TERMINOLOGIE

Alungire

Modificarea lungimii unei portiuni de fir în urma solicitari de întindere . Alungire absoluta este diferenta dintre lungimea finala, dupa solicitare, si lungimea initiala. Alungirea relativa este alungirea absoluta raportata la lungimea initiala , exprimata în marime relativa sau în procente. Alungirea fibrei: Modificarea lungimii fibrei datorita torsiunii si datorita solicitarii firului la întindere.

Amestec

Reunirea mecanica a fibrelor de aceeasi natura sau naturi diferite. Amestec omogen este format din acelasi tip de materie prima. Amestec eterogen este format din materii prime de diferite naturi. Amestec melanj este amestecul format din fibre de culori diferite

Ata

Firul obtinut prin rasucirea în sensul Z a doua sau mai multe fire simple torsionate în S. Ata este folosita la cusut, la brodat etc.

Balot

Modul de asezare al fibrelor pentru a fi transportate.

Caracteristica

O însusire a fibrei , a firului care se apreciaza prin indici absoluti sau specifici.( se determina experimental si se apreciaza prin valoarea medie si coeficientul de variatie sau se calculeaza pe baza valorilor medii)

Cardare

Faza tehnologica în care fibrele trec dintr-o forma dezordonata într-o forma ordonata prin destramare, paralelizare, orientare, individualizare, amestecare însotite de curatirea fibrelor de impuritati vegetale (unde este cazul) si eliminare a fibrelor scurte si nopeuri. Procesul de cardare este actiunea ce are loc asupra unui ansamblu de fibre datorita pozitiilor paralele a acelor, a vitezelor diferite si a înclinarii acelor a doua garnituri.

Coeficient de scurtare

Coeficient de scurtare prin torsionare: Raportul dintre lungimea unei portiuni de fir simplu si lungimea sa initiala (înainte de torsionare). Coeficientul de scurtare prin rasucire: Raportul dintre lungimea unei portiuni de fir rasucit si lungimea firului simplu corespunzator

Coeficientul superficial de acoperire

Coeficientul superficial de acoperire este raportul dintre suprafata firului din ochi si suprafata ochiului

Coeficient de utilizare

(Coeficient de transfer)

Raportul în care caracteristicile fibrelor se transfera în caracteristicile firului, se exprima în marimi relative sau procente. Coeficient de utilizare al rezistentei fibrelor în rezistenta firului: Reprezinta raportul dintre rezistenta firului si rezistenta tuturor fibrelor din sectiunea firului simplu. Coeficient de utilizare al rezistentei fibrelor în rezistenta firului rasucit: Reprezinta raportul dintre rezistenta firului rasucit si rezistenta tuturor fibrelor din sectiunea firului rasucit. Coeficient de utilizare al rezistentei firului simplu în rezistenta firului rasucit: Reprezinta raportul dintre rezistenta firului rasucit si rezistenta tuturor firelor simple. Coeficient de utilizare al alungirii fibrelor în alungirea firului: Reprezinta raportul dintre alungirea firului si alungirea medie a fibrelor

Coeficient de umplere volumetric

Coeficientul de umplere volumetric δ_V este raportul dintre volumul firului din ochi si volumul ochiului

Coeficient de variatie

Raportul dintre abaterea medie patratica si valoarea medie. Coeficientul de variatie limita: Coeficientul de variatie al numarului de fibre din sectiunea firului, când variatia lui se face dupa legea lui Poisson. Coeficient de variatie Bernoulli: Variatia numarului de fibre din sectiunea firului este conform distributiei Bernoulli.

Coeficient de variatie Uster: Valoarea obtina la regularimetru Uster, ce corespunde variatiei masei pe lungimea de 8 mm. Coeficient de variatie la finete: Coeficientul de variatie a masei portiunilor de 100m de fir. Coeficient de variatie la rezistenta: Coeficientul de variatie a rezistentei firului pe distanta dintre cleme de 500 mm

Contractie

Modificarea dimensiunilor firului în urma unui proces umido-termic sau termic. Contractia transversala: Micsorarea diametrului firului datorita solicitarii la întindere.

Culoare

Totalitatea radiatiilor luminoase de diferite frecvente, pe care le reflecta firele si care creeaza asupra ochiului o senzatie vizuala specifica. Culoarea natur: Culoarea firului obtinuta prin amestecul fibrelor cu culoarea proprie. Culoarea firului vopsit: Culoarea firului obtinuta prin vopsirea fibrelor sau a firului. Culoarea firului melanj: Culoarea firului rezultata din fibre vopsite în culori diferite.

Curba de deformatie

(Curba caracteristica)

Curba ce reprezinta variatia fortei de întindere în functie de alungire, pâna la rupere, pentru fibra sau fir. Lucru mecanic de deformatie: Lucru mecanic consumat pentru deformarea fibrei sau firului si reprezinta aria suprafetei delimitata de curba de deformatie si axele de coordonate. Indicele lucrului mecanic: Jumatatea din produsul dintre forta si alungirea absoluta. Modulul de elasticitate initial: raportul dintre forta specifica si alungirea relativa pentru un punct de pe curba de deformatie a fibrei sau a firului în zona de elasticitate. Modulul de elasticitate secant: raportul dintre forta specifica si alungirea relativa corespunzatoare unui punct oarecare de pe curba.

Component

Tipul de fibre care intra in componenta amestecului si se apreciaza prin caracteristici medii (determinate experimental)

Cota de participare

Proportia cu care intra un component în amestec (se exprima în marime relativa sau în procente). Cota de participare dupa masa: Procentul de participare al unui component în masa amestecului sau firului. Cota de participare numerica în masa: Proportia de participare a unui component în numarul total de fibre din amestec. Cota de participare numerica în sectiune: Proportia de participare a unui component în numarul de fibre din sectiunea benzii, a firului. Cota de participare dupa lungime: Proportia de participare a unui component lungimea tuturor fibrelor din amestec. Cota de participare dupa volum: Proportia de participare a unui component în volumul tuturor fibrelor din amestec..

Curbura

Curbura unei curbe spatiale. Reprezinta limita raportului dintre unghiul format între tangentele la doua puncte de pe curba si lungimea arcului dintre cele doua puncte, când cele doua puncte se suprapun. Curbura a doua a unei curbe spatiale sau torsiunea este limita raportului între unghiul format între binormalele la doua puncte de pe curba si lungimea arcului dintre cele doua puncte când cele doua puncte se suprapun

Defect

Variatia diametrului firului fata de diametru mediu în afara intervalului -40. +40%. Defect de grosime (defect rar) :Variatia diametrului de la + 100% pâna peste 400% fata de diametru mediu si lungimea de la sub 1cm pâna peste 4cm. De asemenea variatia de +45% cu lungimi mai mari de 8 cm si de la - 30 -.-45% cu lungimi peste 8 cm si de - 45 .-70% cu lungimi peste 8 cm. Se apreciaza prin numar/100 km.

Densitatea

Masa unitatii de volum. Densitatea fibrei: Masa în grame ce corespunde unui volum de 1 cm³ de fibra. Densitatea firului: Masa în grame ce corespunde unui volum de 1 cm³ de fir

Diametru

Diametrul fibrei: Distanta dintre doua puncte extreme ale proiectiei fibrei situate pe directie perpendiculara pe axa fibrei, exprimata în micrometrii. Diametrul firului simplu: Distanta dintre doua puncte extreme ale proiectiei firului simplu situate pe directie perpendiculara pe axa firului, exprimata în mm. Diametru firului reunit: Diametrul firului obtinut prin reunirea a doua sau mai multe fire simple. Diametrul firului rasucit: Distanta dintre doua puncte extreme ale proiectiei firului rasucit situate pe directie perpendiculara pe axa firului, exprimata în mm. Diametrul aparent: Diametrul cercului circumscris fibrei sau firului.

Dublare (reunire)

Procedeu prin care doua sau mai multe benzi sau fire formeaza un strat de benzi sau ansamblu de fire paralele. Prin dublare are loc o micsorare a variatiei numarului de fibre din sectiunea transversala, iar la benzi are loc amestecarea fibrelor în sens transversal.

Echilibru torsional

Echilibrat torsional. Capacitatea unui fir de a nu forma cârcei atunci când nu este tensionat, sau când un capat de fir, lasat liber, nu se roteste în sens invers torsiunii.

Elasticitate

Deformatia (alungirea) fibrei sau firului care dispare dupa înlaturarea fortei axiale care a determinat-o. Gradul de elasticitate este raportul dintre alungirea elastica si alungirea totala (la rupere). Modulul de elasticitate longitudinal. Raportul dintre forta specifica si alungirea relativa în domeniul alungirii elastice. Limita de elasticitate: Coordonatele punctului de pe curba de deformatie la întindere a fibrei sau firului unde tangenta la prima parte a curbei se desparte de curba. Elasticitatea întârziata. Deformatia firului care dispare dupa un anumit timp de la eliminarea fortei care a provocat-o.

Elice

Linia curba care taie sub un unghi constant generatoarea unui cilindru sau con. Elice cilindrica este curba descrisa de fibra într-un fir cu structura tubulara. Elice conica este curba descrisa de fibra într-o structura migratorie ideala

Etapa tehnologica

Un grup de faze tehnologice care au ca scop obtinerea unui semifabricat sau fir (ex. Pieptanatoria - are ca scop obtinerea benzii pieptanate (pala) în filatura de lâna pieptanata, etc)

Factor Kover

Coeficient englez liniar de acoperire

Fagotaj (brâie)

Dispunerea fibrelor pe exteriorul firului în sens transversal. Fenomen specific firelor OE filate cu rotor.

Faza

Fiecare din starile succesive ale unei transformari. Faza tehnologica: Fiecare din starile succesive de transformare a fibrelor în fir. (ex.. Cardarea, Laminarea, Pieptanarea, Filarea, etc.

Fibra

Corp filiform caracterizat prin lungime si grosime obtinut pe cale naturala si chimica. Fibre naturale: de origina vegetala obtinute de pe seminte, fructe sau diferite parti ale plantei; de origine animala: lâna, parurile si matasea; de origina minerala: sticla, azbest, tec. Fibre chimice: Fibre obtinute prin taiere, taiere controlata si rupere necontrolata a cablurilor obtinute din polimeri artificiali sau sintetici. Fibre tip bumbac, lâna etc. Sunt fibre chimice care au lungimea si grosimea asemanatoare fibrelor naturale.

Filament

Corp filiform caracterizat prin grosime iar lungimea nedefinita. Filamente naturale; filament de matase, filament de paianjen. Filamente chimice: viscoza, acetat, poliamida, poliester, polipropilena, sticla etc.

Filare

Etapa tehnologica în care însiruirea de fibre se transforma în fir sau în care polimerul în stare topita sau solutie se transforma în filamente.

Filatura

Ramura industriala care se ocupa cu transformarea fibrelor în fire. Filatura cardata: Societatea care se ocupa cu prelucrarea fibrelor pentru obtinerea de fire cardate. Filatura pieptanata: Societatea care se ocupa cu prelucrarea fibrelor pentru obtinerea de fire pieptanate.

Filatura semipieptanata: Societatea care se ocupa cu prelucrarea fibrelor pentru obtinerea de fire semipieptanate

Finete

Gradul de subtirime al unui fir. Numarul de finete. Lungimea unitatii de masa. Numarul metric: Lungimea în metri (kilometri) corespunzatoare unei mase de 1 gram (1 kilogram). Numarul englez: Lungimea de fir în yarzi ce se obtine dintr-o masa de un pound (livra) Numarul englez pentru bumbac: Numarul de sculuri cu lungimea unui scul de 840 yarzi ce se obtine din 453 grame de fir. Numar englez pentru lâna pieptanata. Numarul de sculuri, cu lungimea unui scul de 560 yarzi, ce se obtine din 453 g de fir. Titlul: Masa corespunzatoare unitatii de lungime. Titlul în tex: Masa în grame corespunzatoare unei lungimi de 1000 m; Titlul în den. Masa în grame ce corespunde masei de 9000m; Titlul în dtex: Masa în grame ce corespunde unei lungimi de 10000 m. Finete nominala (proiectata):reprezinta finetea firului prezentata în norme, contracte etc. Finetea efectiva; Finetea medie rezultata în urma determinarilor experimentale pe lungimi de 100 de metri. Finetea corectata: Finetea rezultata în urma unei corectii, x. umiditatea. Finetea modificata. Finetea rezultata în urma unor tratamente umido-termice. sau chimice.

Fir

Termen generic ce se refera la un produs textil caracterizat prin forma sa cilindrica cu lungimea nedeterminata. Fir simplu: Fir format din fibre sau filamente reunite prin torsionare sau alte procedee. Fir reunit (dublat): fir obtinut prin reunirea a doua sau mai multe fire simple. Fir rasucit: Fir obtinut dintru grup format din fire simple, de acelasi tip, rasucite împreuna. Fir cablat: Fir obtinut dintr-un grup de fire rasucite, rasucite împreuna. Fir de efect : Firul obtinut prin rasucirea unui grup de fire simple care poate sa difere prin: natura materiei prime; finete; tensiunea lor în timpul rasucirii. Fir obtinut prin alt procedeu care sa-i ofere anumite caracteristici.

Flux tehnologic

Circulatia continua a materiei prime, a semifabricatelor pentru obtinerea unui fir. Flux tehnologic cardat: Fazele tehnologice de prelucrare a fibrelor pentru obtinerea unui fir cardat. Flux tehnologic pieptanat. Fazele tehnologice de prelucrare a fibrelor pentru obtinerea unui fir pieptanat. Flux tehnologic semipieptanat. Fazele tehnologice de prelucrare a fibrelor pentru obtinerea unui fir semipieptanat

Frecare

Procesul ce apare între fibrele sau fire care sunt în contact si are loc o deplasare între ele. Procesul ce apare între fibre sau fire când sunt în contact cu un corp si are loc o deplasare fata de corp. Coeficient de frecare este raportul dintre forta de frecare si forta normala care actioneaza asupra corpurilor în contact. Coeficient de aderenta: forta necesara pentru deplasarea fibrelor în contact pe o unitate de lungime.

Forma fibrei

Proiectia fibrei în starea initiala într-un semifabricat sau fir: dreapta, cu cârlig la un capat sau la amândoua, pliata, buclata, aglomerata,

Forta

Actiunea care se exercita de un sistem fizic asupra fibrei sau firului care are ca efect deplasarea sau deformarea. Forta de întindere: Forta care actioneaza axial asupra fibrei sau firului cu efect de deformare, iar la limita de rupere. Forta axiala: Forta care actioneaza pe directia axei fibrei sau pe directia paralela la axa firului. Forta radiala; Forta care actioneaza pe directia radiala a firului cu efect de compresiune, micsorarea volumului. Forta tangentiala: Forta care actioneaza dupa directia tangentei la suprafata fibrei sau firului. Forta de frecare: Forta care se opune deplasarii fibrei sau firului,

Gazare (pârlire)

Faza tehnologica prin care pilozitatea firelor se arde prin trecerea firului printr-o flacara. Se practica pentru firele celulozice.

Grad

Valoare a unei marimi, considerata în raport cu o valoare de referinta Grad de compactitate Aria ocupata de fibre raportata la aria totala a sectiunii firului. Grad de afânare: procentul spatiului liber din sectiunea transversala a firului: Grad de torsionare (coeficient de torsiune): Numarul de torsiuni pe metru pentru un fir cu finetea Nm 1.

Imperfectiuni

Variatia diametrului firului fata de valoarea medie. Subtieri: Variatia diametrului între -30 .-70% din diametrul mediu . Îngrosarile: Variatia diametrului de la +30. +100% din diametru mediu. Nopeu: Cresterea în diametru raportat la 1 mm de fir. Aglomerare de fibre care nu se destrama. Se apreciaza prin numar/ 1 km de fir.

Înaltimea ochiului

Înaltimea ochiului, H_o, este definita ca fiind distanta dintre centrele a doua ochiuri vecine in directia sirurilor de ochiuri.

Laminare

Proces prin care fibrele se deplaseaza unele fata de altele cu scopul subtierii însiruirii de fibre. Fibrele se orienteaza, se paralelizeaza, se descretesc, se individualizeaza, se amesteca în sens longitudinal. Laminaj. Indice care arata gradul de subtiere al însiruirii de fibre ce se lamineaza. Laminaj real. Raportul dintre titlul însiruirii înainte de laminare si titlul însiruirii laminate

Laminarea

Faza tehnologica la care benzile de fibre se reunesc si se lamineaza în vederea obtinerii unei benzi cu structura îmbunatatita

Legatura

Modul de evolutie al firului de urzeala si batatura sau al firului de tricot pentru obtinerea tesaturii sau tricotului. De asemenea si pentru obtinerea unei împletituri.

Lungimea ochiului

Lungimea firului dintr-un ochi este lungimea de fir consumata de diferite evolutii ale elementelor de structura in dispunerea libera a tricotului finisat.

Luciu

Capacitatea firului de a reflecta razele de lumina. Fir lucios. Fir care reflecta razele de lumina. Fir mat. Fir care nu reflecta razele de lumina. Fir semimat. Fir care reflecta într-o anumita proportie razele luminoase.

Lungimea fibrei

Distanta dintre capetele extreme ale fibrei întinse. Lungimea medie: Valoarea medie aritmetica a lungimii fibrelor. Lungimea Hauteur: lungimea medie ponderata a lungimii medie a claselor de lungime iar ponderea este aria fibrelor din clasa respectiva. Lungimea Barbe: lungimea medie ponderata a lungimii medie a clasei de lungime iar ponderea este masa fibrelor din clasa respectiva. Lungimea filatorului: lungimea medie a fibrelor cu lungimea mai mare decât lungimea modala. Lungimea modala Lungimea medie a clasei de lungime cu frecventa cea mai mare. Lungimea mediana : Lungimea corespunzatoare frecventei de 50% din curba de frecventa cumulata

Natura fibrei

Caracterizeaza fibra din punctul de vedere al originii naturii polimerului component

Neregularitatea

Reprezinta indici statistici de împrastiere ai caracteristicilor firelor. Neregularitatea liniara. Reprezinta raportul dintre modulul abaterii liniare si valoarea medie. Neregularitatea patratica (vezi coeficientul de variatie) reprezinta raportul dintre abaterea medie patratica si valoarea medie.

Masa

Cantitatea de fibre ce este cuprinsa într-o lungime de fir. Masa comerciala - Cantitatea de fir în functie de repriza si de continutul de umiditate. Marime ce se ia în consideratie în scopuri comerciale.

Mercerizare

Faza tehnologica în care firul se trateaza, in anumite conditii, cu hidroxid de sodiu cu scopul cresterii gradului de luciu si a rezistentei firului.

Model

Sistem teoretic sau fizic care permite studierea caracteristicilor firelor. Vezi Structura tubulara a firelor. Modelul structurii migratorii ideale a firelor. Modelul Poisson: Variatia numarului de fibre din sectiunea transversala respecta distributia Poisson. Modelul Bernoulli: Variatia numarului de fibre din sectiunea firului respecta distributia binomiala (Brenoulli). Modelul Hooke.

Deformatia elastica instantanee respecta legea lui Hooke si se reprezinta printr-un resort de modul de elasticitate E. Modelul Newton: Deformatia plastica a firelor se reprezinta printr-un cilindru cu piston si un lichid vâscos cu coeficient de viscozitate dinamica h. Modelul Maxwell. Modelul de fir vâscoelastic. Modelul Kelvin- Voigt . Modelul pentru deformatia elastica întârziata.

Moment

Produsul dintre marimea fortei si distanta in raport cu axa fibrei sau firului. Moment de încovoiere: Suma momentelor fortelor care se exercita asupra fibrelor sau firului ce au efect încovoierea. Moment de torsiune: Suma momentelor fortelor care se exercita asupra fibrelor sau firului ce au ca efect torsionarea. Moment de inertie axial: Suma produselor ariilor fibrelor sau firelor cu patratul distantelor fata de axa. Obs. Pentru sectiunea circulara Momentul de inertie polar: Suma produselor ariilor fibrelor sau firelor cu patratul distantelor fata de un punct.

Numar de fibre

Numarul de fibre din sectiunea transversala a firului simplu reprezinta raportul dintre numarul metric al fibrelor si numarul metric al firului; Numarul de fibre dintr-o lungime de fir ( un metru) reprezinta produsul dintre numarul de fibre din sectiunea firului si raportul dintre lungimea de 1 metru a firului si lungimea medie a fibrei.

Ochi

Forma pe care o ia firul pentru a forma un tricot

Pasul

Pasul elicei formata de fibra sau fir reprezinta distanta, pe directia axei, dintre doua puncte de pe fibra sau fir corespunzatoare unei rotatii de 360 grade între ele

Pasul ochiului

Pasul ochiurilor se defineste ca distanta intre axele a doua ochiuri vecine in directia rândurilor.

Pieptanare

Procesul prin care are loc separarea fibrelor scurte de restul fibrelor cu efect asupra îndreptarii, paralelizarii, individualizarii fibrelor.

Pieptanarea

Faza tehnologica în care sunt eliminate impuritatile vegetale, fibre scurte si nopeurile.

Pilozitate

Caracteristica firului filat determinata de prezenta unor capete sau bucle de fibre pe suprafata firului.

Plan de prelucrare

Reprezinta modul de desfasurare a activitatii tehnologice dintr-o filatura sau dintr-o etapa de prelucrare a fibrelor. Se prezinta sub forma de tabel format din linii si coloane. În prima coloana se prezinta fazele tehnologice din fluxul tehnologic, iar în celelalte coloane elementele constructive si tehnologice ce urmeaza sa fie adoptate sau calculate în functie de caracteristicile materiei prime si ale utilajului din dotare. Parametrii adoptati sau calculati trebuie sa tina cont de implicarea lor în analiza influentei lor asupra cantitatii, calitatii si costului.

Procedeu

Mijloc folosit pentru a ajunge la un rezultat. Procedeu de filare: mijlocul folosit pentru a transforma o însiruire de fibre în fir. Procedee de filare clasice: Mijloace clasice de a transforma o însiruire în fir (ex. masina de filat cu inele, selfactorul). Procedee de filare neconventionale: Mijloace care difera de cele clasice pentru transformarea unei însiruiri de fibre în fir Ex. Filarea OE (open end) cu rotor (Filarea OE); filarea OE prin frictiune, filarea cu jet de aer, filarea cu autotorsiune etc. Procedee de filare modificate: Procedee clasice care au suferit modificari tehnologice. Procedeu de filat pentru fire cu miez neelastic sau elastic. Procedeu de filat fire condensate etc.

Produs

Materialul obtinut din fire: Împletitura: Produs textil obtinut prin împletirea firelor; Ţesatura: Produs textil obtinut prin încrucisarea în unghi drept a firelor de urzeala si de batatura: Tricot: Produs textil obtinut prin formarea de ochiuri din fire.

Proces

O succesiune de fenomene care are ca efect modificarea formei fibrei, semifabricatelor si firelor (ex. cardarea, laminarea, pieptanarea torsionarea, rasucirea etc.)

Proces tehnologic (proces de fabricatie)

Totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiei prime, a semifabricatelor în fire

Raza

Distanta, pe directia radiala, dintre centrul fibrei sau firului si curba ce delimiteaza fibra sau firul. Raza de curbura: Inversul curburii; Raza de torsiune: Inversul torsiunii. Raza de rasucire este distanta dintre centrul firului rasucit si cercul centrelor firelor simple. Raza de cablare este distanta dintre centrul firului cablat si cercul centrelor firelor rasucite.

Repriza

Continutul legal de umiditate al fibrelor. Repriza firului: Media ponderata a reprizelor componentilor si ponderea este cota de participare dupa masa.

Rezistenta

Forta pe care o opune fibra sau firul la solicitarea de întindere (cN sau N). Rezistenta la rupere ( forta de rupere sau sarcina de rupere): Forta maxima pe care o opune o portiune de 0,5 m de fir la solicitarea de întindere. Se apreciaza prin: Media aritmetica a rezistentelor la rupere a firelor si prin coeficientul de variatie al rezistentei. Rezistenta specifica (tenacitatea): Forta specifica adica rezistenta firului raportata la finetea firelor în tex. Lungimea de rupere: Lungimea de fir a carei masa duce la ruperea firului, se exprima în km). C.S.P. (count strength pound). Indice ce caracterizeaza comportarea firului cu lungimea de 120 yarzi (sub forma de scul) la întindere. C.S.P. este produsul dintre rezistenta firului sub forma de scul, în livre si finetea firului în numar englez.

Rigiditate

Capacitatea firelor de a se opune unei solicitari. Rigiditatea la torsiune: Capacitatea firelor de se opune la torsiune; se apreciaza prin produsul dintre modulul de elasticitate transversal si momentul de inertie polar al sectiunii firului. Rigiditatea la încovoiere: Produsul dintre modulul de elasticitate longitudinal si momentul de inertie axial.

Scurtarea

Modificarea lungimii unei portiuni de fir datorata torsiunii, rasucirii, cablarii. Scurtarea absoluta. Diferenta dintre lungimea initiala (fara torsiune) a unei portiuni de fir si lungimea finala, exprimata în mm.. Scurtarea relativa: Raportul dintre alungirea absoluta si lungimea initiala, exprimata în marime relativa sau în procente. Coeficientul de scurtare. Raportul dintre lungimea finala si lungimea initiala, exprimat în marime relativa.

Sectiune

Figura geometrica rezultata prin sectionarea unui fir cu un plan perpendicular pe axa firului. Sectiunea firului. Aria obtinuta prin însumarea ariilor fibrelor si a spatiilor libere din sectiunea transversala a firului. Element de fir: Reprezinta aria din sectiunea transversala a firului cuprinsa între o raza r si r +dr. Sectiunea efectiva: Sectiunea determinata de aria fibrelor. Sectiunea totala. Sectiunea fibrelor si a spatiilor dintre fibre.

Sfoara

Fir obtinut prin rasucirea firelor simple sau prin cablarea firelor rasucite.

Spira

Lungimea fibrei corespunzatoare unui pas.

Structura firului

Structura transversala: Pozitia fibrelor fata de centrul sectiunii transversale. Structura afânata. Dispunerea fibrelor in straturi concentrice pe un miezul este format dintr-o fibra, astfel ca începând de la stratul doi, în cadrul aceluiasi strat, exista spatii libere între fibre. Structura compacta: Dispunerea fibrelor în straturi pe un miez format din una sau mai multe fibre, astfel ca fibrele sa fie tangente între ele, în cadrul aceluiasi strat. Structura longitudinala: Pozitia fibrelor fata de axa firului. Structura tubulara: Dispunerea fibrelor se face în

straturi concentrice si fibrele descriu, cu exceptia fibrei centrale, curbe dupa o elice cilindrica dreapta. Structura migratorie

ideala. Fibrele descriu curbe dupa o elice cu raza variabila si pasul constant între centru si exteriorul firului si invers, cu aceiasi perioada de migrare. Structura statistica: Reprezinta     variatia numarului de

fibre din sectiunea transversala a firului. Modelul Poisson si Modelul Bernoulli.

Structura firului rasucit: Reprezinta pozitia centrelor firelor simple fata de centrul firului rasucit si pozitia axei firului simplu fata de axa firului rasucit. Structura firului cablat. Reprezinta pozitia centrelor firelor rasucite fata de centru sectiunii firului cablat si pozitia axelor firelor rasucite fata de axa firului cablat.

Torsionarea

Procesul prin care fibrele trec de la o pozitie paralela cu axa însiruirii la o pozitie sub forma de elice.

Torsiunea

Indice care arata numarul de rotatii al unei sectiuni fata de alta considerata fixa raportata la distanta dintre sectiuni. Torsiunea proiectata. Torsiunea ce se da firului în functie de lungimea starea de suprafata a fibrelor, finetea firului si destinatia lui. Torsiunea efectiva. Torsiunea medie determinata experimental. Torsiunea modificata. Torsiunea firului rezultata în urma unor tratamente umido termice. (contractie)

Tratament

Proces la care sunt supuse firele înainte de a intra într-un produs. Albirea: proces chimic pe baza de clor sau produsi ai clorului sau alte substante care au ca efect albirea firului. Ceruire. Proces prin care firele de urzeala tip lâna se acopera cu un strat de substante pe baza de ceruri pentru micsorarea frecarii si îmbunatatirea conditiilor de tesere. Gazare (Pârlire)- proces prin care se înlatura pilozitatea firelor de bumbac. Încleiere. Acoperirea firelor tip bumbac pentru urzeala cu o substante de încleiere pentru reducerea pilozitatii si îmbunatatirea conditiilor de tesere.. Mercerizarea. Tratarea firelor cu hidroxid de sodiu pentru îmbunatatirea luciului si a rezistentei. Parafinarea. Proces de acoperire a firelor pentru tricotaje cu un strat de parafina pentru diminuarea frecarii si îmbunatatirea conditiilor de tricotare. Vaporizare. Proces prin care firele de lâna si tip lâna se echilibreaza torsional. Vopsirea. Proces prin care firele obtin o anumita culoare.

Umiditate

Cantitatea de apa pe care o contine un fir

Unghi

Figura formata de doua semidreapte care pleaca din acelasi punct. Unghi de torsiune: Unghiul format între tangenta la fibra si directia axei firului simplu. Unghi de rasucire: Unghiul format între tangenta la axa firului simplu si directia axei firului rasucit. Unghi de cablare: Unghiul format între tangenta la axa firului rasucit si directia axei firului cablat. Unghiul curburii: Unghiul format între tangentele în doua puncte vecine la o curba. Unghiul torsiunii (curburii a doua): Unghiul format între binormalele duse în doua puncte vecine la o curba spatiala.

Volum

Spatiu ocupat de o lungime de fir. Volumul specific: Volumul în cm³ ocupat de un gram de fir.

Voluminozitate

Reprezinta caracteristica firului datorata spatiilor libere din el. Fir voluminos este firul care are multe spatii libere între fibre.