Schimbator electric de caldura cu trecere directa de curent
T5.1.1 Datele initiale ale proiectului
Tubul cu trecere de curent marcheaza o noua generatie de īncalzitoare electrice: cea de schimbatoare electrice. Principiul este simplu: se faciliteaza trecerea unui fluid de tratat printr-un tub clasic supus unei diferente de potential, fluidul si curentul care circula prin incinta lor naturala, īsi schimba energie. Tubul se īncalzeste prin efect Joule īn timp ce fluidul se īncalzeste prin transfer de caldura cu ajutorul convectiei fortate. Avantajele aceste tehnici sunt multiple: suplete, simplitate, fiabilitate si īn plus un concept nou de transfer al caldurii, la o putere termica fixa. Deasemeni, tratamentul termic al produsului se stapāneste total si sunt limitate efectele de īmbācsire. Caracteristica lui principala rezida prin faptul ca schimbul termic se realizeaza cu flux termic impus (fixānd tensiunea ce se aplica la bornele tubului, se determina puterea de īncalzire transferata fluidului). Functionarea lui termica este fundamental diferita fata de un schimbator prin care se impune o temperatura fixa a unui fluid utilizat ca vector de caldura si la care puterea transferata produsului de tratat depinde de conditiile de transfer. Tubul prezinta o anumita rezistenta electrica si se īncalzeste prin efect Joule dupa legea:
Rezistenta tubului reprezinta o marime care depinde de caracteristicile geometrice si de natura materialului:
Tubul are un perete cald care cedeaza energia sa fluidului prin transfer termic al caldurii. Transferul poate avea loc, fie prin convectie fortata, fie prin radiatie, īn cazul aplicatiilor la temperaturi ridicate.
T5.1.2 Cerintele proiectului
Proiectarea unui produs tehnologic nou pentru fluide cu compor 757x2312h tare reologica care se impune identificata. Cerintele unui proiect nou de schimbator de cadura electric care utilizeaza tuburi cu trecere directa de curent, sunt:
Analiza naturii si caracteristicilor reologice ale fluidului de tratat termic;
Determinarea parametrilor de performanta termica cu cunoasterea debitului masic de produs de tratat;
Determinarea caracteristicilor constructive ale schimbatorului;
Determinarea caracteristicilor si parametrilor electrici de alimentare, protectie, comanda si reglare proces;
Determinarea parametrilor si caracteristicilor functionale ale schimbatorului electric, cu evidentierea caracteristicilor hidraulice.
Dat fiind multitudinea aplicatiilor si a diferentieii modului de tratare īn functie de natura si comportarea reologica a fluidului de tratat, īn aceasta expunere nu au fost utilizate date numerice concrete.
T5.1.3 Algoritm de calcul pas cu pas
Pasul 1 - Analiza naturii si parametrilor reoloigici ai fluidului |
||||||||||||||||||||
Produsele pot fi definite prin proprietatile fizice care depind de parametrii globali, precum puterea termica si calitatea data de consemnele de tratament. Aceste proprietati fizice sunt: masa volumica; caldura specifica; conductivitatea termica; reologia fluidului: newtonian sau ne-newtonian.
|
||||||||||||||||||||
Calitatea corespunzatoare a unui produs depinde de puterea particulelor, fragilitatea lui functie de temperatura (īnegrire, coagulare...) si de posibilitatile lui de īmbācsire (sedimentare, prinderi de arsuri pe perete...). Un fluid alimentar prezinta īn general o comportare reologica complexa, ca de exemplu vāscozitatea lor depinde nu numai de temperatura ci si de viteza de curgere. Se disting doua familii de fluide: fluide numite "newtoniene" a caror vāscozitate este functie doar de temperatura; fluide "ne-newtoniene" a caror vāscozitate este functie atāt de temperatura cāt si de viteza de curgere. Pentru caracterizarea acestui fenomen introducem doua notiuni: gradientul de viteza, care reprezinta o diferenta īntre vitezele fluidului īn doua puncte (de exemplu īntre stratul de la perete si miezul fluidului); gradul de īmbācsire, care reprezinta pierderea de presiune necesaraobtinerii gradientului de viteza (sau care este provocat de acest gradient de viteza). Familia de fluide este:
|
Definire |
Formule de calcul |
Rezultate numerice |
||||
Gradientul de viteza |
|
|
||||
Gradul de īmbācsire, pentru un tub drept cilindric |
|
|
||||
Vāscozitatea aparenta |
Fluidele ne-newtoniene se pot numi si fluide "newtoniene cu vāscozitate aparenta identica". Toate calculele se pot astfel efectua cu aceasta vāscozitate aparenta. Observatie: Aceasta vāscozitate reprezinta una medie, iar curgerea nu mai corespunde cazului unui fluid newtonian. Pentru un fluid cu o lege de putere:
Pentru un fluid cu prag: daca τs << τ se neglijeaza pragul si se utilizeaza formula de mai sus; daca τs τ, cu si considerānd , se obtine si |
|
||||
Pasul 2 - Determinari termice ale schimbatorului |
||||||
Īn acest scop este suficient de calculat urmatorii trei parametrii esentiali ai functionarii: debitul de tratat, m [Kg/h]; temperatura la intrare, Te [ŗC]; temperatura dorita la iesire, Ts [ŗC]; masa volumica, ρ [Kg/m3]; (masa volumica se poate determina usor, cāntarind un vas gol si apoi plin, la un volum precis, observānd diferenta de greutate: caldura specifica, cp [J/Kg ŗC]; (se masoara cp contorizānd timpul necesar pentru a īncalzi 1 Kg de produs la 10 sC cu o putere data, ca de exemplu cu o plita electrica de 1 kW. Cp este dat de relatia conductivitatea termica, λ [W/m ŗC]; (īn general conductivitatea termica a unui produs se situeaza īntre 0,4 - 0,5 [W/m sC], pentru produse groase si 0,6 [W/m ŗC] pentru apa) vāscozitatea, μ [Pa s]. (pentru a masura vāscozitatea īn general se utilizeaza vāscozimetrul care permite determinarea evolutiei vīscozitatii cu temperatura. Daca dispunem de un punct de functionare īn regim laminar (Re = ( VD/ 2000), vāscozitatea se poate determina cunoscānd pierderile de presiune si |
||||||
Definire |
Formule de calcul |
Rezultate numerice |
||||
Puterea termica necesara |
unde: m - masa fluidului de tratat (kg); Ts,Te - temperaturile fluidului la iesire si la intrarea īn schimbator. |
|
||||
Fluxul termic la suprafata de schimb |
|
|
||||
Temperatura maxima a peretelui |
Regimul de curgere se determina prin calcularea numarului lui Reynolds: daca Re < 2000, regimul de curgere este laminar. Se determina numarul lui Graetz cu formula: Se defineste numarul lui Nűsselt ce caracterizeaza coeficientul de schimb termic ca: daca Gz < 80, Nű = 4,36; daca Gz > 80, , unde μp este vāscozitatea calculata la temperatura peretelui (īntr-o prima aproximare μp se poate neglija). |
Vezi diagrama anexata |
||||
|
daca Re > 2000, regimul de curgere este turbulent. Se determina numarul lui Nűsselt cu formula: de unde se poate obtine temperatura maxima a peretelui:
|
|
||||
Pasul 3 - Determinari constructive ale schimbatorului |
||||||
Definire |
Formule de calcul |
Rezultate numerice |
||||
Diametrul hidraulic |
dech. = diametrul sectiunii echivalente; dh = diametrul hidraulic; di = diametrul interior echivalent; de = diametrul exterior echivalent; Se = sectiunea echivalenta; Pm = perimetrul metalului udat; Sm. = sectiunea transversala a tubului. |
|
||||
Lungimea schimbatorului |
unde: V - volumul schimbatorului )m3). |
|
||||
Grosimea peretelui tubului īn concordanta cu grosimea efectului pelicular |
unde: mr - permeabilitatea magnetica relativa a materialului tevii; f - frecventa curentului. |
|
||||
Pasul 4 - Determinari ale parametrilor electrici ai schimbatorului |
||||||
Definire |
Formule de calcul |
Rezultate numerice |
||||
Rezistenta electrica |
|
|
||||
Intensitatea maxima a curentului electric |
Coeficientul de majorare de 10% este introdus pentru acoperirea pierderilor termice la exterior. |
|
||||
Tensiunea de alimentare |
|
|
||||
Pasul 5 - Determinari ale parametrilor functionali ai schimbatorului |
||||||
Definire |
Formule de calcul |
Rezultate numerice |
||||
Caderea de presiune pe circuitul hidraulic |
Pierderile de presiune sunt date de formula:
unde: L - lungumea liniara plus coturile; f - coeficient de frecare.
|
|
||||
Volumul schimbatorului |
|
|
||||
Viteza de curgere a fluidului |
|
|
||||
Timpul de stationare īn schimbator |
|
|
||||
Gradul de īmbācsire |
|
|
T5.1.4 Analiza rezultatelor. Concluzii.
Organigrama de determinare a coeficientului de schimb termic convectiv
|