Sistemele auxiliare ale MAI (SA)

1. Sistemul de alimentare cu combustibil

2. Sistemul de ungere

3. Sistemul de răcire

4. Sistemul de distribuție a gazelor

5. Sistemul de supraalimentare

6. Sistemele de lansare, inversare, protecție și control

1. Sistemul de alimentare cu combustibil

Întrebarea Nr. 2001    Cod: SA 1.1 Răspuns corect: d)

Precizați conexiunile unui separator centrifugal ce realizează prima etapă a separării combustibilului greu din cadrul instalației de combustibil a unui motor naval lent de propulsie, conform figurii SA 1:

a)         1 - de la tk consum; 2 - la tk decantare; 3 - de la tk scurgeri combustibil; 4 - de la tk comandă separatoare; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk preaplin;

b)         1 - de la tk consum; 2 - la tk preaplin; 3 - de la tk apă comandă separatoare; 4 - de la tk preaplin; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil;

c)         1 - de la tk preaplin; 2 - la următorul separator; 3 - de la tk apă comandă separatoare;     4 - de la tk hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil;

d)         1 - de la tk decantare; 2 - la următorul separator; 3 - de la tanc apă comandă separator; 4 - apă spălare de la hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil.

Întrebarea Nr. 2002    Cod: SA 1.2 Răspuns corect: d)

Combustibilul este admis în cilindrul motorului diesel prin:

a)         Supapele de admisie;

b)         Carburator;

c)         Ferestrele de evacuare;

d)         Injector.

Întrebarea Nr. 2003    Cod: SA 1.3 Răspuns corect: a)

Injectorul prezentat în figura SA 2 se deschide datorită presiunii combustibilului ce acționează asupra:

a)         Acului injectorului;

b)         Reperului poz. 7;

c)         Reperului poz. 4;

d)         Pistonașul pompei de injecție.

Întrebarea Nr. 2004    Cod: SA 1.4 Răspuns corect: a)

Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de alimentare continuă a unui motor principal se recomandă, deoarece:

a)         Se poate efectua curățarea elementelor filtrante fără întreruperea funcționării motorului;

b)         Gradul de filtrare se dublează;

c)         Gradul de îmbâcsire se reduce la jumătate;

d)         Căderea de presiune pe echipamentul de filtrare se reduce la jumătate.

Întrebarea Nr. 2005    Cod: SA 1.5 Răspuns corect: c)

Referitor la funcționarea injectorului din figura SA 2, reperul 3 acționează asupra resortului 4, permițând:

a)         Pătrunderea agentului de răcire a injectorului;

b)         Pătrunderea combustibilului refulat de pompa de injecție;

c)         Reglarea presiunii de injecție;

d)         Realizarea unui amestec carburant corespunzător sarcinii motorului.

Întrebarea Nr. 2006    Cod: SA 1.6 Răspuns corect: d)

Pompa de injecție din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile următoare:

a)         Pompă injector;

b)         Pompă cu piston sertar cu cursă variabilă, acesta controlând cantitatea refulată de combustibil;

c)         Pompă cu supape (atât de aspirație, cât și de refulare);

d)         Pompă cu piston sertar (rotitor), acesta controlând orificiile de aspirație a combustibilului, sistemul de acționare fiind alcătuit din pârghii și cremalieră.

Întrebarea Nr. 2007    Cod: SA 1.7 Răspuns corect: d)

Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre următoarele afirmații este corectă:

a)         Pistonașul pompei de inejcție este antrenat de regulatorul motorului;

b)         Pistonașul pompei este antrenat de o camă corespunzătoare a arborelui de distribuție;

c)         Comanda reglării este generată de regulatorul de turație al motorului;

d)         Variantele b) și c) simultan.

Întrebarea Nr. 2008    Cod: SA 1.8 Răspuns corect: a)

Figura SA 4 prezintă instalația de separare a unui motor în doi timpi funcționând cu combustibil greu. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:

a)         Separatoarele funcționează în serie, primul fiind purificator, al doilea clarificator;

b)         Separatoarele funcționează în paralel, primul fiind purificator, al doilea clarificator;

c)         Separatoarele funcționează în serie, primul fiind clarificator, al doilea purificator;

d)         Separatoarele funcționează în paralel, primul fiind clarificator, al doilea purificator.

Întrebarea Nr. 2009    Cod: SA 1.9 Răspuns corect: b)

Precizați destinația tancului TK1 din figura SA 4, din care se alimentează separatorul:

a)         Tanc consum;

b)         Tanc decantare;

c)         Tanc buncheraj;

d)         Tanc de preaplin.

Întrebarea Nr. 2010    Cod: SA 1.10 Răspuns corect: c)

Variația densității combustibilului cu temperatura este:

a)         ;

b)         ;

c)         ;

d)         .

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2011    Cod: SA 1.11 Răspuns corect: b)

În figura SA 5 încălzitorul final de combustibil are ca agent de încălzire:

a)         Abur saturat;

b)         Abur supraaâncălzit;

c)         Apă caldă;

d)         Ulei cald.

Întrebarea Nr. 2012    Cod: SA 1.12 Răspuns corect: a)

În figura SA 6-instalația de alimentare cu combustibil:

a)         5-robinet cu trei căi; 6- filtru; 9- pompe de înaltă presiune;

b)         10-răcitor de combustibil;11- filtre;

c)         2-tanc de decantare combustibil greu; 3-tanc de mortorină;

d)         1-motor; 8-tanc presurizat; 13-debitmetru.

Întrebarea Nr. 2013    Cod: SA 1.13 Răspuns corect: d)

În figura SA 6-instalația de alimentare cu combustibil:

a)         5-valvulă termoregulatoare cu trei căi; 6- filtru; 9- pompe de înaltă presiune;

b)         10-răcitor de combustibil;11- filtre;

c)         2-tanc de decantare combustibil greu; 3-tanc de mortorină;

d)         1-motor; 8-tanc presurizat; 13-supapă de siguranță.

Întrebarea Nr. 2014    Cod: SA 1.14 Răspuns corect: b)

În figura SA 6-instalația de alimentare cu combustibil:

a)         5-robinet cu trei căi; 6- filtru fin;

b)         Vâscozimetrul este montat între încălzitorul de combustibil și filtrele fine;

c)         2-tanc de decantare combustibil greu; 3-tanc de mortorină;

d)         1-motor; 8-tanc presurizat; 13-debitmetru.

Întrebarea Nr. 2015    Cod: SA 1.15 Răspuns corect: a)

Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizează separarea amestecurilor de hidrocarburi, apă și impurități pe baza:

a)         Principiului separării centrifugale, eliminând apa ce a mai rămas după separarea gravitațională și impuritățile;

b)         Principiului separării gravitaționale, în tancul de decantare;

c)         Principiului separării gravitaționale, în tancul de stocaj;

d)         Principiului separării gravitaționale, în tancul de consum.

Întrebarea Nr. 2016    Cod: SA 1.16 Răspuns corect: d)

Subsistemul de combustibil înaltă presiune (de injecție) realizează:

a)         Pregătirea combustibilului înainte de pompa de injecție;

b)         Alimentarea separatoarelor de combustibil;

c)         Alimentarea tancurilor de serviciu;

d)         Introducerea combustibilului în cilindri la momentul și cu parametrii necesari bunei funcționări a motorului.

Întrebarea Nr. 2017    Cod: SA 1.17 Răspuns corect: c)

Funcționarea separatoarelor de combustibil se realizează după un program ciclic temporizat, realizat de o instalație de automatizare, care comandă:

a)         Operațiunile de ambarcare și transfer al combustibilului;

b)         Operațiunile de alimentare cu combustibil a motorului principal;

c)         Operațiunile de separare, descărcare, spălare și supraveghere a instalației;

d)         Operațiunile de încălzire a combustibilului înaintea pompelor de injecție.

Întrebarea Nr. 2018    Cod: SA 1.18 Răspuns corect: a)

Figura SA 7 prezintă un separator purificator și transformarea necesară pentru a deveni clarificator. Diferența dintre cele două constă în:

a)         Separatorul purificator dispune de un disc gravitațional care joacă rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator este înlocuit cu un disc de stopaj, apa separată fiind eliminată odată cu impuritățile;

b)         Separatorul clarificator dispune de un disc gravitațional care joacă rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul purificator este înlocuit cu un disc de stopaj, apa separată fiind eliminată odată cu impuritățile;

c)         Separatorul purificator dispune de un disc gravitațional care joacă rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator este înlocuit cu un disc de stopaj, apa separată fiind eliminată continuu;

d)         Separatorul purificator dispune de un disc gravitațional care joacă rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator este înlocuit cu un disc de stopaj, realizând astfel separarea integrală a apei și grosierăa impurităților.

Întrebarea Nr. 2019    Cod: SA 1.19 Răspuns corect: a)

Prin electrovalvula VCE2 din figura SA 8 se realizează:

a)         Umplerea cu apă a separatorului, în scopul reducerii pierderilor de combustibil în faza de descărcare;

b)         Întreruperea alimentării cu combustibil a separatorului;

c)         Coborârea tamburului inferior al separatorului și deschiderea orificiilor de evacuare a apei și impurităților;

d)         Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate.

Întrebarea Nr. 2020 Cod: SA 1.20 Răspuns corect: c)

Prin electrovalvula VCE3 din figura SA 8 se realizează:

a)         Umplerea cu apă a separatorului, în scopul reducerii pierderilor de combustibil în faza de descărcare;

b)         Întreruperea alimentării cu combustibil a separatorului;

c)         Coborârea tamburului inferior al separatorului și deschiderea orificiilor de evacuare a apei și impurităților;

d)         Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate.

Întrebarea Nr. 2021    Cod: SA 1.21 Răspuns corect: d)

Figura SA 9 indică modul în care se poate face dozarea cantității de combustibil în funcție de turație și sarcină:

a)         Sfârșitul injecției (b), începutul injecției (c) și atât începutul cât și sfârșitul (a);

b)         Sfârșitul injecției (a), începutul injecției (c) și atât începutul cât și sfârșitul (b);

c)         Sfârșitul injecției (b), începutul injecției (a) și atât începutul cât și sfârșitul (c);

d)         Sfârșitul injecției (a), începutul injecției (b) și atât începutul cât și sfârșitul (c).

Întrebarea Nr. 2022    Cod: SA 1.22 Răspuns corect: b)

Rolul vâscozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil greu a motorului principal lent este următorul:

a)         Asigură menținerea temperaturii combustibilului, prin izolarea cu tubulatură însoțitoare de abur a tubulaturii de combustibil, prin aceasta valoarea vâscozității menținându-se în limitele admisibile;

b)         Asigură menținerea vâscozității combustibilului, prin intermediul unui emițător diferențial de presiune și a unui sistem de comandă pneumatic, care, prin intermediul valvulei comandate, reglează debitul de abur care parcurge încălzitoarele finale și modifică temperatura combustibilului;

c)         Asigură menținerea debitului de abur care parcurge încălzitoarele finale;

d)         Asigură menținerea presiunii de injecție.

Întrebarea Nr. 2023    Cod: SA 1.23 Răspuns corect: a)

Calculul de alegere a încălzitoarelor finale de combustibil se face cu relația globală următoare, în care -debit de pompei combustibil, -densitatea combustibilului, -căldura specifică a combustibilului, -temperatura absolută de intrare a combustibilului în încălzitor, -se determină din diagrama vâscozitate-temperatură, în acest fel se asigurându-se o vâscozitate redusă a combustibilului înaintea pompei de injecție, diferenta de temperatură medie logaritmică, coeficientul global de schimb de căldură, coeficientul de majorare a suprafeței de schimb de căldură:

a)         ;

b)         ;

c)         ;

d)         .

Întrebarea Nr. 2024    Cod: SA 1.24 Răspuns corect: d)

Vâscozimetrul din figura SA 10 este de tipul:

a)         Cu regulator de presiune;

b)         Hidrodinamic;

c)         Ultrasonic;

d)         Cu pompă cu roți dințate.

Întrebarea Nr. 2025    Cod: SA 1.25 Răspuns corect: a)

În figura SA 43- instalația de transfer și separare combustibil:

a)         6- pompă alimentare separator de MDO; 7- încălzitor de HFO;

b)         3- Tanc de depozit;

c)         tanc de decantare HFO; 12- pompă de alimentare MDO;

d)         13-valvulă cu trei căi pentru automatizarea separatorului ; Tancurile nu sunt prevăzute cu robineți de purjă.

2. Sistemul de ungere

Întrebarea Nr. 2026    Cod: SA 2.1 Răspuns corect: b)

Care dintre următoarele metode este utilizată frecvent pentru ungerea lagărelor motorului diesel semirapid de putere redusă:

a)         Barbotaj;

b)         Ungere sub presiune;

c)         Picurare;

d)         Ungători mecanici.

Întrebarea Nr. 2027    Cod: SA 2.2 Răspuns corect: d)

Cele două condiții importante pentru realizarea unei ungeri corespunzătoare a motorului diesel sunt: livrarea unei cantități suficiente de lubrifiant și:

a)         Cifra cetanică;

b)         Punctul de curegere;

c)         Vâscozitatea la temperatura corespunzătoare;

d)         Calitatea uleiului.

Întrebarea Nr. 2028    Cod: SA 2.3 Răspuns corect: c)

Schimbătoarele de căldură se află instalate, cel mai frecvent pentru sistemele auxiliare ale unui motor diesel auxiliar în:

a)         Sistemul de alimentare cu combustibil;

b)         Sistemul de lansare cu aer comprimat;

c)         Sistemul de ungere;

d)         Sistemul de comandă și protecție a motorului.

Întrebarea Nr. 2029    Cod: SA 2.4 Răspuns corect: b)

Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a motorului și mecanismelor de distribuție, deoarece:

a)         Pentru a doua categorie nu sunt necesare răcitoare de ulei;

b)         Impuritățile și particulele rezultate din ungerea motorului pot provoca deteriorări ale mecanismului de distibuție;

c)         În ambele subsisteme se utilizează uleiuri neaditivate;

d)         Cele două subsiteme reclamă tipuri și metode diferite de separare a uleiului.

Întrebarea Nr. 2030    Cod: SA 2.5 Răspuns corect: c)

Separatorul de ulei este montat:

a)         După răcitorul de ulei;

b)         Înainte de răcitorul de ulei;

c)         În circuit separat;

d)         După pompa de circulație ulei.

Întrebarea Nr. 2031    Cod: SA 2.6 Răspuns corect: d)

Pompele separatoarelor centrifugale din figura SA 11:

a)         Aspiră din tancul de alimentare ulei motor auxiliar MA și refulează în tancul de circulație ulei motor principal MP;

b)         Aspiră uleiul din tancul de circulație ulei de sub motorul principal MP și îl refulează tot în acesta;

c)         Aspiră uleiul din tancul de ulei lucrat din dublul fund și îl refulează în tancul de circulație ulei MP;

d)         Realizează funcția de la punctul b), sau, prin comutarea corespunzătoare a flanșelor "trece-nu trece" de pe aspirația/refularea acestora se pot dubla, realizând și separarea uleiului din baia de ulei a motorului auxiliar MA.

Întrebarea Nr. 2032    Cod: SA 2.7 Răspuns corect: c)

Figura SA 12 prezintă subsistemul de ungere al:

a)         Lagărelor palier;

b)         Lagărelor de sprijin de pe linia axială;

c)         Cilindrilor;

d)         Turbosuflantelor.

Întrebarea Nr. 2033    Cod: SA 2.8 Răspuns corect: d)

Poziționarea ungătorilor și a orificiilor de ungere pe suprafața cămășii cilindrului se poate face:

a)         Uni-level (pe un singur rând), și anume high-level, la partea superioară a cămășii, ungere utilizată la motoarele mai vechi;

b)         Uni-level (pe un singur rând), și anume low-level, la distanță mai mare de partea superioară decât modelul consacrat high-level:;

c)         Multi-level (pe mai multe nivele): ungere utilizată la motoarele moderne și care conferă flexibilitatea necesară prevenirii uzurii corozive în partea superioară a cămășii și a celei adezive în partea inferioară,

d)         Toate variantele anterioare se află încă în exploatare.

Întrebarea Nr. 2034    Cod: SA 2.9 Răspuns corect: b)

Canalele de ungere practicate în brațele arborelui cotit al unui motor în patru timpi sunt destinate furnizării de ulei către:

a)         Lagărele palier;

b)         Lagărelor maneton;

c)         Bucșei bolțului pistonului;

d)         Tuturor elementelor de mai sus.

Întrebarea Nr. 2035    Cod: SA 2.10 Răspuns corect: a)

Debitul pompei de circulație ulei este:

a)         Proporțional cu cantitatea de caldură degajată prin arderea combustibilului și preluată de uleiul de ungere;

b)         Invers proporțional cu cantitatea de caldură degajată prin ardere și preluată de ulei;

c)         Invers proporțional cu volumul tamcului circulație ulei;

d)         Invers proporțional cu cantitatea de caldură degajată prin ardere și preluată de ulei și proporțional cu diferența de temperatură între intrarea și ieșirea uleiului din motor.

Întrebarea Nr. 2036    Cod: SA 2.11 Răspuns corect: a)

Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezintă următoarele particularități:

a)         Este de tipul cu carter umed, locul tancului de circulație fiind preluat de baia de ulei;

b)         Este de tipul cu carter uscat, având un tanc circulație ulei sub motor;

c)         Este de tipul cu carter umed, având un tanc circulație ulei sub motor;

d)         Este de tipul cu carter uscat, locul tancului de circulație fiind preluat de baia de ulei.

Întrebarea Nr. 2037    Cod: SA 2.12 Răspuns corect: a)

Figura SA 11 prezintă schema sistemului de ungere a unui motor auxiliar. Precizați destinația pompelor de ungere:

a)         PUA-pompa de circulație ulei, articulată pe motor; PPU-electropompă de preungere; PM-pompă manuală, care dublează PPU, utilizată și pentru manipularea uleiului;

b)         PUA-pompa de preungere; PPU-pompa de circulație ulei; PM-pompă manuală pentru cazuri de avarie;

c)         PPU-pompa de avarie; PUA-pompa de circulație; PM-pompă de circulație de rezervă;

d)         PUA-pompa de circulatie, uzual cu acționare individuală (electropompă); PPU-pompa de preungere, articulată pe motor și utilizată la pornirea acestuia; PM-pompă manuală ce dublează PPU.

Întrebarea Nr. 2038    Cod: SA 2.13 Răspuns corect: c)

Răcitoarele ulei RU din figura SA 13 sunt alimentate cu:

a)         Apă de mare, pentru răcirea uleiului;

b)         Apă tehnică pentru răcirea uleiului și tricloretilenă pentru curățarea răcitoarelor;

c)         Apă de mare pentru răcirea uleiului și tricloretilenă pentru spălarea răcitoarelor;

d)         Tricloretilenă pentru răcirea uleiului și apă tehnică pentru curățarea răcitoarelor.

Întrebarea Nr. 2039    Cod: SA 2.14 Răspuns corect: c)

Figura SA 14 indică modul de realizare a ungerii unui motor în patru timpi. Acesta se bazează pe principiul:

a)         Ungerii prin stropire;

b)         Ungerii gravitaționale;

c)         Ungerii mixte sub presiune prin barbotare și stropire;

d)         Ungere de înaltă presiune.

Întrebarea Nr. 2040    Cod: SA 2.15 Răspuns corect: d)

Ungerea arborelui de distribuție din figura SA 14 se realizează:

a)         Prin stropire;

b)         Prin barbotare;

c)         Prin canalele 4;

d)         Prin canalele 8.

Întrebarea Nr. 2041    Cod: SA 2.16 Răspuns corect: d)

Figura SA 15 prezintă schema subsistemului de ungere a agregatului de turbosupraalimentare a unui motor naval principal MP lent. Poziția 6 este:

a)         Tancul de circulație ulei MP, situat sub motor;

b)         Tanc ulei lucrat situat sub cel de la punctul a);

c)         Tanc alimentare ulei motoare auxiliare MA;

d)         Rezervor tampon pentru evitarea șocurilor hidraulice și alimentarea de avarie a agregatului.

Întrebarea Nr. 2042    Cod: SA 2.17 Răspuns corect: a)

În figura SA 15, poziția 9 este dispozitivul de protecție a motorului principal. Valvula 8 este poziționată pe tubulatura 10 de la apa de răcire pistoane a dispozitivului de protecție, astfel încât:

a)         Dacă presiunea în subsistemul de răcire menționat scade, se întrerupe alimentarea cu combustibil a motorului;

b)         Dacă presiunea în subsistemul de răcire menționat scade, se întrerupe manevra de lansare a motorului;

c)         Dacă presiunea în subsistemul de răcire menționat scade, se întrerupe manevra de inversare a motorului;

d)         Dacă presiunea în subsistemul de răcire menționat crește, se întrerupe alimentarea cu combustibil a motorului.

Întrebarea Nr. 2043    Cod: SA 2.18 Răspuns corect: a)

Care dintre următoarele afirmații este falsă referitor la sistemul de ungere:

a)         Are tanc de compensă;

b)         Are tanc de circulație;

c)         Are valvulă termoregulatoare în circuit;

d)         Are răcitoare în circuit.

Întrebarea Nr. 2044    Cod: SA 2.19 Răspuns corect: c)

În figura SA 16 transferul uleiului din tancul 2 în tacul 6 se poate face cu:

a)         Numai cu pompă acționată electric;

b)         Numai cu pompă acționată manual;

c)         Cu pompă acționată electric sau cu pompă acționată manual;

d)         Transfer gravitațional.

Întrebarea Nr. 2045    Cod: SA 2.20 Răspuns corect: d)

În figura SA 17-instalațiade ungere mecanism motor:

a)         1-motor; 3-filtru; 4-pompă de alimentare separator;

b)         1-motor;2-tanc ulei; 8-priză intrare ulei pentru cap de cruce;

c)         3-filtru; 5-încălzitor de ulei;

d)         7-filtru; 9- pompă pentru ungere cap de cruce; 10- priză intrare ulei ungere cap de cruce.

Întrebarea Nr. 2046 Cod: SA 2.21 Răspuns corect: a)

În figura SA 17 -instalațiade ungere mecanism motor:

a)         1-motor; 3-filtru; 4-pompă de circulație; 6-valvulă termoregulatoare;

b)         1-motor; 2-tanc ulei; 8-priză intrare ulei pentru cap de cruce;

c)         3-filtru; 5-încălzitor de ulei;

d)         7-filtru; 9- pompă pentru ungere cap de cruce; 10- priză intrare ulei ungere lagăre palier.

Întrebarea Nr. 2047    Cod: SA 2.22 Răspuns corect: c)

În figura SA 17 -instalațiade ungere mecanism motor:

a)         1-motor; 3-filtru; 4-pompă de circulație; 6-valvulă termoregulatoare cu două căi;

b)         1-motor;2-tanc ulei ; 8-priză intrare ulei pentru cap de cruce;

c)         3-filtru; 5-răcitor de ulei;

d)         7-filtru; 9- pompă pentru ungere cap de cruce; 10- priză intrare ulei ungere lagăre paliere.

Întrebarea Nr. 2048    Cod: SA 2.23 Răspuns corect: c)

Pompa PPU din figura SA 11, care prezintă sistemul de ungere a motoarelor auxiliare și sistemul de separare ulei, este destinată:

a)         Ungerii în funcțiionarea normală a DG-ului respectiv;

b)         Ungerii de avarie;

c)         Preungerii DG-ului înainte de pornirea acestuia;

d)         Dublării pompei de ulei articulate pe motor.

Întrebarea Nr. 2049    Cod: SA 2.24 Răspuns corect: d)

Pompele separatoarelor de ulei din figura SA 11:

a)         Aspiră uleiul din tancul de decantare și îl refulează în tancul de consum ulei;

b)         Aspiră ulei din tancul de ulei lucrat și îl refulează în tancul de circulație ulei de sub motorul principal;

c)         Aspiră ulei din tancul de ulei circulație și îl refulează în tancul de ulei lucrat de sub motorul principal;

d)         Aspiră ulei din tancul de ulei circulație și îl refulează tot în acesta.

Întrebarea Nr. 2050    Cod: SA 2.25 Răspuns corect: b)

Uzual, numărul rezervoarelor de ulei pentru ungerea cilindrilor motorului principal lent este de două, deoarece:

a)         Unul este de rezervă;

b)         Fiecare conține câte un sort special de ulei, destinat ungerii motorului la funcționarea pe combustibil greu, respectiv ușor;

c)         Debitul pompelor de ungere este prea mare;

d)         Presiunea uleiului refulat de pompele de ungere este mare.

Întrebarea Nr. 2051    Cod: SA 2.26 Răspuns corect: a)

Uleiul de ungere cilindri:

a)         Este distribuit de ungători și parțial dispersat într-o peliculă foarte fină de către segmenți pe oglinda cămășii, iar cealaltă parte este consumat inevitabil în procesul de ardere;

b)         Este trimis apoi capului de cruce, pentru ungerea lagărelor acestuia;

c)         Este utilizat complet în procesul de lubrificare a cămășii cilindrului, fiind apoi scurs în carter;

d)         Este complet consumat in procesul de ardere.

Întrebarea Nr. 2052    Cod: SA 2.27 Răspuns corect: b)

Pentru reținerea impurităților din lubrifiant, se utilizează filtre fine, montate:

a)         Înainte de răcitoarele de ulei;

b)         După răcitoarele de ulei, datorită debitelor mari ce trebuie vehiculate, pentru a nu mări exagerat dimensiunile;

c)         Indiferent, înainte de intrarea în motor;

d)         Înaintea pompelor de circulație ulei.

Întrebarea Nr. 2053    Cod: SA 2.28 Răspuns corect: b)

Volumul tancului de circulație ulei este dependent de:

a)         Debitul pompei de uei ungere; numărul de recirculări ale uleiului într-o oră;

b)         Gradul de reducerea volumului util, prin depunertea de impurități pe pereții tancului, ca și datorită apariției zonei de spumare la suprafața liberă a tancului, datorită sedimentării impurităților din ulei; debitul pompei de uei ungere; numărul de recirculări ale uleiului într-o oră;

c)         Puterea și sarcina motorului;

d)         Autonomia navei.

Întrebarea Nr. 2054    Cod: SA 2.29 Răspuns corect: d)

Figura SA 18 prezintă:

a)         Un răcitor dublu cu plăci;

b)         Un răcitor dublu cu țevi;

c)         Un filtru magnetic;

d)         Curățirea unei baterii de filtre, realizată prin inversareacurgerii în elementul ce urmează a fi inversat.

Întrebarea Nr. 2055    Cod: SA 2.30 Răspuns corect: c)

Figura SA 19 prezintă sistemul de ungere controlat electronic al cilindrilor motorului lent modern. Acesta:

a)         Permite controlul ratei de ungere a cilindrilor, ca și al momentului și duratei adecvate pe ciclul motor ale ungerii cilindrului;

b)         Este astfel conceput încât să permită ungerea forțată a fiecărui nivel de orificii de ungere;

c)         Funcționarea se realizează fără defecțiuni pentru un număr mare de cicluri de încărcare;

d)         Toate răspunsuri anterioare.

Întrebarea Nr. 2056    Cod: SA 2.31 Răspuns corect: a)

În figura SA 20 este prezentată:

a)         O pompă de ungere cilindri, pentru care mișcarea de rotație a camelor, obținută de la un mecanism cu clichet acționat prin intermediul unui braț reglabil în funcție de sarcină de la arborele de antrenare;

b)         Pompa de circulație ulei, antrenată de motorul auxiliar;

c)         Pompa de circulație ulei cu acționare individuală, pentru motorul în doi timpi;

d)         Pompa individuală de ungere turbosuflanta.

Întrebarea Nr. 2057 Cod: SA 2.32 Răspuns corect: c)

Figura SA 14 indică modul de realizare a ungerii unui motor în patru timpi. Poziția 13 unsă cu lubrifiant este:

a)         Tija supapei;

b)         Tachetul;

c)         Orificiile lagărelor culbutorului;

d)         Cama.

3. Sistemul de răcire

Întrebarea Nr. 2058    Cod: SA 3.1 Răspuns corect: a)

Apa de mare aspirată de peste bord în scopul răcirii motorului naval lent de propulsie este utilizată în răcirea următoarelor:

a)         Aerul de supraalimentare, răcitoarele de ulei și apă tehnică, generatorul de apă tehnică, lagărele liniei axiale, electrocompresoarele și apoi este deversată peste bord;

b)         Cele de la punctul a), dar este introdusă apoi în motor;

c)         Doar părțile calde ale motorului: cilindrii, chiulasa, turbosuflanta, pistoane și injectoare;

d)         Doar a agenților de lucru în răcitoarele specifice.

Întrebarea Nr. 2059    Cod: SA 3.2 Răspuns corect: c)

Apa tehnică utilizată la răcirea cilindrilor motorului de propulsie este utilizată în procesul de generare a apei tehnice:

a)         Ca agent de răcire a distilatului;

b)         Ca agent de răcire a apei de mare;

c)         Ca agent de încălzire a apei de alimentare a generatorului de apă tehnică;

d)         Agent principal de obținere a vacuumului în distilator.

Întrebarea Nr. 2060    Cod: SA 3.3 Răspuns corect: a)

Cămașa cilindrului din figura SA 21 prezintă inele de etanșare la partea inferioară (O-ring). Acestea servesc la:

a)         Etanșarea la apă între cămasă și blocul cilindrilor;

b)         Ușoara centrare a cămășii;

c)         Împiedicarea pătrunderii uleiului de ungere în carter;

d)         Asigurarea unei distribuții corespunzătoare a temperaturii dintre cămașă și blocul cilindrilor.

Întrebarea Nr. 2061    Cod: SA 3.4 Răspuns corect: c)

Tancul de expansiune aferent sistemului de răcire al unui motor principal este destinat menținerii constante a presiunii în sistem și:

a)         Reducerii temperaturii apei;

b)         Reducerii turbulenței apei de răcire;

c)         Evitării șocurilor hidraulice;

d)         Creșterii volumului de apă pe măsura intensificării regimului termic al motorului.

Întrebarea Nr. 2062    Cod: SA 3.5 Răspuns corect: d)

Presiunea maximă în oricare din subsistemele în circuit închis cu apă tehnică ale motorului este atinsă:

a)         La ieșirea din subsitemul răcire cilindri;

b)         La intrarea în tancul de compensă;

c)         La intrarea în răcitorul aferent;

d)         La refularea pompei de circulație apă răcire.

Întrebarea Nr. 2063    Cod: SA 3.6 Răspuns corect: a)

Tancul de compensă al unuia dintre subsistemele de răcire în circuit închis cu apă tehnică este localizat:

a)         În poziția cea mai înaltă din subsistem;

b)         În poziția cea mai de jos;

c)         La nivelul paiolului din compartimentul de mașini;

d)         Indiferent în ce poziție.

Întrebarea Nr. 2064    Cod: SA 3.7 Răspuns corect: b)

Valvula termoregulatoare cu trei căi din subsistemele de răcire în circuit închis ale motorului reglează temperatura apei de răcire prin by-passarea unei cantități de apă:

a)         În raport cu motorul;

b)         În raport cu răcitorul;

c)         În raport cu tancul de compensă;

d)         Și deversarea acesteia peste bord.

Întrebarea Nr. 2065    Cod: SA 3.8 Răspuns corect: b)

În figura SA 22 se prezintă amplasarea și poziționarea prizelor de fund și a magistralei de apă de mare. Pozițiile 1 și 2 reprezintă, respectiv:

a)         Chesoanele Kingston și purjele acestora;

b)         Chesoanele și filtrele Kingston;

c)         Filtrele de nămol și tubulaturile de curățire și suflare cu aer;

d)         Filtrele de nămol și tubulaturile de curățire și suflare cu abur.

Întrebarea Nr. 2066    Cod: SA 3.9 Răspuns corect: c)

Volumul tancului de compensă din unul dintre subsistemele de răcire în circuit închis se determină în funcție de:

a)         Zona de navigație;

b)         Temperatura gazelor de evacuare din motor;

c)         Numărul de recirculări ale apei;

d)         Temperatura apei la ieșirea din motor.

Întrebarea Nr. 2067    Cod: SA 3.10 Răspuns corect: d)

Figura Sa 23 indică modul de realizare a răcirii capului pistonului unui motor naval lent modern. Precizați valabilitatea uneia dintre afirmațiile următoare, referitoare la soluția în discuție:

a)         Răcirea pistonului se face cu ulei, circulat prin tije telescopice;

b)         Răcirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului;

c)         Răcirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin acțiunea predominantă a jetului de ulei în orificiile din capul pistonului;

d)         Răcirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin acțiunea predominantă a jetului de ulei în orificiile din capul pistonului, urmată de efectul agitator al agentului de răcire.

Întrebarea Nr. 2068    Cod: SA 3.11 Răspuns corect: c)

Răcirea injectoarelor se poate face:

a)         Cu apă tehnică;

b)         Cu combustibil;

c)         Variantele a) și b);

d)         Doar varianta a).

Întrebarea Nr. 2069    Cod: SA 3.12 Răspuns corect: a)

Temperatura de vaporizare a apei de mare în generatorul de apă tehnică este mai mică decât apa de răcire cilindri și se modifică funcție de vacuumul din generatorul de apă tehnică:

a)         Da;

b)         Da, în funcție de temperatura apei de mare și nu se modifică cu vacuumul generator;

c)         Nu;

d)         Nu, deoarece agentul de răcire își modifică temperatura.

Întrebarea Nr. 2070    Cod: SA 3.13 Răspuns corect: c)

Fluxul termic schimbat în răcitorul de ulei este:

a)         ;

b)         ;

c)         ;

d)         .

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2071    Cod: SA 3.14 Răspuns corect: b)

Fluxul termic preluat de apa de răcire cilindri este:

a)         ;

b)         ;

c)         ;

d)         .

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2072    Cod: SA 3.15 Răspuns corect: b)

Puterea de antrenare a pompei de circulație apă răcire pistoane se determină cu relația:

a)         ;

b)         ;

c)         ;

d)         .

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2073    Cod: SA 3.16 Răspuns corect: d)

În figura SA 24- instalația de răcire cu apă de mare:

a)         4- filtru ; 5-pompă de circulație; 12-tubulatură de surplus;

b)         9-răcitor de ulei;

c)         6-traductor de temperatură; 7-răcitor de aer;

d)         12-tubulatură de recirculare; 14- diafragme pentru reglarea presiunii apei.

Întrebarea Nr. 2074    Cod: SA 3.17 Răspuns corect: b)

În figura SA 25 -instalația de răcire:

a)         Răcirea uleiului cu apă de mare;

b)         Răcirea aerului de supraalimentare cu apă tehnică;

c)         Răcirea condensatorului cu apă de mare;

d)         Pompele de răcire cilindri sunt paralel.

Întrebarea Nr. 2075    Cod: SA 3.18 Răspuns corect: d)

Figura SA 26 prezintă sistemul de răcire cu apă de mare aferent unei instalații de propulsie ce motor în doi timp. Rolul valvulei termoregulatoare VTR-MP comandate pneumatic de o instalație de automatizare este:

a)         De a permite trecerea apei refulate de pompele principale de apă de mate PR spre generatorul de apă tehnică, dacă apa nu mai dispune de capacitate de răcire;

b)         De a refula agentul de răcire peste bord, dacă acesta nu mai dispune de capacitate de răcire;

c)         De a reintroduce agentul de răcire pe aspirația pompelor PR, dacă acesta mai dispune de capacitate de răcire;

d)         De a refula agentul de răcire peste bord, dacă acesta nu mai dispune de capacitate de răcire și de a reintroduce agentul de răcire pe aspirația pompelor PR, în caz contrar.

Întrebarea Nr. 2076    Cod: SA 3.19 Răspuns corect: a)

Figura SA 26 prezintă sistemul de răcire cu apă de mare aferent unei instalații de propulsie ce motor în doi timp. Valvula termoregulatoare VTR-MP este comandată de:

a)         Pneumatic de instalatia de automatizare;

b)         Hidraulic de uleiul din sistemul de protecție a motorului;

c)         De apa tehnică ;

d)         De apa de mare.

Întrebarea Nr. 2077    Cod: SA 3.20 Răspuns corect: c)

Ordinea în care este realizată în răcitoare răcirea agenților de lucru ce asigură funcționarea motorului de propulsie este:

a)         Răcitoarele cilindri, răcitoarele injectoare, răcitoarele pistoane, răcitoarele de ulei;

b)         Răcitoaterele de ulei, răcitoarele cilindri, răcitoarele injectoare, răcitoarele pistoane;

c)         Răcitoaterele de ulei, cele ale apei de răcire pistoane, răcitoarele cilindri, răcitoarele injectoare;

d)         Răcitoaterele de ulei, cele ale apei de răcire pistoane, răcitoarele cilindri.

Întrebarea Nr. 2078    Cod: SA 3.21 Răspuns corect: c)

Conform schemei sistemului de răcire cu apă de mare din figura SA 26, se constată intercepția dintre acest sistem și instalația de balast, explicația acesteia fiind următoarea:

a)         Pentru cazuri deosebite, de regulă la navigația în zone foarte reci, în ape cu gheață spartă care poate înfunda prizele de fund, există posibilitatea folosirii unui tanc de balast ca tanc de circulație;

b)         Aspirația din magistrala Kingston și refularea peste bord sunt cuplate la tancul de balast, sistemul deschis transformându-se într-unul închis;

c)         Sunt valabile ambele formulări de la punctele anterioare;

d)         Situația se justifică atunci când pompele de balast sunt avariate.

Întrebarea Nr. 2079    Cod: SA 3.22 Răspuns corect: d)

În schema din figura SA 26, este indicată și răcirea motoarelor auxiliare. Prin subsistemul respectiv se realizează:

a)         Răcirea lagărelor motorului auxiliar;

b)         Răcirea aerului de supraalimentare al motorului auxiliar;

c)         Răcirea injectoarelor motorului auxiliar;

d)         Aliomentarea pe ramificații independente a răcitoarelor aerului de supraalimentare, răcitoarele de ulei RU și răcitoarele de ulei cilindri RC, acestea fiind înseriate.

Întrebarea Nr. 2080    Cod: SA 3.23 Răspuns corect: a)

Motoarele auxiliare sunt alimentate cu apa de mare, conform schemei din figura SA 26, de către:

a)         Pompele de serviciu port PS, în staționare la cheu, iar in marș, prin ramificația de legătură prevăzută cu o valvulă de reținere VUL, din subsistemul de răcire al motorului principal;

b)         Pompele principale de apă de mare PR, în staționare la cheu și de către pompele de serviciu PS în marș;

c)         Pompele PG în staționare și PS în marș;

d)         Pompele PS în stationare la cheu și PG în marș.

Întrebarea Nr. 2081    Cod: SA 3.24 Răspuns corect: c)

Pompele PG din schema sistemului de răcire în circuit închis din figura SA 27 sunt destinate:

a)         Alimentării răcitoarelor motorului principal;

b)         Alimentării răcitoarelor motoarelor auxiliare;

c)         Alimentării generatorului de apă tehnică;

d)         Răcirii electrocompresoarelor și lagărelor intermediare LI și a lagărului etambou.

Întrebarea Nr. 2082    Cod: SA 3.25 Răspuns corect: d)

Figura SA 28 indică schema globală de răcire controlată de sarcina motorului naval lent modern. Caracteristicile de bază sunt următoarele:

a)         Fluxul agentului de răcire este divizat într-un circuit primar, care ocolește cămașa în scopul răcirii chiulasei și un circuit secundar dedicat răcirii cilindrului;

b)         Debitul agentului de răcire este controlat prin sarcina motorului, în scopul evitării coroziunii la orice regim de funcționare;

c)         Noul sistem este presurizat, pentru evitarea fornării vaporilor datorită atingerii unor temperaturi mai ridicate ale cămășii decât în sistemul conențional;

d)         Sunt valabile toate afirmațiile anterioare.

Întrebarea Nr. 2083    Cod: SA 3.26 Răspuns corect: c)

Sistemul din figura SA 29 este cel aferent:

a)         Răcirii cilindrilor motorului semirapid;

b)         Răcirii pistoanelor motorului semirapid;

c)         Răcirii pistoanelor motorului lent;

d)         Răcirii injectoarelor motorului lent.

Întrebarea Nr. 2084    Cod: SA 3.27 Răspuns corect: b)

Răcirea pistoanelor motorului lent de propusie sugerată în figura SA 29 se realizează:

a)         Cu apă de mare;

b)         Cu apă tehnică circulată prin tije telescopice;

c)         Cu ulei vehiculat prin tija pistonului;

d)         Cu ulei vehiculat prin tije telescopice solidare cu pistonul.

Întrebarea Nr. 2085    Cod: SA 3.28 Răspuns corect: b)

În figura SA 44- instalația de răcire:

a)         Răcitor de ulei cu apă de mare;

b)         Răcitor de aer în două trepte cu apă tehnică;

c)         Răcirea motoarelor auxiliare cu apă de mare;

d)         Două trepte de răcire cu apă de mare.

4. Sistemul de distribuție a gazelor

Întrebarea Nr. 2086 Cod: SA 4.1 Răspuns corect: b)

La un motor în patru timpi cu opt cilindri în linie, distanța unghiulară dintre camele de admisie este:

a)         90^oRAC, 90^oRAD;

b)         90^oRAC, 45^oRAD

c)         45^oRAC, 90^oRAD;

d)         45^oRAC, 45^oRAD.

Întrebarea Nr. 2087    Cod: SA 4.2 Răspuns corect: d)

Sistemul de evacuare a motorului în doi timpi trebuie să asigure:

a)         Furnizarea de energie turbinei de supraalimentare;

b)         Reducerea nivelului de zgomot în compartimentul de mașini;

c)         Eliminarea gazelor de ardre din cilindrul motor;

d)         Toate cele anterioare.

Întrebarea Nr. 2088    Cod: SA 4.3 Răspuns corect: c)

Durata procesului de evacuare la un motor în patru timpi este:

a)         Mai mare de 90^o RAD;

b)         Mai mare de 180^oRAC;

c)         Ambele răspunsuri de la a) și b);

d)         Mai mică decât 90^o RAD și decât 180^oRAC.

Întrebarea Nr. 2089    Cod: SA 4.4 Răspuns corect: a)

Prin folosirea supapei de evacuare se obține asimetrizarea diagramei de schimb de gaze la motoarele în doi timpi?

a)         Da;

b)         Nu, pentru că se respectă fluxul de funcționare;

c)         Nu, pentru că această este acționată hidraulic;

d)         Nu, pentru baleiajul este în echicurent.

Întrebarea Nr. 2090    Cod: SA 4.5 Răspuns corect: b)

Pentru motoarele în doi timpi cu înălțimea ferestrelor de evacuare mai mare decât a celor de baleiaj:

a)         Nu se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze

b)         Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, dacă se instalează clapeți pe traseul de evacuare;

c)         Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, dacă se instalează clapeți pe traseul de admisie;

d)         Răspunsurile b) și c).

Întrebarea Nr. 2091    Cod: SA 4.6 Răspuns corect: b)

Practicarea unor ferestre de baleiaj cu un anumit unghi de incidență pe cămașa cilindrului are drept scop:

a)         Reducerea turbulenței încărcăturii proaspete;

b)         Inducerea mișcării de swirl;

c)         Ușurarea evacuării gazelor de ardere;

d)         Opunerea față de mișcarea de squish.

Întrebarea Nr. 2092    Cod: SA 4.7 Răspuns corect: c)

Creșterea jocului dintre tija supapei și brațul culbutorului are drept consecință:

a)         Mărirea întârzierii la închiderea supapei;

b)         Mărirea avansului la deschiderea supapei;

c)         Reducerea duratei de deschidere a supapei;

d)         Mărirea duratei de deschidere a supapei.

Întrebarea Nr. 2093    Cod: SA 4.8 Răspuns corect: b)

Sistemul de acționare al arborelui cu came este destinat menținerii raportului corespunzător între acesta și arborele cotit, scop în care arborele cu came este antrenat:

a)         Jumătate din turația arborelui cotit, pentru motorul în doi timpi;

b)         Cu turația arborelui cotit, pentru motorul în doi timpi;

c)         Cu turație dublă față de cea a arborelui cotit, pentru motorul în patru timpi;

d)         Cu un sfert din turația arborelui cotit, pentru motorul în patru timpi.

Întrebarea Nr. 2094    Cod: SA 4.9 Răspuns corect: c)

Reperul A din figura Sa 30 reprezintă:

a)         Tija împingătoare din sistemul de acționare a supapelor;

b)         Axul culbutorului;

c)         Șurubul de reglaj al jocului termic;

d)         Tija supapei.

Întrebarea Nr. 2095    Cod: SA 4.10 Răspuns corect: b)

Reperul notat cu E din figura SA 31 este:

a)         Țeavă de dirijare a apei de răcire a pistonului;

b)         Tija împingătoare din sistemul de distribuție;

c)         Conductă de înaltă presiune;

d)         Conductă de ungere a culbutorului.

Întrebarea Nr. 2096    Cod: SA 4.11 Răspuns corect: d)

Figura SA 32 prezintă chiulasa armată a motorului în patru timpi Wartsila 26; specificitatea sistemului de acționare a supapelor constă în:

a)         Culbutorul acționează simultan asupra câte unei supape de admisie și a uneia de evacuare;

b)         Culbutorul este unic pentru ambele tipuri de supape și acționează separat asupra supapelor de admisie și de evacuare, situate pe două rânduri diferite, dar simultan asupra celor două supape de același fel, prin intermediul unui taler;

c)         Culbutorul acționează consecutiv asupra celor două supape de admisie, apoi tot consecutiv asupra celor de evacuare, prin intermediul unui taler;

d)         Existența a câte unui sistem de acționare pentru fiecare tip de supape, culbutorii corespunzători acționând simultan asupra celor două supape de același fel, prin intermediul unui taler.

Întrebarea Nr. 2097    Cod: SA 4.12 Răspuns corect: d)

În figura SA 33 se prezintă:

a)         Sistemul mecanic de acționare a supapei de admisie a unui motor în patru timpi;

b)         Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor în patru timpi;

c)         Sistemul pneumatic de închidere a supapei de evacuare a unui motor în doi timpi cu baleiaj în echicurent;

d)         Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor în doi timpi cu baleiaj în echicurent și de închidere mecanică a acesteia.

Întrebarea Nr. 2098    Cod: SA 4.13 Răspuns corect: c)

La un motor în 4 timpi cu 8 cilindri în linie distanța unghiulară dintre camele pompei de injecție este:

a)         90⁰ RAC; 90⁰ RAD;

b)         180⁰ RAC; 90⁰ RAD;

c)         90⁰ RAC; 45⁰ RAD;

d)         90⁰ RAC; 180⁰ RAD.

Întrebarea Nr. 2099    Cod: SA 4.14 Răspuns corect: a)

La un motor în 4 timpi cu 8 cilindri în linie distanța unghiulară dintre camele de evacuare este:

a)         90⁰ RAC; 45⁰ RAD;

b)         180⁰ RAC; 90⁰ RAD;

c)         90⁰ RAC; 95⁰ RAD;

d)         90⁰ RAC; 180⁰ RAD.

Întrebarea Nr. 2100    Cod: SA 4.15 Răspuns corect: d)

La un motor în 4 timpi cu 8 cilindri în linie distanța unghiulară dintre camele de admisie este:

a)         90⁰ RAC; 180⁰ RAD;

b)         90⁰ RAC; 95⁰ RAD;

c)         180⁰ RAC; 90⁰ RAD;

d)         90⁰ RAC; 45⁰ RAD.

Întrebarea Nr. 2101    Cod: SA 4.16 Răspuns corect: c)

Dacă a_DSE a_DSA=60⁰RAC, atunci distanța unghiulară între începutul evacuării și începutul admisiei (la motor în 4 timpi) este:

a)         180⁰RAC; 180⁰RAD;

b)         b_inj [⁰RAC]; 90+(b_inj/2) [⁰RAD];

c)         180⁰RAC; 90⁰RAD;

d)         b_inj [⁰RAC]; 90+(b_inj/2) [⁰RAD].

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2102    Cod: SA 4.17 Răspuns corect: a)

Pentru ferestre de baleiaj (FB) și ferestre de evacuare (FE) se poate h_FB = h_FE:

a)         Da, dar se folosesc clapeți pe traseul de baleiaj;

b)         Da, dar se folosesc clapeți pe traseul de evacuare;

c)         Nu;

d)         Nu, deoarece baleiajul este în echicurent.

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2103    Cod: SA 4.18 Răspuns corect: b)

Durata baleiajului se determină cu relația:

a)         ;

b)         ;

c)         ;

d)         .

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2104    Cod: SA 4.19 Răspuns corect: b)

Pentru ferestre de baleiaj (FB) și ferestre de evacuare (FE) cu h_FB > h_FB se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze:

a)         Nu;

b)         Da, dar se pun clapeți pe traseul de evacuare;

c)         Baleiajul nu poate fi în contracurent;

d)         Da, numai dacă presiunea de supraalimentare rămâne constantă.

Întrebarea Nr. 2105    Cod: SA 4.20 Răspuns corect: a)

Baleiajul în contracurent poate fi în bucla închisă:

a)         Da;

b)         Da, numai pentru motoare în 2 timpi cu supapă de evacuare;

c)         Nu;

d)         Nu, deoarece se modifică avansul la injecție.

Întrebarea Nr. 2106    Cod: SA 4.21 Răspuns corect: a)

Pe cămașa cilindrului sunt practicate FB și FE, iar în cilindru se mișcă două pistoane. Cum se consideră baleiajul:

a)         Echicurent;

b)         Nu se poate considera baleiaj;

c)         În buclă închisă;

d)         În buclă deschisă.

Întrebarea Nr. 2107    Cod: SA 4.22 Răspuns corect: a)

Pentru câte un singur rând de ferestre de baleiaj (FB) și ferestre de evacuare (FE) se poate:

a)         , cu clapeți pe traseul de baleiaj;

a)         ;

b)         ;

c)         .

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2108    Cod: SA 4.23 Răspuns corect: c)

Fluxul termic cedat în caldarina recuperatoare de pe traseul de evacuare al unui motor principal, caldarină care produce abur saturat se determină:

a)         ;

b)         .

c)         ;

d)         .

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2109    Cod: SA 4.24 Răspuns corect: b)

În figura SA 5 caldarina recuperatoare de pe traseul de evacuare al unui motor principal are:

a)         Două suprafețe de schimb de căldură;

b)         Trei suprafețe de schimb de căldură;

c)         suprafață de schimb de căldură;

d)         Un debit constant de abur saturat.

Întrebarea Nr. 2110    Cod: SA 4.25 Răspuns corect: d)

Rolul sistemului de distribuție este următorul:

a)         Asigurarea distribuției optime a peliculei de lubrifiant pe oglinda cămășii cilindrului în regim hidrodinamic;

b)         Asiguararea distibuției uniforme a dozei de combustibil injectate între cilindrii motorului;

c)         Asigurarea introducerrii încărcăturii proaspete și evacuarea gazelor la viteze și momente convenabil alese;

d)         Asigurarea introducerii încărcăturii proaspete și evacuarea gazelor la viteze și momente convenabil alese și înlesnirea producerii la timp a injecției de combustibil în cilindrii motorului, ca și a pornirii motorului cu aer comprimat și, eventual, a inversării sensului de marș.

Întrebarea Nr. 2111    Cod: SA 4.26 Răspuns corect: c)

După tipul organului care controlează orificiile sau luminile de admisie și evacuare se disting:

a)         Distribuție prin supape la motoarele în doi timpi și ferestre la motoarele în patru timpi;

b)         Distribuție prin supape la motoarele în patru timpi și ferestre la motoarele în doi timpi;

c)         Distribuție prin supape la motoarele în patru timpi; cu ferestre la motoarele în doi timpi cu sistem clasic de distribuție și cu ferestre de baleiaj plus supapă de evacuare la motoarele în doi timpi cu baleiaj în echicurent;

d)         Distribuție prin supape la motoarele în doi timpi; cu ferestre la motoarele în patru timpi cu sistem clasic de distribuție și cu ferestre de baleiaj plus supapă de evacuare la motoarele în patru timpi cu baleiaj în echicurent.

Întrebarea Nr. 2112    Cod: SA 4.27 Răspuns corect: a)

La motoarele în patru timpi se aplică, în mod predominant, distribuția cu supape, datorită:

a)         Construcției sale simple și bunei etanșări a cilindrului, care se restabilește rapid după schimbarea gazelor;

b)         Posibilităților sporite de asimetrizare a fazelor;

c)         Imposibilității executării de ferestre datorită gabaritelor mai reduse;

d)         Măririi perioadei de evacuare forțată a gazelor.

Întrebarea Nr. 2113    Cod: SA 4.28 Răspuns corect: a)

Mecanismul de distribuție la motoarele în patru timpi este format din:

a)         Supape, arbore de distribuție (arbore cu came), organe de transmitere a mișcării și arcurile supapelor;

b)         Supape, arbore cotit, organe de transmitere a mișcării și arcurile supapelor;

c)         Supape, arbore de distribuție (arbore cu came), culbutori și și arcurile supapelor;

d)         Arbore de distribuție (arbore cu came), culbutori și și arcurile supapelor.

Întrebarea Nr. 2114    Cod: SA 4.29 Răspuns corect: b)

Principiul de funcționare a sistemului de distribuție a gazelor la motoarele în patru timpi este următorul:

a)         Supapa are două părți: talerul, prin care se sprijină, în timpul repausului, pe un locaș numit scaunul supapei, menținând închis orificiul de distribuție; tija, ce recepționează comanda: în timpul mișcării supapei, tija ei culisează, de obicei, într-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distribuție este închis;

b)        Supapa are două părți: talerul, prin care se sprijină, în timpul repausului, pe un locaș numit scaunul supapei, menținând închis orificiul de distribuție; tija, ce recepționează comanda: în timpul mișcării supapei, tija ei culisează, de obicei, într-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distribuție este închis; camele arborelui de distribuție comandă ridicarea supapelor prin intermediul organelor de transmitere a mișcării; arcul supapei o menține pe scaun pe durata repausului, asigurând contactul permanent cu organele de transmitere a mișcării pe parcursul ridicării și comandă coborârea supapei;

c)        Supapa are două părți: tija, prin care se sprijină, în timpul repausului, pe un locaș numit scaunul supapei, menținând închis orificiul de distribuție; talerul, ce recepționează comanda: în timpul mișcării supapei, tija ei culisează, de obicei, într-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distribuție este închis; camele arborelui de distribuție comandă ridicarea supapelor prin intermediul organelor de transmitere a mișcării; arcul supapei o menține pe scaun pe durata repausului, asigurând contactul permanent cu organele de transmitere a mișcării pe parcursul ridicării și comandă coborârea supapei;

d)        Supapa are două părți: talerul, prin care se sprijină, în timpul repausului, pe un locaș numit scaunul supapei, menținând închis orificiul de distribuție; tija, ce recepționează comanda: în timpul mișcării supapei, tija ei culisează, de obicei, într-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distribuție este închis; culbutorul comandă ridicarea supapelor prin intermediul organelor de transmitere a mișcării; arcul supapei o menține pe scaun pe durata repausului, asigurând contactul permanent cu organele de transmitere a mișcării pe parcursul ridicării și comandă coborârea supapei.

Întrebarea Nr. 2115    Cod: SA 4.30 Răspuns corect: a)

În figura SA 34 sunt indicate câteva sisteme de distribuție a gazelor la motoarele în patru timpi. Soluția SA 34,a este specifică:

a)        Mecanism de distribuție cu supape suspendate (montate în chiulasă), al cărui arbore de distribuție este plasat lateral;

b)        Mecanism de distribuție cu supape cu traversă, cu arbore de distribuție este plasat lateral;

c)        Mecanism cu supape laterale;

d)        Mecanism fără supape.

Întrebarea Nr. 2116    Cod: SA 4.31 Răspuns corect: c)

Montajul supapelor în chiulasă este următorul:

a)         Permite folosirea doar a câte unei supape de admisie și evacuare la un cilindru, în special la motoarele de putere mare;

b)         Permite folosirea mai multor supape de admisie și evacuare la un cilindru, în special la motoarele de putere mică;

c)         Permite folosirea mai multor supape de admisie și evacuare la un cilindru, în special la motoarele de putere mare;

d)         Permite folosirea doar a câte unei supape de admisie și evacuare la un cilindru, în special la motoarele de putere mică.

Întrebarea Nr. 2117    Cod: SA 4.32 Răspuns corect: d)

Notând -avansul la deschiderea supapei de admisie SA; -întârzierea la închiderea supapei de admisie SA; , -duratele unghiulare cu aceeași semnificație, aferente însă supapei de evacuare SE, se constată că durata totală a procesului de admisie, respectiv de evacuare este:

a)         ;

b)         ;

c)         ;

d)         .

Întrebarea Nr. 2118    Cod: SA 4.33 Răspuns corect: b)

În figura SA 35 este prezentat:

a)         Talerul supapei unui motor în patru timpi, având suprafața de reazem executată dintr-un inel de material refractar;

b)         Dispozitiv de rotire al supapei;

c)         Tija cu elasticitate spotită a supapei;

d)         Soluția de răcire a tijei supapei.

Întrebarea Nr. 2119    Cod: SA 4.34 Răspuns corect: a)

Dispozitivul de rotire a supapelor (rotocap) prezentat în figura SA 35 se bazează pe:

a)         Când supapa 8 se ridică de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obligă bilele 4 să se deplaseze până în zona mediană a locașurilor, unde se inversează înclinarea suprafeței pe care se sprijină bilele, comprimând arcurile de echilibrare (poz. a); din momentul respectiv, începe rotirea corpului 1 împreuna cu supapa, care este antrenată prin siguranțele 2; la așezarea suprafeței pe scaun, arcurile-disc sunt descărcate și bilele revin în poziția inițială, sub acțiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. b); viteza de rotație imprimată supapei crește cu turația motorului și cu elasticitatea arcului-disc;

b)         Când supapa 8 se ridică de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obligă bilele 4 să se deplaseze până în zona mediană a locașurilor, unde se inversează înclinarea suprafeței pe care se sprijină bilele, comprimând arcurile de echilibrare (poz. b); din momentul respectiv, începe rotirea corpului 1 împreuna cu supapa, care este antrenată prin siguranțele 2; la așezarea suprafeței pe scaun, arcurile-disc sunt descărcate și bilele revin în poziția inițială, sub acțiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. a); viteza de rotație imprimată supapei crește cu turația motorului și cu elasticitatea arcului-disc;

c)         Când supapa 8 se ridică de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obligă bilele 4 să se deplaseze până în zona mediană a locașurilor, unde se inversează înclinarea suprafeței pe care se sprijină bilele, comprimând arcurile de echilibrare (poz. b); din momentul respectiv, începe rotirea corpului 1 împreuna cu supapa, care este antrenată prin siguranțele 2; la așezarea suprafeței pe scaun, arcurile-disc sunt descărcate și bilele revin în poziția inițială, sub acțiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. a); viteza de rotație imprimată supapei scade cu turația motorului și cu elasticitatea arcului-disc;

d)         Când supapa 8 se ridică de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obligă bilele 4 să se deplaseze până în zona mediană a locașurilor, unde se inversează înclinarea suprafeței pe care se sprijină bilele, comprimând arcurile de echilibrare (poz. a); din momentul respectiv, începe rotirea corpului 1 împreuna cu supapa, care este antrenată prin siguranțele 2; la așezarea suprafeței pe scaun, arcurile-disc sunt descărcate și bilele revin în poziția inițială, sub acțiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. b); viteza de rotație imprimată supapei scade cu turația motorului și cu elasticitatea arcului-disc.

5. Sistemul de supraalimentare

Întrebarea Nr. 2120    Cod: SA 5.1 Răspuns corect: a)

Figura SA 36 indică sistemul de distribuție a gazelor pentru un motor în doi timpi. Precizați care dintre următoarele afirmații sunt valabile:

a)         Baleiaj este simetric în buclă deschisă;

b)         Baleiaj în echicurent;

c)         Baleiajul este asimetric, pistonul cu fustă lungă obturând ferestrele de evacuare;

d)         Baleiajul este simetric în buclă închisă.

Întrebarea Nr. 2121    Cod: SA 5.2 Răspuns corect: c)

În figura SA 36 se utilizează un sistem de supraalimentare mixt, caracterizat prin:

a)         Existența unei suflante antrenate mecanic, necesare supraalimentării la regimuri parțiale;

b)         Existența unei turbine de presiune (sistem turbocompound), care, la regimuri mici, antrenează motorul, pentru reducerea consunului de combustibil;

c)         Existența unei electrosuflante pentru supraalimentarea la regimuri parțiale;

d)         Existența uni pompe de baleiaj.

Întrebarea Nr. 2122    Cod: SA 5.3 Răspuns corect: a)

Schema de baleiaj din figura SA 37 pentru un motor în doi timpi prezintă soluția:

a)         Asimetrizarea evacuării, datorită clapeților rotitori prin care se elimină postevacuarea;

b)         Asimetrizarea admisiei, datorită clapeților rotitori;

c)         Asimetrizarea evacuării, datorită pistonului cu fustă scurtă;

d)         Asimetrizarea admisiei, datorită pistonului cu fustă scurtă.

Întrebarea Nr. 2123    Cod: SA 5.4 Răspuns corect: a)

Dacă în răcitorul de aer de supraalimentare temperatura aerului scade sub temperatura mediului ambiant, apare condensarea apei din aer?

a)         Da;

b)         Nu;

c)         Numai în zone temperate;

d)         Numai în zone tropicale.

Întrebarea Nr. 2124    Cod: SA 5.5 Răspuns corect: c)

În răcitorul de aer de supraalimentare, fluxul energetic cedat de aer apei de răcire se determină cu relația:

a)         ;

b)         .

c)         ;

d)         .

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2125    Cod: SA 5.6 Răspuns corect: d)

Puterea teoretică a turbinei de gaze se calculează cu relația:

a)         ;

b)         ;

c)         ;

d)         .

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2126    Cod: SA 5.7 Răspuns corect: b)

Puterea teoretică a compresorului de aer de supraalimentare se determină cu relația:

a)         ;

b)         ;

c)         ;

d)         .

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2127    Cod: SA 5.8 Răspuns corect: a)

În figura SA 5 răcitorul aerului de supraalimentare este compus din:

a)         Două trepte, ambele răcite cu apă tehnică;

b)         Două trepte, ambele răccite cu apă de mare;

c)         Două trepte din care una răcită cu apă de mare iar cealaltă cu apă tehnică;

d)         Două trepte, ambele răcite cu aer.

6. Sistemele de lansare, inversare, protecție și control

Întrebarea Nr. 2128    Cod: SA 6.1 Răspuns corect: a)

Manevra de lansare cu aer comprimat a motoarelor lente de propulsie navală este inițiată:

a)         Prin acționarea manetei de lansare, fiind posibilă doar atunci când virorul este decuplat;

b)         Prin acționarea manetei de lansare, fiind posibilă doar atunci când virorul este cuplat;

c)         Prin acționarea distribuitorului de aer, după ce aerul din partea inferioară a valvulei principale de lansare a fost drenat;

d)         Prin acționarea manetei de lansare, după ce aerul din partea inferioară a valvulei principale de lansare a fost drenat.

Întrebarea Nr. 2129    Cod: SA 6.2 Răspuns corect: c)

Aerul de lansare produce deplasarea pistonului:

a)         În cursa de admisie;

b)         În cursa de comprimare;

c)         În cursa de destindere;

d)         În cursa de evacuare.

Întrebarea Nr. 2130    Cod: SA 6.3 Răspuns corect: d)

Un motor diesel în doi timpi necesită o cantitate de aer de lansare mai redusă decât cel pentru un motor în patru timpi cu aceeași cilindree, deoarece motorul în doi timpi:

a)         Prezintă frecări interne mai reduse;

b)         Are un raport de comprimare efectiv mai redus;

c)         Funcționează cu aer de baleiaj având presiune pozitivă;

d)         Funcționează fără consum de energie pentru realizrea admisiei și evacuării.

Întrebarea Nr. 2131    Cod: SA 6.4 Răspuns corect: b)

Pentru lansarea cu aer comprimat a motorului lent de propulsie, supapele de lansare (fig. SA 38) montate pe chiulase sunt de tipul:

a)         Comandate, aerul de comandă provenind direct de la buteliile de aer;

b)         Comandate, aerul de comandă provenind de la distribuitorul de aer, iar cel de lansare din buteliile de lansare, după ce a trecut prin valvula principală de lansare;

c)         Comandate, aerul de comandă provenind de la distribuitorul de aer, iar cel de lansare direct de la buteliile de lansare;

d)         Automate, aerul de comandă provenind de la butelia de aer, respectiv distribuitor.

Întrebarea Nr. 2132    Cod: SA 6.5 Răspuns corect: d)

Volumul total al buteliilor de aer lansare aferente sistemului de pornire a unui motor principal reversibil trebuie să asigure următorul număr de lansări consecutive:

a)        

b)        

c)        

d)        

Întrebarea Nr. 2133    Cod: SA 6.6 Răspuns corect: b)

Figura SA 39 prezintă următoarele variante de sisteme de lansare:

a)         Sistem de lansare cu supape automate (a) și sistem de lansare cu supape comandate (b);

b)         Invers față de varianta a);

c)         Sistem de lansare cu demaror electric;

d)         Sistem de lansare cu demaror pneumatic.

Întrebarea Nr. 2134    Cod: SA 6.7 Răspuns corect: d)

Inversarea sensului de rotație al sistemelor de propulsie navală se face prin mai multe metode:

a)         Utilizând un reductor inversor prevăzut cu mecanism de cuplare, soluție aplicată la navele antrenate de motoare nereversibile și elice cu pas fix;

b)         Cu elice cu pas reglabil și motoare nereversibile, inversarea realizându-se utilizând o mașină pas, care modifică unghiul de atac al palelor elicei;

c)         Cu sisteme de inversare a sensului de rotație al motorului principal de propulsie;

d)         În exploatare pot exista toate vriantele anterioare, acestea depinzând de tipul motorului de antrenare și de modul de cuplare al motorului cu propulsorul

Întrebarea Nr. 2135    Cod: SA 6.8 Răspuns corect: b)

Figura SA 40 prezintă:

a)         modul în care trebuie repoziționate camele mecanismului de distribuție, în cazul inversării sensului de rotație al motorului, prin deplasarea axială a arborelui de distribuție;

b)         modalitatea de utilizare a aceleiași came a mecanismului de distribuțieși rotirea arborelui de distribuție într-o poziție simetrică;

c)         modalitatea de inversare a clapețilpor rotitori din sistemul de evacuare;

d)         servomotorul de inversare a sensului de rotație.

Întrebarea Nr. 2136    Cod: SA 6.9 Răspuns corect: c)

Figura SA 41 prezintă demarorul electric cu mecanism inerțial de acționare, utilizat la pornirea motoarelor navelor fluviale și a generatoarelor de avarie. Precizați mișcarea pinionului 3 și greutății 6, solidare cu acesta:

a)         Mișcare de rotație la pornire și mișcare axială pe arborele cu filet elicoidal 4, până se cuplează cu coroana dințată 2 a volantului 1;

b)         Mișcare axială la pornire și mișcare de rotație pe arborele cu filet elicoidal 4, până se cuplează cu coroana dințată 2 a volantului 1;

c)         Mișcare de rotație la pornire și mișcare axială prin efect inerțial pe arborele cu filet elicoidal 4, până se cuplează cu coroana dințată 2 a volantului 1, după creșterea turației devenind condus și executând o mișcare în sens invers, decuplându-se;

d)         Mișcare de rotație la pornire și mișcare axială pe arborele cu filet elicoidal 4, fiind antrenat de coroana dințată 2 a volantului 1.

Întrebarea Nr. 2137    Cod: SA 6.10 Răspuns corect: a)

Precizați rolul arcului 5 montat cu câte un capăt pe fiecare ax al pinionului și electromotorului din figura SA 41, corespunzătoare unui demaror electric cu mecanism inerțial de acționare:

a)         Reducerea șocului mecanic la intrarea în angrenare;

b)         Antrenarea în mișcare axială a coroanei dințate 2 a volantului 1;

c)         Antrenarea în mișcare de rotație a coroanei dințate 2 a volantului 1;

d)         Reducerea nivelului vibrațiilor torsionale ale sistemului.

Întrebarea Nr. 2138    Cod: SA 6.11 Răspuns corect: d)

Figura SA 42 prezintă schema sistemului de inversare a sensului de rotație pentru un motor lent reversibil. Inversarea este inițiată prin acționarea manetei telegrafului din postul de comantă și control, prin acționarea pârghiei K. Precizați natura agentului hidraulic care alimentează servomotorul A și distribuitorul de siguranță B:

a)         Apa de răcire pistoane conectată cu dispozitivul de protecție E;

b)         Apa de răcire cilindri conectată cu dispozitivul de protecție E;

c)         Uleiul livrat de dispozitvul de blocare a lansării D, după deblocarea acestuia de către agentul hidraulic ce iese din distribuitorul de siguranță B;

d)         Uleiul din sistemul de ungere MP debitat de pompele de ulei L.

Întrebarea Nr. 2139    Cod: SA 6.12 Răspuns corect: a)

Figura SA 42 prezintă schema sistemului de inversare a sensului de rotație pentru un motor lent reversibil. Sistemul mai realizează și protecția motorului prin intermediul dispozitivului E, care are intercepții cu instalația de ungere, apa de răcire pistoane și apa de răcire cilindri. Reducerea presiunii într-unul din sistemele anterioare are drept consecință:

a)         Întreruperea debitării de ulei prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentării cu combustibil a MP;

b)         Întreruperea debitării de combustibil prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentării cu ulei a MP;

c)         Întreruperea debitării de aer prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentării cu combustibil a MP;

d)         Întreruperea debitării de apă tehnică prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentării cu combustibil a MP.

Întrebarea Nr. 2140    Cod: SA 6.13 Răspuns corect: c)

Pentru un motor în 2 timpi cu 5 cilindri în linie, (turație de lansare), durata trimiterii aerului de lansare în cilindru este:

a)         ;

b)         ;

c)         ;

d)         .

Obs.: Notațiile sunt cele uzuale.

Întrebarea Nr. 2141    Cod: SA 6.14 Răspuns corect: a)

Durata trimiterii aerului de lansare în cilindru este:

a)         j_LAN a_DSE

b)         j_LAN 90 ^oRAD;

c)         j_LAN a_DSE

d)         j_LAN 50 ^oRAD.

Întrebarea Nr. 2142    Cod: SA 6.15 Răspuns corect: a)

În figura SA 45- instalația de aer de lansare MP:

a)         2-electrocompresor; 4-compresor auxiliar;

b)         1-motor; 4-supapă de lansare;

c)         3-butelii de aer de lansare;

d)         3-butelii fără supape de siguranță.