Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Simulari manageriale

tehnica mecanica


Text Box: Reducerea duratei de executie (si deci crsterea productiei pe unitatea de timp) se obtine prin perfectionarea matricei de stare T(s), iar obiectivul sistemului solicitằ reducerea la minim a datelor de executie. in plus, in ipoteza cằ reglajul sistemului (conducằtorul) ỉsi propune sằ reducằ cầt mai repede durata de executie pe un obiect si prin aceasta, diferenta ) re,zultằ cằ se pot scrie urmatoarele relatii:
to= Y. = Tn(s) -X (4.75)
Tn (s) = Tn_l (s) + At (4.76) 
169
Text Box: Simulari manageriale Teorie Ai PracticAText Box: Simulgri manageriale Teorie ~i PracticeText Box: Dace presupunem cằ muncitorul se ocupâ in proportii egale si de reglajul masinii si de problemele de aprovizionare (altfel spus, ri = r2) atunci: Text Box: mo +xk+x
Yopt	r(k + 1)
Text Box: Cu alto cuvinte, comparativ cu situatia reliefatằ de relatiile (4.72), nu va mai putea fi satisfacutằ decal conditia a 0 deoarece numằratorul este independent de factorul de reglaj si deci, ỉn aceasta a doua variants (ri = r2)vom avea, comparativ cu prima, intotdeauna:

Yopt <Yopt (4.74)
Text Box: Vom considers:
tb = durata minima de executie;
At durata de reducere a timpului de executie la cresterea numằrului acestora;
n numarul de obiecte (produse) luate in calcul;
ti durata de executie a unui singer obiect (si numai unul).
Admitầ,nd ca sistemul care executằ mai multe obiecte se poate reprezenta schematic conform figurii nr. 4.6,, cu observatia ca "reactia" regulatorului poste fi aplicate fie vectorului intrằrilor X, fie matricei de stare T(s).
Text Box: (4.73)Text Box: ATText Box: T(S) 2=tb
 

Text Box: E = tO - trText Box: R(S)Text Box: 0 alts mằrime fundamentals a procesului de productie este productivitatea muncii. in raport cu acestea este cunoscut, din practica manageriale a sistemelor de productie, faptul ca pe mằsurằ ce se executằ un numar din ce in ce mai mare de produse identice, durata de executie pe obiect scade (graficul nr. 4.5).Text Box: Figure nr. 4.6Text Box:  Text Box: L,Text Box: n-`	r.	n- 1 0, 'ki-1,
Grafic nr. 4.5
168
Text Box: t'

Text Box: R(s) = 

Text Box: Considerand X=l (altfel spus, resursele externe suns intotdeauna alimentate la timp si in cantitằtile necesare) relatiile (4.78) si (4.79) devin:
tn Tn-1 (s) + R(s)'(tb - to-l) (4.80)
ti Tj (S) (4.81)
si deci, durata de executie a primului obiect influenteazằ indirect starea initialằ a sistemului ceea face ca relatia (4.80) sằ devinằ:
Text Box: Simulgri manageriale Teorie si Practics
AT = R(s) - E = R(s)(r b -t n-1 ) (4.77) si prin urmare:
Text Box: Siniula'ri manageriale Teorie ~i Practica
baza relatiei (4.83) deoarece aceasta mai contine o necunoscutằ s1 anume tb care nu poste fi determinatằ decầt dupằ cc s-au executat suficiente obiecte (produse) identice. Vom scrie asadar:
Text Box: tn = [Tn-1 (s) + R(s).(t b -t n-1 ) (4.78)
t 1 =Y1 =T1 (s).x (4.79)
Text Box: undo N este rumằrul de obiecte pentru care se atinge conditia t. = tb; dezvoltầnd relatia de mai sus, obtinem:
N-1 N-1
 (4.85)
sau ỉncằ:: tb = tj + (N - 1)tb - R(s)-R(s) t i (4.86) 
Text Box:  
Text Box: Din ultima relatie putem extrage, fie R(s):Text Box: (4.82)Text Box: (4.83)Text Box: sau mai simplu:  
 
Text Box: Relatiile (4.82) si (4.83) pun in relief faptul ca reducerea duratelor de executie reprezintằ o consecintằ directằ a calitằtii managementului sistemului. Estimarea valorii lui R(s) nu este posibil a se realiza doar .inText Box: 170Text Box: 171Text Box:

Text Box: Fie tb: Text Box: (4.84)

Text Box: (4.87)

Text Box: Simuldri manageriale Teorie Si Practic5Text Box: SimulAri managerialeText Box: Teorie Si PracticgText Box: Spre exemplificare, sằ presupunem cằ la o fabrics de tricotaje, sefa unei sectii si-a propus sằ evalueze randamentul unui maistru care are de executat 8 treninguri intr-un schimb pentru care, duratele de executie (in
0 1'
evenimente) au foss: 62, 55, 50, 48, 43, 38, 35, 31. Prin urmare, valoarea lui tb s-a obtinut prin realizarea celor 8 treninguri (N=8), tb--1 ~i t,=62. Aplicand relatia (4.87) obtinem:
31-62 31 
R(s) = (8 -1) - 31- 362 = 145 = 0,21
ceea ce indics un maistru foarte slab conductor (in general, pentru R(s)C[0,5;0,67] se considers ca avem un conductor acceptabil, pentru R(s) [0,67;0,84], bun si foarte bun pentru R(s) [0,84;0,93].
Problems se poste extinde si asupra sistemului de transformare T(s). in acest sens ne propunem solutionarea urmằtoarei problems: sằ se estimeze T(s) Si R(s) pentru un sistem de productie in raport cu care se cunosc:
. obiectivul (Z) al sistemului;
. intrằrile (X) in sistem (cheltuieli materiale);
. iqirile din sistem ( 1) .
Mai concret, fie o intreprindere specializatằ in producerea de materiale de constructii; cifra de afaceri trimestrialằ programatằ este de 18.000 mil. lei (Z = 18.000 mil. lei). in vederea privatizằrii, evaluatorii au de identificat si evolutiile functiilor de transformare T(s) si deci reglaj, R(s) in condithle in care se cunosc intrằrile si iesirile din sistem pe o perioada de 8 trimestre (conform datelor din tabelul de mai jos):
172
Text Box: Tabelul nr. 4.11Text Box: Trim CHELTUIELI
~j
MIATERLkLE VENTFM
TOTALS T(S) d(ti.i) *0 R(Si)
 mil. lei % mil. lei 
I 15000 0,833 12000 0,670 0,804 - 0,330 -0,494
11 12000 0,670 10800 0,600 0,859 -0,163 0,400 0,238
III 13600 0,756 11500 0,639 0,845 +0,086 0,361 0,136
IV 14500 0,805 12500 0,694 0,862 +0,049 0,306 0,346
1 16400 0,911 13800 0,767 0,842 10,106 0,233 -0,214
II 15500 0A1 13600 0,756 0,878 -0,050 0,244 -0,705
III 12400 0,686 9800 0,544 0,790 -0,172 0,456 0,171
ry 13800 0,767 11500 0,639 0,833 +0,078 0,361 -

Text Box: Relatiile (4.42)-'.(4.44) corectate conform celor specificate mai jos, concurs la solutionarea problemei:
T(Si) = Y(i) dx(i) = x(i +'_) - x(i); E(i) = Z - Y(i); R(Si) = d (xi) X(i); F(i - 1)
in baza datelor din tabelul de mai sus, reprezentdrile grafice ale mArimilor cerute se prezintằ astfel:
Text Box: Text Box: Text Box: 11 Ili IV It III IV t
Grafic nr. 4.6.a
173
Text Box: 0,88 0,86 0,84 0,82 0,80 0,78 0,76

Text Box: Din aceste calcule simple rezulta doud lucruri foarte importance:
in ciuda variatiilor (in limite rezonabile) sistemul de transformare este relativ stabil cu o usoarằ tendinta de scằdere in ultimele trei trimestre;
sistemul de reglaj este insằ afectat major de variatii nepermise si cu efecte profund negative in planul relatiei marimii de iesire-marimi de raspuns.
Este limpede cằ viitorul proprietar va trebuie sằ regầndeascằ :ntrcg sistemul decizional si, in acelasi timp, sằ identifice ponderea ictiunilor perturbatoare ale mediului extern in raport cu factorii care Perturbằ intregul sistem. Putem acum sằ analizam si sistemele a caror Functie de raspuns (obiectiv) este variabilằ in timp. Initial se va considera cằ:
 (4.89)
3au, altfel spus, functia obiectiv nu-si modified, in timp, marimea (este constantd).
174
Text Box: ;imul5ri managerialeText Box: Teorie s1 PracticaText Box: Simulari manageriale. Teorie ~i PracticaText Box: X(t)Text Box: AX(t+1) 	Text Box: T(t)
A
At
R(t+1)
Text Box: 	 Z(t)+Z(t+1)Text Box: A(t)=Z(t)-Y(t)Text Box: Figura nr. 4.7
Sistemul reprezentat schematic in figura nr. 4.7 este descris de urmatoarele functionale:
Text Box: R (s) I
(3.2 
 Grafic nr. 4.6.b

Text Box: Y(t)
A(t)
Text Box: Y(t + 1) = z(f + 1) + F(t) = Z(t + 1) + [Z(t) - Y(t)] (4.90)
Relatia (4.90) are la bazằ ipoteza ca nerealizằrile din perioada "t" ,,or fi recuperate in perioada « t+1 » Din (4.89) rezulta ca:
Z(t + 1) = (4.91)
Dupd o serie de calcule rezulta:
Y(t+1)= (4.92)
Text Box: R(t+1)= 
Text Box: T(t + 1)[	Z(1)-Y(t)]  
at 175
Text Box: (4.93)

Text Box: Simulki manageriale Teorie ~i PracticA
in baza acestor relatii se pot estima atat factorul de variatie a valorilor functiei obiectiv (X" cat si a capacitằtii de transformare (de productie) T(t+l) si anume:
 (4.94)
T(t+1)= (4.95)
Text Box: Presupunand cằ se renunta la regularitatea modificdrii obiectivelor Z(reprezentatằ prin factorul ( ), relatia (4.95) poate lua o forma mai gencralằ:

 



Text Box: Prin intermediul. relatiei (4.96) se poate simula comportamentul oricarui sistem de productie dacằ se fixeaza in plus o serie de ipoteze si conventii:
. Z(t+l) si Z(t) reprezintằ valorile productiilor programate, normative pentru intervalele "t+1" §i "t";
. Y(t) reprezintg valoarea productiei (venituri totale sau cifra de afaceri) realizatg la momentul "t";
176
Text Box: Simulgri manageriale Teorie ~i PracticA
. X(t+l) poate reprezenta fie valoarea materiilor prime consumate, fie valoarea tuturor cheltuielilor materiale si uneori, cheltuielile totale la momentul "t+l";
. R(t+l) reprezintằ "masura" capacitdtli de reglaj fiind in-frapt expresia calitằtii actului managerial; se calculeazằ cu una din relatiile:
Text Box: R(t + = X(t + 1) - X(t) 1) 
, Z(t) - Y(t)
sau
R(t + 1) =  
Text Box: unde
F,,(t+l) = fondul de salarii plant efectiv personalului de conducere; F,,(t+l) = acelasi fond, dar nu efectiv plant ci doar cel specificat in ~tatele de functiuni. In conditiile unei economii instabile, atầt relatia (4.97) cầt si 
Text Box: (4.97)Text Box: (4.98)Text Box:  Text Box: (4.98) trebuie corectate dintr-o serie de motive serioase dintre care mentiondm:
. rareori fondurile de salarii efectiv plằtite diferằ de cele din statul de functiuni (mai ales pentru personalul de conducere);
. dacằ in relatia (4.97) am considers cheltuielile totale (la numằrằtor) atunci factorul de reglaj ar creste nerelevant in conditiile in care vor fi luate in calcul si creditele bancare sau din alte surse care ulterior ar impinge sistemul in zona ineficientei economico-financiare.
Dacằ numằrằtorul s-ar referi la cheltuielile materiale, atunci relatia (4.97) ar trebui corectatằ astfel:
177

Text Box: Unde :
G(t+1)= factor de mằsurarea capacitằtii de transformare untrare-iesire
Pd(t+1)= factor al presiunii datoriei ;
Cm(t+1)= factor deinteractiune mediu-sistem
Text Box: 
 
 


Text Box: 
 (4.99)
Unde:
Dr= datorii restante ( la momentul Text Box: cea mai utilizata fiend expresia E3, unde C reprezinta numdrul de cicluri necesare pầnằ la stabilizarea sistemului (valoare asemằnằtoare cu n din studiul privind durata minima de executie).Problema de simulare are in acest caz forma:

 (4.103)


Text Box: Text Box: manageriale Teorie ~i PracticeText Box: S -nulgri manageriale Teorie si Practic5
Si managerial
Text Box: 178Text Box: 179Text Box: (4.102)Text Box:  Text Box:  EText Box: . capacitates de productie nu depinde numai de dotarea tehnica ci si de factorul de organizare;
. mare anurnite limite, cresterile de capacitate pot fi asigurate exclusiv prin cresterea gradului de organizare;
. starea unui sistem in or-ice moment, depinde de starea sa la momentele anterioare (acest aspect va fi ulterior dezvoltat, data find importanta
implicatiile pe care le presupune neluarea in calcul a acestui principiu).
Consideram sistemul reprezentat in fig. 4.5, pentru .care se presupune ca are o functionare dinamica, cu obiective constants in time si cu specificarea ca fiecarui ciclu de productie si urmeaza un proces de reglare (si implicit, modificarea valorilor de intrare). Se pune problems adoptarii acelei capacitate de reglare care sa asigure maximum de efficienta procesului managerial. Exists mai multe relatii care permit estimarea eficientei regulatorului:
Text Box: Supusằ restrictiilor:v

Text Box: Simulgri manageriale Teorie ~i PracticdText Box: Y
2;C
1,8 -
1.2 i;0 0,8 C, 6 C;4
I / ry~ (DR=1;C
. R=0;7
mR=R,tim,
OR=RcnLi(
 

Text Box: CText Box: 2 3 4 5 E 7 8
Grafic nr. 4.7
Text Box: Simul5ri manageriale Teorie ~i Practic5Text Box: ěY(c + 1) = T(c)[X(c) + R(c) - Z(c)] 
 í I - T(c) - R(c)
 îX(c), T(c), Z(c), T(c) > 0 (4.104)

Text Box: Prima restrictie din relatia (4.104) rezulta din insasi figure nr. 4.5:
 ěY =T - X
íX = X + AX (4.105)
 îAX = RE = R(Z - Y)
Text Box: Expresia lui Rcritic se poate deduce din urmatoarea secventa de relatii:Text Box: Considerand ca toate valorile sunt scalari si luand in calcul diverse valori pentru Z, X, T si R, simularea va fi obligatorie (fie si pentru faptul ca numarul calculelor este foarte mare). Daca de exemplu, Z=1, X=0,75, t=0,75 si R=[0,7;1,0;1,5] obtinem urmatoarele valori:
. daca R=0,7 sunt necesare peste 5 cicluri pentru stabilizare;
. daca R=1 sunt necesare 5 cicluri pentru stabilizare iar
. daca R=-1,5=Roptim se obtine eficienta maxima corespunzator unui numar de 3 cicluri.
De regula eficienta maxima se obtine pentru R>1 (in general 1,2ŁRŁ1,5) ceea ce in mod practic inseamna ca pâna la atingerea parametrilor proiectati de functionare, eforturile de conducere-reglaj depasesc nivelul mediu (R=1). Daca factorul de reglaj este prea mare (Rcritic) sistemul se poate destabiliza si chiar distruge.
180
Text Box: X + DX- = 0 (4.106)
Dx = R(Z - Y) = -X (4.107)
R = -X/(Z - Y) (4.108)
R = (RTX - X) (4.109)
 Z - RTZ - TX
de unde :
Text Box: R critic  =Text Box:    1Text Box: (Z - 2TX ±Ö(M _ Z)2 + 4TZ)Text Box: 2TZText Box: 181Text Box: 11Text Box:

Text Box: z

Text Box: AtText Box: 4.5.2.Simularea sistemelor de productie complexe
Structurile de baza ale sistemelor de productie analizate in paragraful precedent implicau numai reglajul intern, ori sistemele economico-sociale, in covârsitoarea lor majoritate, sunt sisteme deschise în sensul ca au logaturi nemijlocite si si multilaterale cu mediul exterior (alcatuit din sisteme similare sau diferite, macrosisteme, foruri tutelare, etc.)
Apare astfel, cat se poate de clar, faptul ca orice sistem de productie este de fapt supus unui proces de dublu-reglaj:
-reglajul in raport cu mediul exterior (numit simplu, reglare); 
-reglajul intern (analizat in paragraful precedent) sau autoreglare.

Modelarea dublului reglaj se realizeaza in baza schemei din figura nr.4.8 in care se pune in evidenta faptul ca autoreglarea se realizeaza printr-o dubla intrare (fie prin intrari, fie prin capacitati).
Text Box: .nul5ri manageriale Teorie Si Practicd Simuldri manageriale Teorie ~i PracticsText Box: in ipoteza cằ sisternul informational functioncaza fara erori majore (existand deci concordanta intre iesirile sistemului si cerintele mediului extern), putem scrie:
AR = M . e = M (Z - Y) (4.113)
DX = (R + DR)e = [R + M(Z- Y)] .e (4.114)
Y =T(X + DX) = T (4.115)
Ecuatia (4.115) permite o scrie de prelucrari bivalente (in sensul ca se poate considera variabila dependenta fie Y fie m). Daca vom considera ca variabila dependenta este Y ar rezulta:
AY 2 + BY + C = 0 (4.116)
Text Box: DRText Box: DxText Box: Figura nr. 4.8
Secventele de relatii care simuleazằ functionarea sistemului considerat sunt urmatoarele:
Text Box: e1 = e2 = e = Z-Y (4.112)
182
Text Box:  Text Box: unde:
A=T× M, A>0;
B = I - 2T× M × Z -T × R, B<0; (4.117)
C=T(X+T× Z+M×Z2), C>0;
Text Box: Similar obtinem:
M = Y(T× R+1)-T(X+R×Z) T(Z-Y2)
183 (4.118)

Text Box: X YText Box: e2

Text Box: e1

Text Box: Teorie ~i PracticaText Box: În baza acestor relatii se poate realiza urmatorul tabel de simulare din care vor rezulta de asemenea o serie de principii si reguli decizionalc general valabile:
Tabelul nr. 4.12
Text Box: Simulari managerialeText Box: Simuldri manageriale Teorie ~i Practica
Rezulta asadar ca:
a. cu cât R este mai mare cu atat sistemul se stabilizeaza mai greu in timp ce eficienta reglarii scade;
b. cu cat intrarile sunt mai mare cu atat:
. eficienta sistemului creste;
. sistemul se stabilizeaza mai repede;
. necesitatea autoreglarii se diminueaza.
C. cu cat Z este mai mare cu atat:
. eficienta sistemului creste;
. scade raportul T/Z;
. scade raportul Y/Z (si implicit factorul de corectie e);
. se reduce nevoia de autoreglare.
d. cu cat T este mai mare vom avea:
. scaderea raportului Y/Z;
. scade eficienta sistemului.
e. reglajul R nu poate compensa nici capacitates de productie (T), nici intrarile X.
f. eficienta autoreglarii este mai mare decât cea a reglarii (externe).
Sistemele complexe au doua structuri componente de baza: sistemele serie si sistemele paralele. Sistemele serie se pot regasi la orice nivel in economia reala astfel ca:
. în cazul intreprinderilor, sectiile aflate intr-un circuit tehnologic pot fi considerate sisteme de productie in serie;
. industria constructoare de utilaje agricole, agricultura si industria alimentara reprezinta de asemenea macrosisteme dispuse in serie (lista unor astfel de exemple poate continua).
Fie un astfel de sistem reprezentat in figura. nr. 4.9 (principiul dublului reglaj este aplicat asupra intrarilor).
185
Text Box: X z G R CS M1 Ys
 0,60 0,50 6 0,43 0,32
 1,50 8 0,72 0,35
 
 0,60 2,00 25 3,55 0,40 
 0
,80 
 0,50 8 0,67 0,40
 
 0,80 0,50 8 0,67 0,46
 
0,40 1,00 29 4,00 0,54
 0,60 0,50 7 0,43, 0,37
 0,8 
 0,70 9 0,72 0,41
 1,30 27 3,55 0,49
 0,50 6 0,43 0,42
 0,6 0,70 8 0,72 0,43
 1,30 24 3,55 0,47
 
 0,6 0,50 7 0,67 0,51
 0,8 1,00 23 4,00 0,53
 0,50 7 0,43 0,46
0,60 0,6 0,70 9 0,72 0,49
 1,30 26 3,55 0,55
 
 0,8 0,8 0,50 8 0,67 0,57
 1,00 27 4,00 0,62
 0,6 0,50 5 0,25 0,37
 0,6 1,50 13 1,50 0,43
 2,00 27 4 0,45
0,80 0,8 - - - 
 0,50 6 0,43 0,55
 0,6 0,70 8 0,72 0,58
 0,8 1,30 25 3,55 0,62
 0,8 0,50 7 0,67 0,69
 1,00 24 4,00 0,71

Text Box: 184

Text Box: SimulAri manageriale Teorie ~i Practics
adeseori se procedeaza la proiectarea lor pe un orizont de timp mai mare sau mai mic, deci in vlitorul mai apropiat sau mai indepartat. Facem insa mentiunea ca foarte rar se analizeaza si, respectiv, se dimensioneaza elementele efectorii si de structura astfel incat sa existe cel putin o imagine, daca nu o concordanta reala, cat mai apropiata de potentialul sistemului, potential care sa-i permita acestuia atingerea obiectivelor propuse si, deci, sa minimizeze distanta dintre proiectiile viitoare si starile efective pe-care sistemul respectiv de productie le va inregistra.
Vom numi, in cele ce urmeaza, marimile programate a se obtine "vectori de comanda", iar rezultatele efective "vectori de raspuns". Este evident ca orice abatere, considerata ca sens, in valori absolute si relative, va indica cu certitudine o anumita "stare" a sistemului si cel putin doua aspecte esentiale:
. in ce masura anticiparile noastre au tinut seama de "starea" reala a sistemului de productie;
. masura in care sistemul este capabil sa raspunda comenzilor date la un moment dat si in anumite conditii (nu in "orice" conditii).
 Vom considera schema ciberneticằ generalằ a unui sistem fằcầnd mentiunea cằ ỉn forma ei cunoscutằ, ascunde un aspect esential. 
Unde X+ vectorul mằrimilor de intrare.
Text Box: 4.5.3. I. "Memoria' sistemelor socio-productive
 Atầt ỉn teorie cầt si ỉn practicằ economicằ, orice sistm socio-productiv este caracterizat printr-o serie( mai mare sau mai micằ , ỉntr-o schimbare mai mulr sau mai putin continuằ) de induicatori cu ajutorul cằrora ne putem forma o imagine despre Text Box: imul5ri manageriale Teorie sI Pracnica
m
SMi=MS
i=1 (4.141)
unde Ms reprezinta capacitatea totala de reglare a macrosistemului.
Spre deosebire de sistemele serie (in care autoreglarea se poate realiza doar prin proprii1e capacitati de productie) in sistemele in paralel reglajele se pot face si prin intrari sau resurse externe. Cu alte cuvinte, un sistem serie poate fi supus unui plus entropic mult mai accelerat decat un sistem paralel; este evident ca procesul divizarii agentilor economics este în fapt un proces profund entropic si atunci, spare evident faptul ca, dupa un timp, probabilitatea ca n subsisteme rezultate din divizarea unui sistem socio-productiv oarecare sa functioneze mai bine decât, in cadrul sistemului agregat este mai mica si nu mai mare in report cu starea initiala.
4.5.3.Simularea sistemelor socio-productive cu entropie
Magistrala demonstaratie a lui N.G. ROENGEN privind acxtiunea legii entropice asupra oricuinsistem economic, indferent de mằrimea , complexitatea si natura (rolul) acestuia, constituiepunctul de plecare ala aspectelor teoretice cu implicatii practice deosebite ce vor fi prezentate ỉn prezentul paragraful.

Text Box: Proces	    Z(tr)
Text Box: SimulAri manageriale Teorie si Practicg
Y = vectorul marimilor de iesire;
R = vectorul corectiilor.
Relatia care descrie functionarea sistemului cibernetic reprezentat mai sus este de forma:
Y(tn) = F[X(tn),R(tn)] (4.142)
De regula insa marimea de iesire nu corespunde cu cea dorita (comandata sau de comanda) ceea ce face ca sa intre in actiune comparatorul (elemental de reglaj) si implicit, ca orice componenta suplimentara introdusa (sub aspect functional) intr-un sistem dat, va introduce o "intarziere". Tinand cont de acest aspect, schema va trebui modificatta corespunzator:
Text Box: Figura nr. 4.12
in acest caz, functionalele care descriu sistemul sunt (conform figurii nr. 4.142) urmAtoarele:
Y(tn+l) = F[X(tn),Y(tn)] (4.143)
Z(tn) = G[X(tn),Y(tn)] (4.144)
Daca in relatia (4.143) facem transformarea n n+l obtinem:
Y(tn) = F[X(tn-1),Y(tn-1)] (4.145)
192
Text Box: Simulari manageriale Teorie ~i Practica
Introducand relatia (4.145) in (4.144) obtinem:
Z(tn) = G (4.146)
Observam ca, in conformitate cu relatia (4.146), iesirea sistemului (Z) la un moment dat (tn) depinde de intrarile din sistem la momentul respectiv ca si de starea lui anterioara F[X(tn-1),Y(tn-1)]. Cu alte cuvinte, sistemele de productie (indiferent de natura si marimea lor) isi mernoreaza starea si deci, chiar daca acest lucru nu apare in mod explicit si vizibil, ele sunt "sisteme cu memorie". Putem acum formula, in baza celor aratate mai sus urmatorul principiu-. orice sistem socio¬productiv isi memoreaza starea. Corolarul acestui principiu este urmatorul: un sistem socio-productiv nu poate trece dintr-o stare data in oricare alta (altfel spus, "tranzitia rapida" poate fi un experiment foarte riscant).
4.5.3.2. Variabile de stare
Definirea variabilelor de stare si mai ales cuantificarea starii unui sistem de productie sunt, in teoria si practica economica, probleme inca insuficient abordate si analizate. lata de ce se vor face unele consideratii teoretice bazate pe logica proceselor economice in cat mai strânsa concordanta cu realitatea obiectiva, cu practica economica.
Va trebui pentru inceput definia variabila de stare in procesele socio-productive (aceasta notiune fiind solid conturata, definita si deosebit de utila in stiintele naturii - fizica, chimie etc.).
În majoritatea actiunilor de analiza sub aspect economic, a unor procese de productie se utilizeaza o gama larga de indicatori (costuri, beneficii sau profituri, productie, productivitate etc.), care au o
193
Text Box:  Text Box: ProcesText Box: Y (tj

Text Box: caracteristica specifica: pot fi considerate, functie de interesul celui care face analiza si eventual proiccteaza activitatea unui sistem de productie pe orizont de timp, atat ca variabile de intrare cat si ca variabile de iesire -caz in care sunt insotiti de anumite caracteristici de performanta), der si ca variabile de stare. Trebuie deci sa se separe cele trei posibilitati si prin aceasta sa obtinem ceea ce ne-am propus: variabile de stare. Sa consideram indicatorul costurilor totale (rationamentul, concluziile si generalitatea nu se modifica daca se vor considera alti indicatori).
În practica economica, costul reprezinta in general un indicator valoric care exprima efortul unui sistem de productie, sub aspectul consumului unor resurse, de natura diferita, pentru obtinerea unei anumite productii (iesiri). Este foarte clar faptul ca acest indicator poate fi considerat fie variabila de intrare fie variabila de iesire. Este insa necesar sa caracterizam, cu ajutorul acestui indicator "starea" sistemului de productie respectiv si sa transformam acest indicator in variabile de stare. Pentru aceasta vom considera un interval de timp [0,T] cu secventele discrete de timp t1, t2, t3, ..., tn astfel ca [tk,tk+l] Ě [0,T]; k = 1,n . Corespunzator acestor intervale de timp sa consideram si vectorii costurilor programate (planificate) Cp si a costurilor realizate Cr, (deci vectorii de comanda si cei de raspuns).
Vom face notatiile:
Cp = [Clp,C2p ... Cnp] (vectorul de comanda al costurilor);
Cr =[Clr,C2r,---,Cnr] (vectorul de raspuns al costurilor).
Este evident ca de-a lungul intervalului de timp considerat [0,T] se va inregistra sau nu o anumita "distanta" intre cei doi vectori care insa, în mod curent nu ne transmit decât o informatie "postfactum" si anume ca, la un moment dat costul realizat a fost sau nu egal cu cel programat si ca exista sau nu un anumit nivel de "economii". Va trebui insa sa &ini o
194
Text Box: imullri manageriale Teorie Si PracticaText Box: Simulari manageriale Teorie si PracticaText Box: Gasim o marime care sa ne furnizeze informatii suplimentare, eventual mai utile si cu un caracter "post factum" diminuat asupra faptului ca, in perioada urmatoare, date fiind situatiile (experientele) inregistrate, se poate aborda sau nu o politica de reducere consistenta a costurilor in conditiile respectarii stricte a anumitor elemente de ordin calitativ. Daca notsm cu pi probabilitatea ca la momentul ti costul realizat sa fie egal sau in limite admisibile date in raport cu cel programat, atunci o masura a modului cum a functional sistemul de productie analizat pe intervalul de timp considerat ar putea fi data de o relatie de forma:
 µ
H = - ĺ pi - Igpi (4.147) 
 i=0
unde :
H = entropia sistemului in raport cu costurile de productie.
S-a scris mai sus "ar putea fi data" din urmatorul motiv: este de ajuns ca, fie si pentru un singur interval de timp probabilitatea pi se fie zero si relatia nu mai poate fi. aplicata sau oricum, rezultatul nu mai poate fi util. S-ar putea replica: se vor mari limitele admisibile pana când se constata ca s-a epuizat orice posibilitate ca pi sa fie zero. În aceasta situatie este cazul sa ne punem intrebarea: cum ramane insa cu acuratetea, calitatea si relativa incredere pe care ar trebui sa o prezinte rezultatul? Sa consideram si cazul in care toti pi=l si deci H=0. Se stie insa ca entropia nu este o marime stationara si prin urmare si prin fata unui astfel de rezultat trebuie sa ne punem serioase semne de intrebare. Am stabilit asadar cel putin doua cauze semnificative din care a rezultat ca o relatie de forma (4.147) nu este pe deplin satisfacatoare.
Revenind la problems costurilor ca variabile de stare, vom efectua urmatoarele operatii:
195

Text Box: SimulAri Manap-erialeText Box: a. introducem raportul:
C
 Ii = i+1,p
 p , i+I Ci,p
Text Box: unde:
Iipj+I - este coeficientul de variatie a doua componente consecutive din vectorul de comanda al costurilor.
b. in mod similar, pentru vectorul de raspuns al costurilor, alcatuim raportul:
c. Ci+1,r
Iir,i+1 = Ci,r (4.149)

unde:
Iir,1+1 = acelasi coefficient dar relativ la vectorul de raspuns al costurilor totale.
Prin intermediul celor doua rapoarte se a1catuiesc vectorii:
Ip = [ I1p,2 I2p,3 .... I1p,i+1 Inp,n+1 ] ;
respectiv:
 Ir = [ I1r,2 I2r,3 ....... I1r,i+1 ...... Inr,n+1 ]
196
Text Box: Simulki managerhle Teorie §i Practicg
Observam ca suntem în posesia evolutiei vectorului de comanda (Ip) si a evolutiei vectorului de raspuns (Ir). Cu alte cuvinte am transferat variabila cost total fie de la intrare fie de la iesire in interiorul sistemului, transformand-o in variabila de stare. În inchiderea acestui paragraf vom mai stabili cateva ipoteze care vor fi utilizate in cele ce urmeaza: aprecierea cantitativa si calitativa a unui sistem poate fi definita daca se cunosc:
a. sensul evolutiei - daca sistemului i se comanda o variatie de un anume sens, atunci si raspunsul trebuie sa fie de acelasi sens (in caz contrar sistemul nefiind controlabil sau managementul poate fi, considerat neperformant);
b. abaterea relativa a marimii de rapuns fata de cea de comanda este
a doua conditie care arata gradul in care sistemul este corect comandat 9
C. abaterea absoluta a marimilor de raspuns fata de comenzi.
Cu aceste ipoteze suplimentare se poate trece la determinarea unei marimi care sa se constitute intr-o 'masura a starii generale a unui sistem.
4.5.3.3. Entropia de stare
Fie un sistem oarecare S care, la un moment dal, este caracterizat printr-un vector de intrare, unul de stare §i unul de iqire.
Text Box: X(x,)X2, ---,Xn) Y(Y.,Y2) ... IYP)
 

Text Box: L(I., 12, ---, 11)Text Box: Figura nr. 4.13
197
Text Box:  Text Box: Teorie ~i Practica
(4.148)
Text Box: 10~Text Box: 10.

Text Box: si daca notam:
a	=k-r1(r-ri)
b	=mo(r-ri)+ k . r1. x-1
c	=MO.X
vom obtine:
Text Box: SimulArl managerialeText Box: Simulari mans-criale Teorie si PracUcAText Box: Ri(s) = componenta umana asociata reglajului tehnic-tehnologic; R2(s) = componenta umana asociata . reglajului proceselor aprovizionare;
∆X = modificarile ce afecteaza multimea intrarilor;
∆M = modificarea starilor masinii.
Text Box: Pentru simplificare, vom considera scalari toate matricile specificate si prin urmare vom aborda urmatorul sistem de notatii in corespondenta univoca cu notatiile de mai sus: x, m, y, ri, r2, d. si dm. Daca vom considera r ca fiind capacitatea totala de reglaj a factorului uman atunci:Text Box: r2= r - ri (4.63)
y = (m + dm) (x+dx) (4.64)
dm = ri . y; dx = yr2 = (r- ri)y (4.65)

Text Box: Introducem dour notatii suplimentare:
MO capacitatea de transformare a masinii (utilajului);
uo intrarile independente de om.
Se poate scrie acum:
Text Box: f(y) = ay2 +by+ c = 0
care va avea un maxim pentru
     df(y) = 0, de unde : Yopt = - b
       dy                                       2a
Text Box: Teorie si Practica
(4.68)
(4.69)
(4.70)
Text Box: sau:Text Box: Yopt = - m(r - rl)+kr1x -1 = mrl - mr - kr1x+l
 2kr . (r - rl) 2krl (r - r1 ) (4.71)

Text Box: Este evident ca pentru a avea un y cat mai mare este necesar ca a-0 iar b<0 sau, altfel scris:Text Box:  Text Box: m = mo + k.dm (4.66) krl(r - rl) 0
(m0(r - rl) + krlx - 1 < 0 Vom avea : a 0 daca r 1 0 b<Odaca rl =0

Text Box: unde k = coeficient adimensional care reprezinta o masura a capacitatii utilajului de a se lasa influentata de om. Relatia (4.64) se corecteaza atunci si devinc:
y=mo. x+[mo(r-rl)+k . rl . x]y+k.rl(r-r1)y2 (4.67)
166
Text Box: ceea ce ar insemna ca maximum corespunde situatiei in care muncitorul se ocupa exclusiv cu aprovizionarea materialelor. Se pot obtine insa aceleasi rezultate si daca muncitorul se va ocupa exclusiv de masina, ceea ce atrage dupa sine evidentierea avantajelor specializdrii si colaborarii in productie.
167


Document Info


Accesari: 1881
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )