aiba urme de oxidare, iar culoarea lor sa fie armonizata cu cea a lemnului. Tapiteria sa aiba stofa in ton cu culoarea mobilei, sa fie bine intinsa, fara cute, sa aiba rezistenta la uzura prin frecare, iar arcurile sa nu produca zgomot la asezare. Sticla, oglinzile sa fie clare, fara defecte.
Modul de executie trebuie sa corespunda normelor tehnologice. Se controleaza executia muchiilor (sa fie usor rotunjite), imbinarea ansamblurilor trebuie sa fie executata solid prin incleiere, iar cepurile sa fie asezate la locurile lor. Usile si sertarele trebuie sa se manipuleze cu usurinta, fara a se bloca sau a freca pe glisiere. Soclul si picioarele mobilei trebuie sa prezinte stabilitate pe suprafetele plane. Slefuirea sa fie executata fara urme de prelucrare si aschiere.
Finisarea mobilei are o deosebita importanta, astfel, suprafata trebuie sa fie fara pete de clei si ulei, cu baituire uniforma, pelicula lacuita continua, luciul uniform, fara zgarieturi, fara incretituri, dungi, exfolieri. La mobila vopsita, pelicula sa fie uniform colorata, uniform repartizata pe grosime, fara urme de pensula sau aglomerari de vopseaua sau pete de alta culoare. Lacuirea trebuie sa fie formata dintr-un strat continuu, transparenta, distingandu-se bine structura lemnului.
Conditiile de calitate se stabilesc in functie de particularitatile de constructie
ale tipul de mobila, respectiv : mobila masiva, mobila curbata, mobila tapitata.
VERIFICAREA CALITATII
Verificarea calitatii mobilei se face la locul de productie, de catre organul de
control al calitatii din intreprindere (CTC). Se realizeaza prin :
Verificarea bucata cu bucata sau verificarea individuala aplicate produselor la controlul final, fiind controlat fiecare produs daca corespunde conditiilor generale de calitate prescrise.
Verificarile de lot se fac prin sondaj asupra unui esantion (produse) din lotul de produse fabricate. In fabricile de mobila se aplica pentru produsele fabricate in serie mare, cum sunt scaunele curbate, scaunele tamplaresti, tapiterii pentru mobila sau parti componente de mobila.
Aprecierea calitatii mobilei se realizeaza pe baza unor analize organoleptice si analize fizico-mecanice.
Analiza organoleptica. Prin aceasta se verifica ,modul de finisare,
examinand calitatea furniruirii, a baituirii, lustruirii sau vopsirii.
Se verifica modul de executie a mochiilor, imbinarea ansamblurilor sa fie executate fara spatii libere. Se incearca mobilitatea usilor si a sertarelor precum si stabilitatea soclului si a picioarelor mobilei pe o suprafata plana.
Verificarea calitatii accesoriilor metalice se realizeaza prin incercarea modului de functionare a broastelor, balamalelor, precum si gradul de finisare.
Analiza fizico-mecanica. Urmareste stabilirea umiditatii lemnului folosit,
iar determinarea greutatii specifice ajuta la identificarea esentei de lemn. Rezistenta asamblarii mobilei si a materialelor folosite se determina analizand modul de comportare a pieselor la diferite solicitari statice si dinamice.
Rezistenta mobilei se poate verifica si in depozite. Scaunele se reazema pe picioarele din fata si se apasa pe spatar. Prin aceasta apasare picioarele nu trebuie sa se clatine. Mesele se reazema pe doua picioare si se imping inainte si lateral. Prin aceasta miscare picioarele meselor nu trebuie sa se miste in locasurile de asamblare. Dulapurile cu usile inchise se reazema pe picioarele din spate si se balanseaza constatandu-se daca subansamblurile se misca (scartaie) si daca usile se inchid usor.
Rezultatele incercarilor se consemneaza intr-un buletin de incercare care va insoti mobila. Acesta cuprinde : felul incercarii, proba, cicluc, sarcina, numarul de solicitari, deformatia, concluzii asupra pieselor incercate.
Verificarea calitatii mobilei in reteaua comerciala cu amanuntul cuprinde :
verificarea modului de ambalare ;
verificarea marcarii ;
verificarea identitatii cu modelul contractat ;
verificarea calitatii materialelor ;
verificarea calitatii executiei ;
verificarea calitatii finisarii (aspectului) .
Piesele gasite corespunzatoare din toate punctele de vedere se marcheaza
vizibil cu stampila "RECEPTIONAT" ; pentru cele necorespunzatoare se incheie un proces-verbal de refuz. Mobila refuzata la receptie va fi reconditionata si prezentata ca un nou lot de marfa.
In caz de neprezentare a receptionerului ICRM-ului, in termenul legal, intreprinderea producatoare poate livra produsele pe propria sa raspundere, dupa ce organul de receptie din fabrica a verificat produsele si a aplicat pe ele stampila de "AUTORECEPTIONAT" .
MARCAREA, AMBALAREA, DEPOZITAREA,
MANIPULAREA, TRANSPORTUL SI EXPUNEREA MOBILEI
Marcarea mobilei se face prin stampilarea sau etichetarea fiecarei piese pe una din partile ascunse, la vedere, cu urmatoarele mentiuni : emblema intreprinderii producatoare, numarul si localitatea unitatii producatoare, tipul mobilei, seria garniturii, anul fabricatiei, stampila CTC, numarul STAS sau NI.
Ambalarea se face numai dupa marcarea si punerea semnului CTC. Trebuie sa fie astfel facuta incat sa asigure protectia mobilei pe timpul transportului. Partile mobilei : usi, sertare, sa fie bine imobilizate. Partile fragile (geamuri, oglinzi) sa fie ambalate separat in ambalaje speciale.
Exista trei sisteme de ambalare a mobilei : sistemul A, in hartie, sistemul B, cu hartie si rame de lemn pentru protectie, sistemul C, in hartie si in lazi de lemn.
Sistemul de ambalare A intrebuinteaza hartia de ambalaj si cartonul ondulat pentru mobila corp cu finisare opaca, hartia de matase, hartia de ambalaj si carton ondulat pentru mobila corp finisata cu luciu si hartia de matase si penel elastice executate din hartie si talas industrial pentru mobila curbata.
Sistemul B intrebuinteaza hartie de matase, hartie de ambalaj, carton ondulat si rame simple de lemn sau rame de lemn in forma de gratar, in cazul cand mobila se transporta in vagoane sau in autocamioane.
Sistemul C intrebuinteaza hartie de matase, hartie de ambalaj, tampoane de amortizare, sipci de fixare interioara, carton ondulat, mobila fiind apoi introdusa in lazi cu panouri, care au spatii intre scanduri sau in lazi cu panouri pline. Cand transportul se face pe cale maritima, se intrebuinteaza hartia parafinata. Pe partea exterioara a lazii se stampileaza cu vopseaua rezistenta urmatoarele : denumirea intreprinderii producatoare, tipul mobilei, numarul de ordine al coletului si inscriptia "A nu se aseza pe muchie" .
Manipularea mobilei se face cu multa grija, cu ajutorul chingilor sau al carucioarelor de transport, fara a se tranti.
Depozitarea mobilei se face in incaperi inchise, ferite de praf si umezeala, deoarece umiditatea prea mare duce la umflarea mobilei si la dezlipirea partilor componente. Temperatura depozitului trebuie sa fie cuprinsa intre 10 C si umiditatea relativa a aerului de 40-50 %. Mobila trebuie ferita de schimbarile bruste de temperatura, de curentii puternici de aer, de actiunea directa a razelor solare.
Depozitele trebuie sa fie prevazute cu aparate pentru controlul temperaturii si umiditatii relative. Mobila se depoziteaza pe principiul paletizarii, pentru a se evita deformarea, degradarea si pentru usurarea operatiunilor de manipulare.
Transportul mobilei se face in vagoane de cale ferata sau cu mijloace auto acoperite, iar coletele trebuie acoperite pentru a evita deteriorarile.
Expunerea mobilei se realizeaza in magazine sub forma de expozitie, urmarind a se scoate in evidenta incadrarea pieselor in spatiu, linia arhitecturala, utilitatea, dimensiunile si finisajul.
CAP. V. DISTRIBUTIA SI PROMOVAREA MOBILEI
DISTRIBUTIA
Conceptul de distributie:
Politica de distributie reorezinta ansamblul deciziilor economicesi tehnice, ce duc la derularea performanta aactivitailor necesare si a relatiilor ce se stabilesc intre agentii economici in veredrea punerii marfurilor la dispozitia consumatorilor sau utilizatorilor finali.
Distributia se refera la circuitul fizic si economic al produselor, la sistemul de relatii ce intervin intre agentii de piata, la activitati ale unei mase largi si eterogene de unitati apartinand mai multor ramuri economice. Continutul distributiei cuprinde patru categorii de elemente:
a. Traseul parcurs de marfuri de la producatorul sau pana la consumatorul sau final;
b. Operatiile prin care se realizeaza transferul dreptului de proprietate asupra produselor (vanzare-cumparare, concesionare, consignatie, etc);
c. Distributia fizica (logica comerciala) - ansamblul proceselor operative la care sunt supuse produsele pe traseul catre conumator;
d. Aparatul tehnic care realizeaza aceste procese si operatii (unitasi, dotari, personal);
Canale de distributie:
Canalul de distributie reprezinta succesiunea transferului titlului de proprietate realizata pe un anumit intinerar, pe care il parcurge produsul de la producator la consumator. El este inteles drept un ansamblu coerent de utilitati si functiuni asigurate de agentii economici, ce deruleaza un fascicol de fluxuri intre cele doua capete ale canalului.
Bert Rosenbloom prezinta procesul distributiei drept o suita de 5 fluxuri parlele :
-Fluxul negocierilor priveste ansamblul tratativelor ce se deruleaza intre partenerii actelor de schimb ; are drept scop "trasarea" circuitului pe care il va parcurge marfa si stabilirea transformarilor tehnice si economice pe care acesta le va suferi; presupune stabilirea responsabilitatilor celor ce urmeaza sa se implice in procesul distributiei ; -Fluxul transferurilor titlului de proprietate priveste trecerea sucesiva a acestui titlu de la un partener la altul al actului de schimb; nu cere ca toti intermediarii de distributie sa fie implicati in respectiva operatiune; antreneaza obligatoriu si un flux al platilor pentru produsul care-si schimba proprietarul;
-Fluzul informational se refera la transmiterea unor informatii necesare procesului de distributie atat pe ruta de la producator la consumator, cat si pe circuitul invers; interventia tuturor intermediarilor nu este necesara nici in acest caz;
-Flucxul promotional cuprinde mesajele adresate pietei cumparatorilor potentiali si care mesaje preced sau insotesc fluxul produsului; implicarea participantilor la distributie in acest flux este diferita, in raport cu efectele respectivei activitati asupra utilizatorului final al marfii;
-Flucxul produsului reprezinta deplasarea fizica a produsului de la producatorul acesteia la consumatorul final; nu se cere sa evolueze paralel cu celelalte; criteriul ales pentru optimizare parcursului produsului isi va pune semnificativ amprenta asupra rutei pe care o va parcurge produsul;
-lungimea- reprezentata de numarul de verigi intermediare prin care trec produsele de la producator la consumatorul final;
latimea - determinata de numarul de unitati de acelasi fel, ce asigura distributia unui produs in cadrul fiecarei etape a rutei de distributie;
adancimea - exprima gradul de profunzime (apropiere) a ultimului intermediar din fluxul distributiei de consumatorul produsului;
Tipuri de canale :
Producator Consumator
Producator Intermediar Consumator
Producator Mai multi intermediari Consumator
Pentru distributia mobilei este utilizat canalul producator consumator
Forne de distributie:
Acestea se refera la ansamblul caracteristicilor operationale ale ultimei vergi a canalului de distributie, cea care intra in contact cu consumatorul final. Distributia mobilei se poate realiza prin 2 forme:
A.Distributia directa se realzeaza atunci cand producatorul utilizeaza reprezentantii proprii pentru a vinde produsele direct consumatorilor finali . Cuprinde urmatoarele modalitati de realizare:
-utilizarea fortelor proprii de vanzare pentru comercializarea produselor la domiciliul/sediul cumparatorilor; agentilor de vanzare amobilei realizaza vinzarea propri-zisa , prospecteaza piata , culeg informatii despre piata, asigura comunicarea personalizata cu clientii, presteaza diverse servicii catre acestia (transport, montare);
-distributia prin inernet reduce foarte mult costurule de comercializare si cunoaste o dezvoltare importanta in ultima perioada de timp;
B.Distributia prin detailisti, formula cea mai utilizata pentru mobila fiind magazinele specializate - comercializeaza o singura categorie de produse intr-un sortiment larg;
In comertul cu mobila, reteaua comerciala de detalii utilizeaza sloane de prezentare, care expun si preiau comenzi. O astfel de retea este MOBEXPERT.
Distributia fizica (Logistica comerciala):
Distributia fizica reprezinta miscarea si manipularea bunurilor economice de la locul unde acestea sunt produse, la cel care sunt utilizate sau consumate, precum si toate activitatile adiacente antrenate de acest proces.
Obiectivul central il constituie furnizarea bunurilor potrivite in locul si momentul potrivit in conditiile minimizarii costurilor de distributie si maximizarea serviciilor oferite .
Serviciile pe care cumparatorii le asteapta de la distribuitor se refera la prezenta produsului la un anumit moment si intr-un anumit loc, disponibilitatea produsului, calitatea acceptabila a produsului. In plus unii cumparatori pot solicita si alte servicii: tratarea operativa a comenzilor, livrarea rapida aproduselor comandate, inlocuirea cu promtitudine ale ale distributiei fizice se refera la:
a. Transportul produselor - reprezinta una din activitatile de baza ale peocesului, putand ajunge pana la 2/3 din totalul costurilor. Principalele decizii in domeniul acesta privesc alegerea rutelor de transport, optiunea pentru mijlocul de transport folosit si stabilirea frecventei cu care urmeaza sa se efectueze aceasta activitate.
b. Programarea si controlul stocurilor - deciziile in activitatea de stocare presupune compararea costurilor cauzate de stocurile mari cu vanzarile si profiturile realizate. Cunoasterea momentului lansarii comenzii si estimarea corecta a cantitatii elimina riscurile de uzura a produselor sau riscul rupyurilor destoc.
c. Depozitarea- este necesara deoarece productia de mobilier si vanzarea acestora sunt foarte rar sincronizate.
PROMOVAREA
Promovarea in activitatea de marketing reprezinta anamblul actiunilor de imulsionare a patrunderii produselor pe piata si stimulare a vanzarii. Rolul promovarii in marketing este sa se realizeze apropierea dintre produse si destinatarii sai si sa satisfaca cerintele reale ale consumatorilor. Orice firma indiferent de pozitia sa pe piata trebuie sa aiba o politica promotionala cu conditia ca informatiile trimise catre clieti sai sa feie in concordanta cu realitatea. In caz contrar actiunile promotionale pot afecta negativ imaginea firmei pe piata.
Forme de promovare:
Publicitatea si reclama cuprinde ansamblul actiunilor de comunicare
impersonala platite de o societate producatoare de mobila, realizate prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa cu scopul informarii tintelor vizate. Publicitatea comerciala urmareste sa atraga atentia, sa suscite interesu, sa provoace dorinta si sa incite clientul la achizitionarea produsului. Principalele componente sunt:
mediul de publicitate - cele mai folosite medii sunt cele ale comunicarii in masa(presa, tv-ul, radioul, internetul);
suportul publicitar - in situatia in vare presa reprezinta mediul de publicitate ales, suportul este o anumita revista;
mesajul publicitar - esre idea ce se vrea a fi transmisa si care imbraca diferite forme in functie de mediul si de suport;
sloganul - reprezinta mesajul publicitar format, de regula, din 5-8 cuvinte , care sa semnaleze produsul; Publicitatea are si unele dezavantaje. Ea presupune costuri ridicate care cresc costul produsului si poate deveni un factor de stres pentru consumatori.
Promovarea vanzarilor reprezinta totalitatea actiunilor care constau in
acordarea de stimulente pe termen scurt in plus fata de avantajele oferite de produs cu scopul de a incuraja vanzarea acestuia. Pentru consumatori promovarea vanzarilor ofera beneficii concrete : platesc mai putin, cumpara mai mult cu acelasi pret, primesc cadou.
Vanzarea personala reprezinta prezentarea orala facuta intr-o conversatie cu
unul sau mai multi cumparatori potentiali a produsului avand drept scop vanzarea acestuia. Se practica, de regula, de catre agentul de vanzari.
Aspectele importante ale vanzarii personale sunt :
arta de a vinde presupune ca agentul de vanzari sa aiba talentul si pregatirea profesionala corespunzatoare ;
negocierea vanzarilor presupune elaborarea unei strategii si aplicarea practicilor eficiente de negociere ;
marketingul de relatie presupune cultivarea unor legaturi permanente intre agentul de vanzari si beneficiarii importanti ;
Relatiile publice presupun stabilirea unor legaturi bune cu cele mai
importante organisme publice si urmaresc sa cultive publicului un sentiment de incredere in capacitatea firmei de a satisface exigentele consumatorilor. Compartimentul de relatii publice ale intreprinderii desfasoara activitati precum relatia cu presa, publicitatea produsului, lobby, imaginea, prestigiul firmei.
Obiectivul principal al relatiilor publice este instaurarea in randul unei parti cat mai mari a publicului a unui climat de incredere in firma respectiva. Se realizeaza prin congrese, simpozioane, expozitii, conferinte, sponsorizari a unor activitati culturale, publicatii.
Relatiile publice au acelasi efect asupra publicului ca si publicitatea, dar cu costuri mult mai mici.
CAP. VI. INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A PRODUSELOR FINITE
CONTABILITATEA STOCURILOR
Stocurile reprezinta active circulante materiale, deci mijloace economice
destinate consumului sau vanzarii. Stocurile se consuma de la prima utilizare, transmitandu-si integral valoarea asupra produselor realizate. Din punct de vedere financiar, ele sunt componente ale activului patrimonial.
Stocurile se clasifica dupa mai multe criterii :
a) dupa apartenenta la patrimoniu avem :
stocuri ce apartin societatii ;
stocuri ce nu apartin societatii ;
b) dupa provenienta lor avem :
stocuri cumparate, provenite din achizitii de la terti ;
stocuri fabricate, provenite din productie proprie ;
Stocurile cuprind urmatoarele categorii :
Materii prime - participa direct la realizarea produselor si se regasesc
integral in acestea ;
Materiale consumabile - participa indirect la procesul de productie si nu se
regasesc in produsele realizate (materiale auxiliare, combustibil, materiale de ambalat, piese de schimb, seminte, furaje, alte materiale) ;
Materiale de natura obiectelor de inventar - stocuri ce nu indeplinesc
simultan cele doua conditii pentru a fi considerate mijloace fixe ; au fie valoare mai mare de 800 RON si durata de folosinta mai mica de un an, fie valoare mai mica de 800 RON si durata de folosinta mai mare de un an ;
Produse - stocuri realizate din productie proprie sub forma de : produse
finite, semifabricate, produse reziduale ;
Animale si pasari - destinate vanzarii ;
Productia neterminata - ce nu au parcurs toate fazele procesului tehnologic
Marfuri - stocuri achizitionate in scopul revanzarii in aceeasi stare ;
Ambalaje - stocuri ce insotesc produsele si marfurile pe parcursul
transportului si depozitarii lor, avand rol de protectie.
Stocurile se reflecta in contabilitate prin conturile din clasa 3 a PLANULUI GENERAL DE CONTURI.
Conturile functioneaza dupa regula de activ, incep sa functioneze prin a se debita :
se debiteaza cu existentul initial si cu cresterile de activ - la intrarea in
gestiune a stocurilor : achizitie 401,4426 ; aport la capital 456 ; productie proprie 711 ; donatie 7582 ; plus la inventar
se crediteaza cu diminuarile de activ - la iesirea din patrimoniu a stocurilor:
vanzare 411,4427 ; dare in consum 601, . , 608 ; retragere aport 456 ; donatie 6582 ; minus la inventar 6688 ; distruse in calamitati
soldul final debitor de la sfarsitul perioadei reflecta stocurile existente in
gestiune la un moment dat.
Stocurile se pot contabiliza prin doua metode :
metoda inventarului permanent ;
metoda inventarului intermitent.
Inventarul permanent este utilizat in majoritatea societatilor comerciale si
presupune urmatoarele etape de inregistrare :
valoarea stocului la inceputul lunii se gaseste in soldul initial debitor al
conturilor din clasa 3 ;
intrarile din timpul lunii se inregistreaza pe debitul conturilor din clasa 3 ;
iesirile din gestiune se inregistreaza pe creditul conturilor din clasa 3 ;
valoarea stocului la sfarsitul lunii se determina prin relatia :
Val. stoc final = Val. stoc initial + Val. intrari + Val. iesiri
Este cea mai utilizata metoda de contabilitate a stocurilor, intrucat permite cunoasterea stocului existent in fiecare moment din luna si permite executarea unui control riguros in gestiunea stocurilor (iesirile din gestiune se inregistreaza cronologic).
Inventarul intermitent este utilizat optional in unitatile mici si mijlocii si
presupune urmatoarele etape de inregistrare :
valoarea stocului la inceputul lunii (provenit din inventarierea stocurilor la
sfarsitul lunii precedente) se anuleaza prin trecerea ei pe cheltuieli, in ipoteza ca stocul se va consuma sau se va vinde in luna curenta ;
intrarile in timpul lunii se inregistreaza direct pe cheltuieli ;
iesirile din timpul lunii nu se inregistreaza ;
la sfarsitul lunii se inregistreaza obligatoriu stocul final si se inregistreaza
in debitul conturilor de stocuri ;
iesirile din timpul lunii se stabilesc la sfarsitul lunii, conform relatiei :
Val. iesiri = Val. stoc initial + Val. intrari - Val. stoc final
In cazul acestei metode, conturile de stocuri se utilizeaza numai la inceputul lunii pentru anularea stocului initial si la sfarsitul lunii pentru inregistrarea stocului final. Metoda prezinta dezavantajul ca nu inregistreaza iesirile din gestiune cronologic si impune inventarierea obligatorie la sfarsitul fiecarei luni.
Stocurile se evalueaza in functie de natura lor la preturi efective si la preturi standard.
a) Evaluarea la preturi efective se poate face :
la costuri de achizitie pentru stocurile cumparate ;
la costuri de productie pentru stocurile fabricate ;
Intrarile si iesirile din gestiune se inregistreaza la cost efectiv. Pentru a
determina costul efectiv al iesirilor utilizam una din cele trei metode : CMP, FIFO, LIFO.
b) Evaluarea la preturi standarde presupune ca intrarile si iesirile sa se
evalueze la un pret fix si, separat, sa se inregistreze diferentele de pret dintre pretul standard si pretul efectiv.
CONTABILITATEA PRODUSELOR
Produsele fac parte din categoria stocurilor fabricate si cuprind trei categorii :
produse finite ;
semifabricate ;
produse reziduale ;
Evidenta in contabilitate a produselor finite se tine cu ajutorul contului 345
"PRODUSE FINITE" cu functie de activ. Incepe sa functioneze prin a se debita :
se debiteaza cu intrarile in gestiune : productie proprie 711 "VARIATIA
STOCURILOR" ;
se crediteaza cu iesirile din gestiune : scaderea din gestiune a produselor
vandute
soldul final debitor de la sfarsitul perioadei reflecta valoarea produselor
finite aflate in patrimoniu ;
Produsele intra in gestiune pe baza de RAPORT DE FABRICATIE si ies din gestiune prin vanzare pe baza de factura.
Fiind stocuri fabricate, ele sunt evaluate la cost de productie.
Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea unui produs.
Costul de productie poate fi cunoscut abia la sfarsitul lunii, cand se cumuleaza toate cheltuielile efectuate. Pentru a inregistra productia realizata in timpul lunii apare necesitatea evaluarii acesteia la un pret standard, in functie de cheltuielile lunii precedente.
Astfel, in cursul lunii intrarile si iesirile din gestiune se inregistreaza la pretul standard, iar la sfarsitul lunii, cand se determina costul de productie, se calculeaza si inregistreaza diferentele de pret.
Acestea pot fi :
favorabile, daca pretul standard este mai mare decat pretul efectiv si se
inregistreaza in rosu ;
nefavorabile, daca pretul standard este mai mic decat pretul efectiv si se
inregistreaza in negru.
Pentru inregistrarea in contabilitate se utilizeaza contul 348 "DIFERENTE DE
PRET LA PRODUSE" cu functie de activ, incepe sa functioneze prin a se debita,
se debiteaza in momentul inregistrarii diferentei de pret aferente productiei
obtinute
se crediteaza la scaderea din gestiune a diferentei de pret aferente
productiei vandute
soldul final debitor de la sfarsitul perioadei reflecta valoarea diferentei de
pret aferente productiei existente in patrimoniu.
CAP.VII. MONOGRAFIA CONTABILA
S.C. "EUROMOB" S.A. prezinta la 1 aprilie 2007 urmatoarea situatie patrimoniala :
ACTIV:
213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport" 20 000
301 "Materii prime" 10 000
345 "Produse finite" 10 000
411 "Clienti" 5 000
5121 "Disponibil la banca in lei" 30 000
5311 "Casa in lei" 5 000
TOTAL ACTIV: 80 000
PASIV:
1012 "Capital social" 60 000
106 "Rezerve" 8 000
401 "Furnizori" 12 000
TOTAL PASIV: 80 000
In cursul lunii aprilie au loc urmatoarele operatii economico-financiare :
Se achizitioneaza materii prime in valoare de 5 000 RON, TVA 19%.
401 "Furnizori" P (+) C
301 "Materii prime" A (+) D
4426 "TVA deductibila" A (+) D
Se plateste cu chitanta 50% din factura nr. 125.
5311 "Casa in lei" A (-) C
Se consuma materii prime in valoare de 12 000.
Se obtin produse finite in valoare de 18 000 RON pret de inregistrare, cost
efectiv 17 500 RON.
345 "Produse finite" A (+) D
348 "Diferente de pret la produse" A (+) D
711 "Variatia stocurilor" P (+) C
345 = 711 18 000 RON
348 = 711 500 RON
Se vand produse finite obtinute in valoare de 25 000 RON, TVA 19% .
411 "Clienti" A (+) D
701 "Venituri din vanzarea produselor finite" P (+) C
4427 "TVA colectata" P (+) C
411 = % 29 750 RON
Se descarca din gestiune produse finite vandute.
345 "Produse finite" A (-) C
348 "Diferente de pret la produse" A (-) C
711 "Variatia stocurilor" P (-) D
Se incaseaza contra valoarea facturii nr. 126.
411 "Clienti" A (-) C
5121 "Disponibil la banca" A (+) D
Se constata distrugeri de produse finite in valoare de 3 000 RON.
Se achizitioneaza materiale consumabile pe baza de aviz in valoare de 5000
408 "Furnizori - facturi nesosite" P (+) C
302 "Materiale consumabile" A (+) D
4428 "TVA neexigibila" A (+) D
% = 408 5 950 RON
Se primeste factura de la furnizor.
Se dau in consum materiale consumabile in valoare de 2 000 RON.
302 "Materiale consumabile" A (-) C
602 "Cheltuieli privind materiale consumabile" A (+) D
Regularizare TVA.
4423 "TVA de plata" P (+) C
4426 "TVA deductibila" A (-) C
4427 "TVA colectata" P (-) D
Se inchid conturile de cheltuieli si venituri.
121 "Profit sau pierdere" A (+) D
601 "Cheltuieli cu materii prime" A (-) C
602 "Cheltuieli cu materiale consumabile" A (-) C
671 "Cheltuieli priv. calamitatile si evenimente naturale" A (-) C
121 "Profit sau pierdere" P (+) C
701 "Venituri din vanzarea produselor finite" P (-) D
REGISTRUL CARTEA-MARE
ANEXE :
Documente de evidenta :
Comanda ;
Factura fiscala ;
Chitanta ;
Bon de consum ;
Nota de predare-transfer-restituire ;
Aviz de insotire a marfii ;
Nota de contabilitate.
Imagini stiluri de mobila.
Buliga I. , Redes A., Patratescu E. - Manual pentru scoli de
cooperatie, anul III "Merceologia produselor industriale" , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1970.
Ionescu Musetel I., Buiu C., Raspop G., Ciordas V., Ionescu Musetel
I. M. - Manual pentru scolile tehnice "Merceologia produselor industriale" , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1963.
Dinu U., Ghita A., Gavriliu U., Stefanescu D. - Manual pentru clasa
a XI-a, licee economice, administrative si de servicii si scoli profesionale "Merceologie" , Editura Didactica si Pedagogica R. A. Bucuresti, 1996.
Munteanu P. - Manual pentru clasa a IX-a, licee industriale cu profil
de exploatare si industria lemnului si anul I scoli profesionale "Utilajul si tehnologia fabricarii mobilei si a altor produse finite din lemn" , Editura Didactica si Pedagogica R. A. Bucuresti 1993.
Nastase V., Cotta N. - Manual pentru licee industriale cu profil de
prelucrare a lemnului, clasa a XII-a si scoli profesionale "Utilajul si tehnologia fabricarii mobilei si a altor produse finite din lemn" , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985.
Lupu C., Murari M. - Manual pentru licee industriale cu profil de
prelucrare a lemnului, clasa a X-a "Tehnologia prelucrarii lemnului" , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985.
Taranu Gh., Taranu R. - Manual pentru clasele a XI-a si a XII-a,
licee industriale cu profil de exploatare si industrializarea lemnului, anii III si IV scoli profesionale "Stiluri de mobila si tehnica executarii decoratiunilor" , Editura Didactica si Pedagogica R. A. Bucuresti, 1994.
Pentilescu M., Georgescu E. - Manual pentru scoala de arte si
meserii anul I "Fabricarea produselor din lemn" Editura Economico-Preuniversitara, Bucuresti, 2002.
Pop A. - Manual de Marketing, clasa a XII-a, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2005.
Isai V. - Manual de Contabilitate, clasa a XI-a, Editura All,
Bucuresti, 2004.
|
