Sistem pentru reinstalarea automata a sculelor la cota
N (stabilita prin reglajul mecanic al elementului sensibil - S ) si comanda elementului de executie - E īn sensul reducerii si anularii erorii de urmarire, adica al satisfacerii relatiei:
|
|
Semnificatia notatiilor nou introduse este:
|
|
Tensiunea UD, furnizata de M si data asa cum se va arata de relatia:
|
|
G este asigurata de la generatorul de 5 kHz din compunerea modulului MSG - 2001 -K la care s-a mai facut referire.
|
|
|
|
īn care kS este un coeficient determinat de constructia ele-mentului sensibil si a monturii. Īn cazul aplicatiei concrete la care se face referire valoarea sa a fost:
1DS si t2DS s-a
tinut seama de faptul ca elementul de masurare trebuie sa urmareasca variatiile diametrului barei determinate de uzura cutitelor, un proces foarte lent asa cum rezulta din referin-
tele bibliografice, adoptāndu-se valorile mari:
4.9
o (electrice) fata de cea care alimenteaza S, care a fost obtinuta tot cu un circuit PLL- CI -bE 565.
i are semnificatia valorii reglate a potentiometrului Pi.
|
|
Semnificatia notatiilor este urmatoarea:
ECU - element pentru comanda urmaririi
EUM - element de urmarire si memorare
Functionarea sa poate fi delimitata īn aceleasi doua faze ca si functionarea īntregului sistem automat si anume:
e,R. Aceasta stare dureaza pāna īn momentul īn care intra bara īn SEB, situatie confirmata prin semnalul:
4.22
care determina trecerea R īn faza b. īn care se testeaza
permanent semnul tensiunii UD.
|
|
unde DU si DD sunt semnale furnizate de mecanismul de adaptare, semnificatia lor fiind prezentata īn paragraful B.
|
|
|
|
Daca UD este mai mica decāt o valoare minima reglata, Ud,m s-au mai mare decāt o valoare maxima reglata Ud,M se inhiba comanda elemen-tului de executie conform [4.1],[4.3] si [4.11]. Elementul de urmarire si memorare avānd schema bloc din figura 4.8 furnizeaza o tensiune continua Ue,R masura a continutului NBSR din structura sa conform relatiei:
4.26
e,R necesara compensarii uzurii maxime admise a sculei aschietoare, data de relatia 4.1 este:
4.27
Daca ECU va comanda generarea unei tensiuni Ue,R mai mari decāt cea data de relatia 4.27 EUM emite semnalul logic:
4.28
cu semnificatia ca s-a epuizat gama de dilatatie īn care este admisa compensarea uzurii [4.3]. Elementul de urmarire si memorare - EUM va trece īn starea īn care:
|
|
|
|
īi corespunde alungirea:
4.36
4.37
Īnseamna ca pentru a asigura o viteza de variatie a lungimii elemen-tului termoelectric care sa respecte relatia 4.34 este necesara o tensiune rampa cu viteza de variatie data de relatia 4.39.
Ţinānd seama ca la alimentarea cu tensiune rampa generata digital īn trepte mici, raspunsul ET este cel din fig.4.11 se pot trage urma-toarele concluzii:
a. Regimul tranzi-toriu corespunzator fiecarei trepte de tensiune se epui-zeaza īntr-un in-terval de timp mai mic decāt:
4.38
|
|
Din valoarea acesteia si cea a tensiunii Ue,R necesara pentru compensarea uzurii maxime a sculei, data de relatia 4.50, se deduce ca numarul de trepte īn care se va genera valoarea ei maxima:
4.41
Relatia constituie argumentarea modului īn care s-a realizat NBSR din structura EUM.
Pe parcursul elaborarii tezei s-au facut experimentari /2.13/, /7/, pentru gasirea solutiei optime a mecanismului de adaptare. Acesta are schema bloc informationala din figura 4.19 si functioneaza dupa cum urmeaza:
Controlul generarii semnalelor CU si CD īn R este rea-lizat prin semnalele DU si DD. Nivelul ridicat al oricaruia dintre ele:
4.42
inhiba, conform ecuatiilor logice 4.2x, generarea impulsului CU (sau CD), īn timp ce nivelul coborāt:
4.43
permite generarea impulsului CU (sau CD).
|
|
Dupa expirarea duratei t este admisa generarea oricarui tip de impuls de numarare conform celor de mai sus.
Din cele mai sus expuse rezulta originalitatea si efica-citatea MA care permite succesiunea impulsurilor de acelasi tip doar la intervale de timp:
4.45
din ratiuni de epuizare a regimului tranzitoriu al alungirii, admitānd succesiunea rapida la intervale de timp:
4.46
|
|
a impulsurilor de tip contrar.
|
|
|
|
adaptare care sa asigure doua conditii antagonice referitoare la viteza de variatie a tensiunii de iesire a regulatorului - Ue,R si anume:
eR, care determina alungirea D a elementului termoelectric (a carui constructie principiala se prezinta īn figura 4.17) astfel īncāt sa se
compenseze uzura sculei fixate solidar pe el.
|
|
R este cea aplicata pinului 8 al circuitului integrat pentru comanda īn faza. Intr-o prima faza din dependenta prezentata se deduce acea valoare a tensiunii de iesire a regulatorului care va asigura compensarea uzurii maxime admise a sculei, hr,m si anume:
|
|
|
|
|
|
- īn domeniul cojirii barelor exista o realizare experi-mentala cu bune rezultate īn conditii industriale [4.1]. Aceasta include un element termoelectric cu foarte bune caracteristici mecanice remarcabile (pentru acest tip de aplicatie) si un bloc de comanda electromecanic cu performante mai modeste.
6. Armonizarea īn interconectare si functionare a unor circuite cunoscute cu altele concepute de autor, pentru realizarea unui sistem automat original si functional īn cadrul unei masini cu performante sensibil īmbunatatite
7. Sistemul automat este utilizabil pentru reinstalarea automata la cota a cutitelor capului de cojit pentru īntreaga gama de masini de cojit bare (mici, mijlocii, mari).
8. Analiza si caracterizarea sistemica a subsistemelor din structura unui sistem automat pentru reinstalare la cota.
|
