SUDAREA

MB 1 - material de baza 1

ZIT 1 - zona influentata termic a materialului 1

CS - cusatura sudata

ZIT 2 - zona influentata termic a materialului 2

MB 2 - material de baza 2

1.2 ELEMENTELE UNEI IMBINARI SUDATE

 

B- latime sudurii

h- suprainaltare sudurii

p-patrunderea sudurii

H-inaltimea sudurii

Spatiul dintre elementele de sudat se numeste rostul imbinarii sudate. Acesta se alege in functie de grosimea materialului de baza si de pozitia de sudare.

1.3REPREZENTAREA ASAMBLARILOR PRIN SUDARE

Asambalrea prin sudare se reprezinta in doua proiectii, vedere sau sectiune in plan transversal si vedere in plan frontal.

Exista doua moduri de reprezentare:

Reprezentare detaliata, in sectiune, cordonul de sudura se reprezinta innegrit, cu exceptia desenelor care au ca scop redarea formei si dimensiunilor rostului

 

Reprezentarea simplificata, cordonul de sudura se reprezinta conventional printr-o linie continua groasa. Notarea simplificata se amplaseaza pe desen prin intermediul unei linii de indicatie, terminata cu o sageata ce se sprijina pe cordon, iar la celalalt capat continua cu o linie dubla de referinta. Aceasta este formata din linie continua subtire si linie intrerupta subtire, fiind paralela cu chenarul formatului sau axa cordonului.

 

Simboluri de baza in sudura:

Sudura in I

Sudura in I pe suport

Sudura in V

Sudura in V pe suport

Sudura in ½ V

Sudura in ½ V pe suport

Sudura in colt

Sudura in puncte

  Sudura in U

Sudura in ½ U

Sudura in Y

Sudura in ½ Y

Sudura cu marginile rasfrinte

Sudura cu o margine rasfrinta

Sudura in gauri

Sudura in linie

Sudura prin suprapunere

Sudura oblica

Sudura frontala in V

Simboluri secundare din sudura:

  Sudura plana

Sudura convexa

Sudura concava

Ingrosarea cusaturii se va indeparta pina

Crestaturile si neregularitatile cusaturii se

vor prelucra pentru obtinerea unei treceri line de la cusatura la metalul de baza

1.4 PROCEDEE DE SUDARE

Procedeul de sudare reprezinta ansamblul operatiilor prin care se realizeaza o imbinare sudata.

In functie de T(temperatura) si p (presiune) sudarea se realizeaza:

prin topire Ti > Tt si p=0

prin presiune Ti<Tt si p

Clasificarea procedeelor de sudare:

dupa scopul urmarit:

sudare de imbinare

sudare de incarcare

dupa modul de desfasurare a procedeului de sudare:

sudare prin topire

sudare prin presiune

dupa purtatorul de energie necesara sudarii :

sudarea cu energie termica transmisa prin corpuri solide

sudarea cu flacara

sudarea cu arc electric

sudarea cu radiatii

sudarae cu energie mecanica

sudarea prin rezistenta

dupa modul de executie a cusaturii sudate:

sudare manuala

sudare semimecanizata

sudare mecanizata

sudare automata

dupa modul de asociere a procedeelor de sudare

sudare mecanizata sub strat de flux

sudare semimecanizata MIG, MAG

sudare automata in puncte

1.5 PARAMETRII REGIMULUI DE SUDARE

Elementele regimului de sudare influenteaza nemijlocit asupra geometriei cordonului de sudura, crescind in acest fel posibilitatea alegerii rationale a regimului pentru a obtine o anumita forma a cusaturii sudate.

Influenta curentului de sudare Is Curentul de sudare influenteaza asupra adincimii de patrundere, dupa o relatie aproape liniara :

s

s este curentul de sudare in A

Coeficientul de proportionalitate K depinde de felul curentului, de diametrul electrodului si viteza de sudare.

Intensitatea curentului influenteaza neesential latimea cordonului de sudura.

Felul curentului si polaritatea influenteaza asupra cordonului de sudura. La sudarea in curent continuu cu polaritate inversa adincimea de patrundere este cu 40-50% mai mare ca la sudarea cu polaritatea directa. La sudarea in curent alternativ, adincimea de patrundere este cu 15-20% mai mica ca in cazul sudaii in curent continuu cu polaritate inversa.

La sudarea in curent continuu cu polaritate directa latimea cordonului este mai mica ca la sudarea in curent continuu cu polaritate inversa , in special in cazul sudarii cu tensiuni mari cum este cazul sudarii automate sub strat de flux.

Influenta tensiunii arcului Ua .Tensiunea arcului influenteaza nesemnificativ asupra adincimi de patrundere. Latimea cordonului este insa influentata de tensiunea arcului, cu cresterea tensiunii latimea creste aproape liniar, datorita cresterii lungimii arcului si a disiparii caldurii pe o zona lata. La sudarea mecanizata tensiunea arcului este parametrul cu ajutorul caruia se regleaza latimea dorita a cordonului.

Influenta vitezei de sudare vs viteza de sudare are o influenta complexa asupra adincimii de patrundere. La sudarea cu viteze mici (vs=0-12 m/ora) adincimea de patrundere este mica, din cauza curgerii metalului in fata arcului si a impiedicarii patrunderii caldurii in piesa supusa sudarii. Cresterea vitezei de sudare pina la o anumita valoare intre 15-25m/ora conduce la cresterea adincimii de patrundere, dupa care cu cresterea vitezei, adincimea incepe sa scada, din cauza micsorarii energiei liniare la sudare.

1.6 SUDABILITATEA ALIAJELOR METALICE

Sudabilitatea reprezinta aptitudinea unui aliaj metalic de a asigura printr-un procedeude sudare si pentru un anumit scop in imbinarile sudate, caracteristicile fizico-mecanice locale si generale prescrise pentru o constructie sudata.

Aprecierea sudabilitatii otelurilor se face in functie de :

comportarea metalurgica la sudare definita de modul cum reactioneaza otelul fata de actiunea unui anumit proces de sudare, actiune localizata in zonele de trecere si influentate termic ale sudurii

comportarea tehnologica la sudare definita ca posibilitatea de a realiza imbinari, printr-un anumit procedeu de sudare, care permit realizarea anumitor cerinte impuse prin proiectare

comportarea in constructie sudata definita de capacitatea otelului de a prelua incarcari in anumite conditii de exploatare in cazul unei structuri sudate, fara a greva siguranta constructiei.

Sudabilitatea se aprecieaza pe baza continutului de carbon echivalent:

e=C+Mn/6+(Cr+V+Mo)/5+(Cu+Ni)/15