Sistemul de reglaj al turbinei
4.1. Descrierea sistemului de reglaj
Turbina cu abur DSL 50-1, cu 2 prize reglabile, dispune de un sistem de reglaj cu legaturi hidraulice ( regulator hidromecanic ) care asigura conducerea automata a turbinei atat in regimurile de functionare normala cit si in cele tranzitorii.
Principalele functii ale acestui sistem sunt:
- reglarea turatiei si puterii grupului
- reglarea presiunii si debitului de abur la priza industriala S
- reglarea presiunii si debitului de abur la priza de termificare L
Sistemul de reglaj foloseste drept agent hidraulic uleiul sub presiune furnizat de pompa principala de ulei (fig.3.2) sau de electropompa de pornire.
Schema functionala (fig.4.1) este compusa din:
- un traductor de turatie ( reglator de turatie ) montat pe axul turbinei. Este de tip centrifugal si realizeaza o transformare a variatiei de turatie intr-o variatie de cursa mecanica.
- un amplificator hidromecanic (blocul sertaraselor regulatorului de turatie BSRT) care primind impuls de la regulatorul de turatie si de la cele 2 regulatoare de presiune ale prizelor S si L, comanda servomotoarele supapelor de reglaj CIP, supapele de reglaj ale prizei industriale si diafragma rotativa a prizei de termificare. Amplificarea cursei elementelor de lucru se realizeaza in raport 2:1. Obtinerea puterii dorite se face cu ajutorul unui mecanism de comanda care actioneaza asupra amplificatorului;
-sertarasele de insumare(SIN)care actionate pe 3 linii de impuls de catre elementele primare(regulatorul de turatie si regulatoarele de presiune ale prizei S si prizei L) realizeaza o insumare a celor 3 impulsuri si o transformare cursa-presiune cu amplificare;
- regulatoarele de presiune care servesc la mentinerea presiunii in camerele prizelor reglabile in limitele gradului de neregularitate dat realizand o transformare a variatiei de presiune intr-o variatie de cursa mecanica;
- servomotorul CIP care asigura actionarea ventilelor de reglare de inalta presiune (VR-IP).Distribuitorul(sertarul de comanda)a acestui servomotor este actionat de sertarasele de insumare pe prima linie de impuls. Legatura inversa este actionata de un alt sertaras care realizeaza o transformare cursa - presiune;
- servomotorul CMP care asigura actionarea ventilelor de reglare de medie presiune. Distribuitorul acestui servomotor este actionat de sertarasele de insumare pe linia a doua de impuls. Legatura inversa se realizeaza cu un sertaras asemanator celui servomotorului CIP.
- servomotorul CJP care asigura actionarea diafragmei rotative de
joasa presiune. Aceasta are o constructie similara cu celelalte servomotoare
- diferentiatorul care realizeaza accelerarea inchiderii VR-urilor la aruncarea de sarcina reducand viteza de crestere a turatiei turbinei
- limitatorul de putere ,un mecanism care este folosit in cazul necesitatii de a limita deschiderea VR-urilor si care actioneaza asupra amplificatorului ( BSRT )
In fig.4.2. este reprezentata interactiunea dintre principalele elemente ale sistemului de reglaj
Reglajul turbinei este dependent si autonom. Dependent deoarece fiecare din regulatoare (regulatorul de turatie, regulatorul de presiune al prizei de la 10/16 ata si regulatorul de presiune al prizei 0.7/2.5 ata) actioneaza simultan asupra tuturor organelor de reglaj ale turbinei (VR-IP, VR-MP, diafragma rotativa JP). Autonom pentru ca legatura dintre regulatoare si servomotoarele organelor de reglaj este astfel realizata incit modificarea oricaruia din parametrii reglati nu duc la modificarea celorlalte marimi reglate.
Caracteristici functionale ale sistemului de reglaj
- gradul de statism la reglarea turatiei cca. 4%
- gradul de statism la reglarea presiunii pe priza industriala cca. 1,93 kgf/cm2
- gradul de statism la reglarea presiunii pe priza de termificare
- turatia nominala: 3000 rot/min
- insensibilitatea: cca. 0,2 %
- domeniul de functionare: 20-110 %
- cresterea accidentala de turatie in cazul unor descarcari bruste cca. 8% (max. 9,5%)
Elementele sistemului de reglaj
4.2.1. Regulatorul de turatie
Regulatorul de turatie de tip centrifugal, fara articulatii, prezentat in fig. 4.3. este destinat reglajului vitezei de rotatie a arborelui turbinei.
Bratul 2 al regulatorului sta fix pe axul 1 al pompei centrifuge care este unit cu rotorul turbinei prin intermediul unei mufe ceea ce face ca turatia nominala a regulatorului sa fie de 3000 rot/min.
Urechea 3 este fixata rigid de bratul 2 si asezata pe aceiasi axa cu arborele turbinei.
Resortul 4 se fixeaza pe urechea 3 in asa fel incat de fiecare parte a urechei sa fie acelasi numar de spire. Strangerea ambelor jumatati de resort se stabileste cu ajutorul piulitelor 7 si greutatilor 8. Lamela 5 este prinsa intre piulite si greutati, formand un tot cu resortul 4.
Placuta 6 care joaca rol de mufa fixata pe resortul lamelor 5 se deplaseaza impreuna cu acesta.
Deplasarea mufei 6 este limitata de suportul regulatorului ( B ) corespund la 3600rot/min. Regulatorul de viteza nu are suport inferior si incepe sa lucreze de la zero rotatii. Cursa mufei 6 de la pozitia corespunzatoare pentru zero rotatii si pana la suport este de 13mm. La 300 rot/min cursa mufei este de cca. 9mm.
Gradul de neregularitate specific al regulatorului de turatie in intervalul 2800-3200 rot/min este de cca. 5,2% 858j97i din turatia nominala la 1 mm deplasare a mufei.
Prin deplasarea mufei se realizeaza variatia presiunii de ulei din circuitul de impuls al regulatorului in functie de turatie.
In pozitia de lucru a regulatorului, forta centrifuga a maselor mobile echivaleaza strangerea resortului 4 si resortului lamelar 5. La departarea greutatilor 8, ca urmare a cresterii turatiei, resortul 4 al regulatorului se intinde si mufa se deplaseaza spre suportul B.
4.2.2. Blocul sertarelor regulatorului de turatie
Blocul sertarelor regulatorului de turatie este alcatuit din 3 sertare legate intre ele cu o parghie rigida ( vezi fig.4.4.).
Sertarasul din partea superioara comanda sertarele regulatorului de siguranta pentru actionarea de deschidere sau inchidere a VIR.
Sertarul mijlociu urmareste mufa regulatorului de turatie care duce la schimbarea pozitiei sertarasului inferior.
Sertarasul mijlociu urmareste mufa regulatorului de turatie care duce la schimbarea pozitiei sertarasului inferior.
Sertarasul inferior comanda sertarul nr.1 al blocului sertaraselor de insumare.
La partea superioara a blocului sertarelor regulatorului de turatie, este amplasat sincronizatorul si indicatorul electric al pozitiei sertarasului superior.
Sincronizatorul consta dintr-un dispozitiv care permite reglarea manuala a sarcinii electrice si un electromotor pentru actionarea de la distanta a incarcaturii masinii.
La partea inferioara a parghiei de legatura a celor trei sertara se se afla limitatorul de putere.
Acesta limiteaza deplasarea sertarasului inferior, prin intermediul unei tije actionate de un motoras electric si cu un dispozitiv manual.
4.2.3. Blocul sertaraselor de insumare
Subansamblu sertaraselor de insumare,fig.4.5., constituie un element hidraulic intermediar, care primeste impuls de la blocul sertaraselor regulatorului de viteza si de la regulatoarele de presiune S si prizei L. Schema de lucru principiala este redata in fig.4.6.
Prin intermediul a trei sisteme paralele de curgere care se gasesc in acest subansamblu , sertarasele de insumare comanda servomotoarele supapelor de reglaj ale aburului viu ( CIP ), supapele de reglaj ale prizei S si diafragma rotativa a prizei L .
Interactiunea concomitenta a celor trei setara se de insumare si prin urmare si a celor trei regulatoare, conduce la situatia ca fiecare din sertarasele de insumare sa poata actiona toate cele trei servomotoare.
Blocul sertaraselor de insumare se compune din trei sertarase mobile si trei bucse fixe.
Pozitia sertaraselor de insumare 1, este determinata de debitul de ulei din camerele L prin blocul sertaraselor regulatorului de viteza, adica de pozitia regulatorului de turatie. La cresterea debitului de ulei (scaderea presiunii)prin blocul sertaraselor regulatorului de turatie ,presiunea sub pistonul sertarasului 1 ,in camera L, scade si sertarasul 1 sub actiunea presiunii uleiului pe capatul 0 (sectiunea 30 cm2)se va deplasa in jos pana cand cresterea debitului de ulei prin fereastra M restabileste presiunea sub piston.
Uleiul actioneaza pe capatul K, cu sectiunea de 58 cm2, pana la echilibrarea valorii fortei ce actioneaza pe capatul 0. Ca rezultat final, sertarasul de insumare 1 se afla intr-o noua pozitie.
Pozitia sertaraselor de insumare 2 si 3 se determina corespunzator regulatoarelor prizelor, industriala si de termificare.
Uleiul cu o presiune de aproximativ 16 kgf/cm2 (presiune mai scazuta decat cea de refulare, care este de 20 kgf/cm2 ) se lamineaza in orificiul T de diametru 2 mm si actioneaza asupra capatului F cu sectiunea de 28 cm2. Trecand prin orificiul I, uleiul patrunde in camera este deasupra pistonului cu o sectiune de 46 cm2 si se scurge prin interstitiul G, dintre ajutaj si dopul 27 de pe tija 12 a regulatorului de presiune.
La deplasarea in sus a tijei 12 a regulatorului de presiune interstitiul dintre ajutaj si dopul 27 se mareste si presiunea in camera este scade. Sertarasul de insumare, sub actiunea unei forte constante care actioneaza aspra capatului F, se deplaseaza in sus, micsorand interstitiul pana la valoarea anterioara, restabilind in acest fel presiunea in camera G deasupra pistonului. Drept rezultat, sertarasul de insumare 2 se gaseste intr-o pozitie. La deplasarea tijei 12 a regulatorului de presiune in jos, sertarasul de insumare 2 (si 3) se deplaseaza in jos.
In partea de jos a bucselor se gasesc randuri de camere dispuse paralel.
Camera inferioara este unita cu sertarasul servomotorului CJP. A doua camera de jos este unita cu sertarasul servomotorului CMP.
A patra camera este unita cu sistemul de ungere pana la racitoarele de ulei, in care se dreneaza uleiul care trece prin ferestrele de reglare ale sertaraselor de insumare.
Pentru exemplificarea modului de actionare al sertaraselor de insumare asupra servomotoarelor se prezinta cazul sertarasului de insumare 2.
Presupunand ca sertarasul de insumare 2, sub actiunea regulatorului de presiune 10-16 ata, se deplaseaza in sus, prin aceasta:
a) se intredeschid ferestrele sertarasului servomotorului CJP la scurgerea uleiului din camera, in sistemul de ungere prin cavitatea interioara in sertarasul de insumare-servomotorul corpului de joasa presiune se inchide;
b) se intredeschid ferestrele sertarasului servomotorului CMP, la scurgerea uleiului din camera
- servomotorului CMP se inchide ;
c) se inchid ferestrele de la sertarasul servomotorului CIP, la scurgerea uleiului din camere - servomotorul CIP se deschide.
4.2.4. Regulatorii de presiune (fig.4.5.)
Regulatorii de presiune au rolul de a regla automat presiunea in camera prizei reglabile de termificare de 0,7 + 2,5 ata si in camera prizei reglabile a aburului industrial de 10 + 16 ata. Ei sunt amplasati deasupra sertaraselor 2 si 3 ale blocului sertaraselor de insumare. Regulatorii de presiune primesc impuls de abur din camera prizelor reglabile.
Pentru a nu se produce deformari ale membranei cauzate de temperatura aburului de impuls, in camera membranei exista condens.
La prima cuplare dupa montaj a regulatoarelor de presiune se recomanda in prealabil umplerea cu condens a camerelor burdufelor regulatoarelor.
Cand regulatorii de presiune nu functioneaza datorita unor defectiuni presiunea in camera prizelor reglabile se regleaza manual cu ajutorul comutatorilor si electric cu ajutorul electromotoarelor comandate din camera de comanda termica.
4.2.5. Comutatoarele regulatoarelor de presiune
Se utilizeaza pentru comanda servomotoarelor de MP si JP si pentru cuplarea regulatoarelor de presiune in cazul trecerii turbinei din regim de condensatie in regim cu priza reglabila si invers .
Comutatorul consta dintr-un sertaras mobil si o bucsa fixa. Deplasarea sertarasului se face prin intermediul unei parghii actionata manual de catre un volant.
In regimul de functionare cu regulatorul de presiune cuplat, sertarasul comutatorului se afla in pozitia sa limita superioara, admisia uleiului de forta spre servomotorul corespunzator ( CMP sau CJP ) lipsind. Lipseste de asemenea si admisia de ulei de forta sub pistonul ajutaj al regulatorului de presiune. Prin aceasta ajutajul se afla in raport cu sertarasul de insumare respectiv, la limita sau inferior, sub actiunea fortei resortului ajutajului.
La trecerea turbinei in regim de condensatie, rotind roata de manevra a comutatorului in sens orar, sertarul comutatorului se deplaseaza in jos si deschide admisia de ulei sub pistonul ajutaj ceea ce provoaca deplasarea ajutajului in sus. Corpul regulatorului de presiune trebuie deplasat in sus prin cresterea tensiunii arcurilor regulatorului din actionarea rotii de manevra pana la pozitia de regim de condensatie.
4.2.6. Servomotoarele ventilelor de reglare
4.2.6.1. Servomotorul supapelor de reglaj CIP (fig.4.7.)
Servomotorul are rolul de a executa inchiderea si deschiderea supapelor de reglaj ale aburului viu si se comanda de catre sertarasul servomotorului care primeste impuls de la sertarasele de insumare ale turbinei.
Servomotorul se compune dintr-un piston mobil 1 ce deplaseaza supapele de reglaj ale turbinei si sertarasul legaturii inverse 2 care este unit cu tija pistonului prin parghia 3 .
Pistonul servomotorului este astfel realizat incit in ultimii 6-8mm ai cursei sale sa inchida complet ferestrele din camera servomotorului, lasand pentru scurgerea uleiului numai o fanta ingusta inelara (jocul dintre piston si camasa ) ceea ce franeaza scurgerea uleiului, incetineste miscarea pistonului si atenueaza lovirea lui in punctele de sprijin respectiv la inchiderea sau deschiderea rapida a servomotorului. Sertarasul servomotorului 4 care comanda pistonul mare este legat cu servomotorul propriu-zis numai prin conducte. Cavitatea de sub sertarasul servomotorului 4 se uneste printr-o conducta cu cavitatea 1 a sertarasului legaturii inverse. La miscarea pistonului in sus, sertarasul legaturii inverse se deplaseaza in jos si mareste suprafata ferestrelor de scurgere a uleiului de sub sertarasul servomotorului 4. Deplasarea in sus a sertarasului legaturii inverse micsoreaza admisia uleiului sub sertarasul servomotorului. si una si cealalta sunt legaturi inverse ale sertarasului 2 intrucat impiedica ridicarea exagerata a presiunii uleiului sub sertarasul servomotorului 4 in timpul procesului de reglaj si readuce sertarasul din nou in pozitia medie dupa oprirea miscarii sertaraselor de insumare, adica la sfarsitul procesului de reglare.
4.2.6.2. Servomotorul supapelor de reglaj CMP (fig.4.8.)
Servomotorul serveste pentru actionarea supapelor partii de MP si se comanda de catre sertarasul 1 legat hidraulic cu servomotorul. Sertarasul primeste impuls de la sertarasele de insumare ale turbinei.
Intr-un corp comun de fonta sunt montate :
- servomotorul cu piston cu admisie dubla a uleiului;
- dispozitivele electrice de semnalizare a pozitiei;
- sertarasul legaturii inverse ;
Miscarii pistonului in jos ii corespunde inchiderea supapelor partii de MP; miscarii in sus - deschiderea supapelor. Capatul superior al tijei este legat de sertarasul legaturii inverse. La deplasarile rapide ale pistonului servomotorului au loc oscilatii ale presiunii uleiului sub sertarasul servomotorului. Pentru inlaturarea influentei acestor oscilatii ale presiunilor asupra functionarii sertarasului servomotorului, sertarasul legaturii inverse prin intermediul legaturii mecanice are o miscare inversa fata de pistonul servomotorului. La deplasarea pistonului in sus, sertarasul legaturii inverse se deplaseaza in jos si mareste suprafata ferestrelor de scurgere a uleiului de sub sertarasul servomotorului.
Deplasarea in sus a sertarasului legaturii inverse micsoreaza scurgerea uleiului sub sertarasul servomotorului 1 .
La micsorarea scurgerii de sub sertarasul servomotorului se ridica putin presiunea sub sertarasul 1. Sertarasul se deplaseaza in sus fata de pozitia ' medie ' si camera de sub pistonul servomotorului se uneste cu camera de presiune a sertarasului servomotorului 1 iar camera de deasupra pistonului servomotorului cu camera de scurgere a sertarasului. Diferenta de presiune forteaza pistonul servomotorului sa se ridice in sus . Prin ridicarea pistonului, sertarasul legaturii inverse se deplaseaza in jos si mareste suprafata ferestrelor de scurgere a uleiului care face legatura cu camera de sub sertarasul servomotorului.
La inchiderea supapelor, pistonul servomotorului se deplaseaza in jos. Legatura inversa intoarce sertarasul servomotorului in pozitia medie, miscarea pistonului inceteaza si se stabileste in regim de echilibru .
Servomotorul diafragmei rotative ( supape reglaj CJP )
(fig.4.9.)
Servomotorul diafragmei rotative a partii de JP se comanda prin legaturi hidraulice de catre regulatorul de viteza si regulatorii de presiune, prin intermediul sertaraselor de insumare.
Pistonul servomotorului deplasandu-se, roteste inelul turnant al diafragmei, prin sistemul de parghii si modifica deschiderea ajutajelor de pe diafragma fixa si prin urmare trecerea aburului din camera prizei in treapta urmatoare.
Servomotorul consta din :
- cilindrul si pistonul cu segmenti, care se deplaseaza datorita actiunii uleiului;
- sertarasul care da comanda pistonului servomotorului;
- sertarasul legaturii hidraulice inverse, legat de tija pistonului servomotorului prin intermediul unui sistem de parghii.
La micsorarea scurgerii prin ferestrele sertaraselor de insumare are loc o mica crestere a presiunii uleiului de impuls sub sertarasul servomotorului.
Acesta din urma se deplaseaza in sus si deschide canalul de admisie a uleiului de presiune in camera de deasupra pistonului servomotorului.
Simultan, umarul superior al sertarasului deschide canalul inelar care face legatura cu camera de sub pistonul servomotorului.
Ca urmare a cresterii presiunii uleiului deasupra pistonului servomotorului si scaderii presiunii uleiului sub piston ,acesta se deplaseaza in jos si sertarasul legaturii inverse se deplaseaza in sus pana cand muchia superioara de ghidaj a sertarasului legaturii inverse deschide fereastra bucsei suficient ca sa se stabileasca presiunea de impuls necesara echilibrarii sertarasului servomotorului.
Sertarasul servomotorului vine din nou in pozitia medie insa pentru o noua pozitie a pistonului servomotorului. Tija pistonului legata de diafragma rotativa prin intermediul parghiilor o roteste pe aceasta spre deschiderea ferestrelor de reglare ale diafragmei si mareste admisia aburului din camera prizei in treapta urmatoare a turbinei.
La marirea scurgerii prin ferestrele sertaraselor de insumare are loc fenomenul invers celui descris mai sus .
4.2.7. Diferentiatorul (fig.4.10.)
Este fixat pe corpul sertarasului servomotorului CIP si are rolul de a asigura in anumite conditii o scadere accelerata si suplimentara a presiunii uleiului intre blocul sertaraselor regulatorului de turatie si blocul sertaraselor de insumare (sertar1) comandand prin intermediul acestora sertarasele servomotoarelor de la CIP, CMP si CJP in scopul inchiderii rapide a ventilelor de reglaj. In felul acesta, la aruncarea sarcinii se previne supraturarea turbinei.
In conditii de functionare normala a turbinei, fereastra 'f' a diferentiatorului este inchisa (de legatura cu sertarul de insumare). Prin deschiderea ferestrei 'f' care conduce la scaderea presiunii sub pistonul 1, din blocul sertaraselor de insumare se comanda inchiderea ventilelor de reglaj.
Daca turbina lucreaza la parametrii nominali iar sarcinile electrice si termice sunt invariabile in timp, fereastra 'f' a sertarasului 1 (0 45 mm) al diferentiatorului este de o sectiune invariabila si practic inchisa.
La o modificare treptata a presiunii uleiului pe conducta de legatura dintre blocul sertaraselor regulatorului de turatie si camera sertarasului 2 al diferentiatorului ca urmare a cresterii sau scaderii turatiei, dictata de modificarea lenta a sarcinii electrice presiunea pe fata inferioara activa a pistonului 2 scade sau creste conducand in acelasi timp la deschiderea sau inchiderea ferestrei 'd' fapt care are ca efect reechilibrarea sertarasului 2 intr-o noua pozitie, prin modificarea sectiunii de trecere a ferestrei 'd'.
Modificarea pozitiei sertarasului 2 conduce la modificarea sectiunilor de trecere prin ferestrele 'c' si 'b' (cand una creste cealalta scade), avand ca efect scaderea presiunii sub pistonul 1 (0 100 mm). Pistonul incepe sa coboare si se restabileste intr-o noua pozitie fata de sertarul 2.
Deplasarea relativa maxima in cazul unei miscari lente a sertarasului 2 este mica (sub 0,5 mm) si intra in domeniul de insensibilitate al diferentiatorului.
In cazul unei aruncari de sarcini fereastra 'f' a sertarasului 2 din blocul sertarelor regulatorului de turatie se deschide brusc, ceea ce conduce la deplasarea rapida in jos a sertarasului 2 al diferentiatorului.
In aceasta situatie fereastra 'b' a sertarasului 2 este complet inchisa iar fereastra 'c' se deschide mai mult sau mai putin in functie de valoarea sarcini aruncate.
Uleiul de sub piston se scurge prin fereastra 'c', pistonul coboara si se stabileste intr-o noua pozitie de echilibru fata de sertaras.
In timpul acestui proces se depaseste pragul de insensibilitate de 0,5mm al sertarasului 1 al diferentiatorului, conducand la scurgerea uleiului din camera acestui sertar in cartelul lagarului 1. In aceasta situatie apare o cadere de presiune pe diafragma 0 4 mm a sertarului 1 acesta se deplaseaza brusc in sus. in acest fel fereastra 'f' a sertarului 1 al diferentiatorului se deschide brusc si complet, conducand la caderea presiunii sub pistonul mare al sertarului 1 din blocul sertaraselor de insumare prin care se comanda inchiderea rapida a ventilelor de reglaj.
4.2.8. Limitatorul de putere
In vederea preintampinarii, in diferite conditii de exploatare ,a supraincalzirii turbinei, BSRT este echipat cu un limitator de putere. Acesta este executat sub forma unei bucse mobile care constituie limitator de cursa pentru sertarasul inferior al BSRT la deplasarea spre stanga, in sensul deschiderii VR. Actiunea limitatorului de putere se produce intr-un sens, el neimpiedicand deplasarea sertarasului inferior al BSRT la dreapta, in sensul inchiderii VR.
Limitatorul de putere poate fi actionat manual sau electric, pozitia lui fiind determinata, la fata locului pe o scara gradata precum si in CCT.
4.3. Exploatarea sistemului de reglaj
4.3.1 Pozitionarea sistemului de reglaj pentru pornirea turbinei
Inaintea pornirii turbinei organele sistemului de reglaj se vor afla in urmatoarele pozitii:
a) mecanismul de comanda in pozitia '0' de pe scala, astfel incit servomotoarele CIP, CMP, CJP si servomotorul VIR sunt complet inchise;
b) limitatorul de putere in pozitia '3' de pe scala, neimpiedicand deplasarea sertarasului inferior al BSRT pana in pozitia in care sertarasul de insumare SIN 1 sa se poata deplasa pe intreaga sa cursa;
c) arborele regulatorului de presiune tensionat si instalat la diviziunile C2 si C3 de pe scala;
d) vana de pe linia de refulare a electropompei de pornire inchisa;
4.3.2. Verificarea sistemului de reglaj inaintea pornirii turbinei
Inaintea pornirii turbinei, in scopul verificarii functionarii sistemului de reglaj, se executa urmatoarele actiuni :
a) se porneste electropompa de ulei - ungere si se functioneaza minim 5-10 minute in scopul eliminarii aerului din conductele de ulei si sistemul de reglaj;
b) se porneste electropompa de pornire si, deschizand incet vana de pe linia de refulare, se ridica presiunea uleiului in sistemul de reglaj pana la 20 kgf/cm2. Apoi vana se deschide complet;
c) se opreste electropompa de ulei ungere - avarie c.a. si se verifica daca presiunea in sistemul de ungere inainte de racitorii de ulei este de aprox. 1,7 kgf/cm2 iar dupa racitorii de ulei spre lagare 0,8 kgf/cm2;
d) se verifica etanseitatea inchiderii vanelor si by-pass-urilor conductelor de abur viu;
e) manevrand roata manuala a mecanismului de comanda in sens contrar acelor de ceasornic, se verifica deschiderea si inchiderea servomotorului VIR precum si a servomotoarelor CIP, CMP si diafragmei rotative CJP. Se verifica daca servomotorul ventilelor de reglare CIP incepe sa se deplaseze dupa deschiderea completa a servomotorului VIR iar intervalul de cursa al sertarasului sincronizatorului intre deschiderea completa a servomotorului VIR si inceperea deplasarii servomotorului ventilelor de reglare ale CIP reprezinta 1,5-2,5 mm pe scala.
De asemenea se verifica daca la deschiderea servomotorului ventilelor de reglaj CIP au peste 80 mm, servomotoarele CIP si CJP sunt deschise complet;
f) prin actionarea butonului releului de oprire se efectueaza verificarea declansarii sistemului de protectie si se urmareste daca toate servomotoarele s-au inchis prompt, iar la revenirea butonului manual de deconectare in pozitia sa initiala servomotoarele nu se deschid .
Prin rotirea rotii manuale a mecanismului de comanda in sens orar, se reduce sertarasul de comanda in pozitia '0' si se verifica daca sertarasul regulatorului de siguranta a fost declansat, ceea ce inseamna ca la rotirea rotii manuale a mecanismului de comanda in sensul antiorar se produce deschiderea servomotorului VIR si a celui al ventilelor de reglare CIP.
4.3.3. Functionarea sistemului de reglaj la pornirea turbinei
Inainte de pornirea turbinei, cu ajutorul mecanismului de comanda, se va pozitiona servomotorul ventilelor de reglare CIP in pozitia 180 + 190 mm ( servomotorul VIR va fi deschis complet). Arcurile de tensionare ale regulatoarelor de presiune sunt pe pozitii la C2 si respectiv C3 .
La pornirea turbinei, pe masura cresterii turatiei, regulatorul de turatie actionand prin BSRT si SIN 1 asupra servomotorului CIP, inchide ventilele de refulare. Din acest motiv, pentru mentinerea unei deschiderii constante a ventilelor de reglare (daca incalzirea turbinei in rotatie se efectueaza cu VR-urile deschise) este necesar ca, pe masura ridicarii turatiei, sa se actioneze asupra mecanismului de comanda manevrand roata manuala in sensul antiorar (in sensul 'creste').
Sunt posibile si alte metode de pornire a turbinei.
La una din aceste metode, la pornirea mecanismului de comanda se instaleaza pe pozitia 25 mm de pe scala, ceea ce corespunde cu pozitia mersului in gol al turbinei ( aproximativ 2760 rot/min ).
O alta metoda este pornirea turbinei cu regulatorul, caz in care vana de by-pass a vanelor de linie se deschide complet, iar mersul in gol al turbinei se mentine cu ajutorul regulatorului de turatie. In acest caz variatia turatiei se efectueaza prin actionarea mecanismului de comanda. Trebuie mentionat ca, la aceasta metoda incalzirea turbinei se face cu abur care trece prin primul VR, celelalte VR-uri fiind inchise complet.
In regimul de mers in gol al turbinei, atingerea turatiei de 2800rot/min trebuie ca, inchizand incet vana electropompei de ulei de pornire, sa se treaca pe alimentarea cu ulei a sistemului de reglaj de la pompa principala de ulei.
Interactiunea subansamblelor sistemului de reglaj la functionarea in regim de mers in gol se produce astfel :
- la cresterea turatiei rotorului, mufa regulatorului de turatie se deplaseaza spre dreapta, deplasand sertarul de urmarire al BSRT, legat hidraulic cu mufa. In acest caz se deplaseaza spre dreapta si sertarasul inferior al BSRT marind astfel scurgerea uleiului de sub piston SIN 1. Acesta se va deplasa in jos pana cand deschiderea ferestrelor de la bucsa pentru admisia de ulei de refulare de sub piston SIN 1 va fi suficienta pentru restabilirea presiunii normale a uleiului de sub piston, corespunzator noii deschideri a ferestrelor de reglare ale sertaraselor inferioare ale BSRT.
Deplasandu-se in jos SIN 1 mareste deschiderea ferestrelor la scurgerea uleiului de sub sertarasul servomotorului ventilelor de reglare CIP si astfel acest servomotor se deplaseaza in jos in sensul inchiderii ventilelor de reglare CIP.
Turatia turbinei, necesara sincronizarii, se stabileste prin actionarea rotii de mina a mecanismului de comanda .
Functionarea sistemului de reglaj cand turbina se afla in regim de condensatie pura
La cresterea sarcinii electrice turatia turbinei scade si mufa regulatorului de turatie se deplaseaza spre stanga sertarasul de urmarire al BSRT deplaseaza sertarasul inferior al BSRT spre stanga micsorand scurgerea de sub SIN 1 provocand deplasarea lui SIN 1 in sus. Prin deplasarea lui SIN 1 in sus se micsoreaza deschiderea ferestrelor de scurgere a uleiului de sub sertarasul servomotorului VR-CIP ceea ce duce la deplasarea servomotorului in sus, in sensul deschiderii ventilelor de reglare.
La micsorarea sarcinii electrice sau la cresterea frecventei, sistemul de reglaj actioneaza in mod analog, micsorand deschiderea ventilelor de reglare CIP.
Deplasarea SIN 1 la functionarea turbinei in condensatie pura nu provoaca deplasarea servomotorului ventilelor de reglare CMP si diafragmei rotative CJP. Deschiderea completa acestor servomotoare este determinata de pozitia corespunzatoare a sertaraselor comutatoarelor care prin admisia suplimentara de ulei de reglaj in liniile de impuls ale servomotoarelor CMP si CJP asigura deschiderea completa a acestora in toate regimurile de functionare ale turbinei.
Regulatoarele de presiune 10÷16 ata si 0,7÷2,5 ata functioneaza in calitate de organe de siguranta neadmitand cresterea presiunii in camerele prizelor reglate peste valorile 17,5 si 2,14 kgf/cm2 ele micsorand automat presiunea pe turbina .
La functionarea turbinei in condensatie pura in scopul functionarii regulatoarelor de presiune de pe prizele reglate in calitatea de organe de siguranta se vor deconecta regulatoarele de presiune de la abur.
Regulatoarele de presiune conectate permanent la abur faciliteaza procesul de conectare a prizelor.
Trecerea turbinei de la regimul de condensatie pura la regimul cu priza reglata , cuplarea regulatoarelor turbinei
Inaintea cuplarii regulatoarelor de presiune trebuie sa se verifice ca:
a)rotile manuale pentru actionarea regulatoarelor se afla pe pozitiile C2 si C3;
b)regulatoarele de presiune sunt conectate pe linia aburului la camera prizelor reglate. Daca la inceperea operatiei de trecere a turbinei in regimul cu prize de abur reglate, regulatoarele de presiune nu sunt conectate, pe linia aburului la camerele prizelor, atunci pentru conectare trebuie sa se efectueze urmatoarele operatii:
- se va deschide ventilul de abur de la inceputul conductei de admisie din camera prizei spre regulator
- se va inchide ventilul cu ac spre atmosfera
- se va deschide si inchide din nou ventilul cu ac
Aceasta operatie se va repeta de cate va ori in scopul condensarii la capatul regulatorului de presiune a unei cantitati suficiente de abur. La prima conectare a regulatoarelor de presiune, dupa montaj sau revizii se recomanda a se turna in prealabil condens in camerele burduf ale regulatoarelor
c) ventilele de siguranta de pe liniile prizelor 10÷16 si 0,7÷2,5 ata sunt reglate la presiunile de declansare necesare: ventilul de siguranta al prizei 10÷16 ata trebuie sa declanseze la atingerea presiunii de 18,5 kgf/cm2 iar cel al prizei de 0,7 ÷ 2,5 ata la 2,4 kgf/cm2.
Cuplarea si decuplarea regulatoarelor de presiune, a prizelor se poate face in orice ordine: ai intai priza de 10 ÷ 16 ata si apoi cea de 0,7÷2,5 ata sau invers.
Cuplarea regulatorului de presiune incepe prin rotirea rotii manuale a sertarasului comutatorului in sens antiorar. In acest fel datorita parghiei sertarasul se deplaseaza in sus si inchide admisia uleiului de refulare spre linia servomotorului corespunzator ( CMP,CJP ) ceea ce provoaca servomotorului MP spre inchiderea pana in pozitia la care presiunea in camera prizei reglate se ridica pana la valoarea necesara pentru conectarea prizei. dupa aceea actionand roata manuala a regulatorului de presiune se slabeste arcul regulatorului. Capul regulatorului de presiune incepe sa se deplaseze in jos si, prin intermediul sertarasului de urmarire, se deplaseaza si sertarasul de insumare corespunzator nr. 2 sau 3. Acest sertaras reduce scurgerea de sub sertarasul de comanda al servomotorului corespunzator care incepe sa se deplaseze in sus , in sensul deschiderii ventilelor, reducand astfel presiunea in camera prizei dupa ce presiunea aburului a scazut putin, se trece din nou la rotirea rotii manuale a comutatorului. In acest moment fereastra de la sertarasul comutatorului, care admite ulei sub sertarasul servomotorului, este complet inchisa, datorita deplasarii anterioare a sertarasului comutatorului. De aceea, la deplasarea mai departe a sertarasului in sus, se micsoreaza admisia uleiului sub pistonul ajutajului mobil al SIN corespunzator. Pistonul cu ajutajul se deplaseaza in jos sub actiunea arcului sau , iar SIN corespunzator se deplaseaza in sus , pentru a micsora jocul intre ajutaj si capul regulatorului.
In acest fel presiunea in camera prizei creste.
Actionand alternativ rotile manuale ale regulatorului de presiune si comutatorului, se aduce roata manuala pana la pozitia 'CUPLAT'. dupa stabilirea presiunii necesare in camera prizei se va deschide vana de pe linia comutatorului prizei de abur.
La functionarea turbinei cu prizele de abur conectate, nu se recomanda functionarea in regimuri la care deschiderea servomotorului CMP este mai mica de 10 mm deoarece in acest caz se produce perturbarea autonomiei sistemului de reglaj.
Nu se admite functionarea turbinei cu regulatoarele de presiune in caz de deschidere complete a servomotorului CMP si a celui CJP. Pentru evitarea acestor situatii, servomotoarelor CMP si CJP sunt prevazute cu intrerupator de capat care indeplinesc urmatoarele functii :
1. semnalizeaza in CCT ;
2. actioneaza automat fie electromotorul BSRT in sensul scaderii sarcinii electrice, fie regulatorul de presiune corespunzator in sensul cresterii debitului de abur la consumator. Felul actionarii se stabileste printr-un comutator tripozitional instalat in CCT.
Functionarea sistemului de reglaj la variatia sarcinii termice si mentinerea sarcinii electrice constante
La cresterea debitului de abur prelevat la priza reglata, de exemplu pe priza de termoficare, presiunea in camera prizei scade, ceea ce produce deplasarea in sus a membranei regulatorului de presiune. Sertarasul de insumare corespunzator ( SIN 3 pentru priza de 1,2 ata ) deplasandu-se in urma tijei membranei regulatorului de presiune, reduce scurgerile de pe liniile de impuls ale servomotoarelor VR CIP si CMP si, de asemenea, mareste scurgerea de la linia de impuls, a servomotorului diafragmei rotative CJP, ceea ce produce deplasarea servomotoarelor ventilelor de reglare CIP si CMP spre deschidere si a diafragmei CJP spre inchidere. Sarcina electrica precum si presiunea aburului pe priza 10 ÷ 16 ata raman aproximativ invariabile.
La micsorarea debitului de abur prelevat, sistemul de reglaj lucreaza in mod analog.
Functionarea sistemului de reglaj la variatia sarcinii electrice si mentinerea sarcinii termice constante.
La cresterea sarcinii electrice sau la micsorarea frecventei, mufa regulatorului de turatie se deplaseaza spre stanga provocand prin intermediul sertarasului inferior al BSRT deplasarea SIN nr. 1 in sus. Acesta micsoreaza scurgerile din limitele liniilor de impuls ale servomotoarelor VR CIP si CMP si a servomotorului diafragmei rotative CJP. Toate servomotoarele se deplaseaza astfel spre deschidere, marind debitul de abur prin turbina. Presiunile pe prize astfel raman constante.
La cresterea frecventei retelei sau la micsorarea sarcinii electrice sistemul de reglaj functioneaza in mod analog.
Trecerea turbinei de la regimul de functionare cu prize reglabile la regimul de condensatie pura
Inchizand vanele de pe liniile prizelor reglate se intrerupe alimentarea cu aburi spre consumatori. Aceste vane se vor inchide complet . Actionand alternativ rotile manuale ale regulatorului de presiune si a servomotorasului comutatorului se aduce capul reglatorului de presiune pana la reazamul superior (C2 respectiv C3) sertarasul servomotorului se aduce in pozitia inferioara. In acest caz servomotorul CMP(CJP)se deschide complet in urma admisiei de ulei sub sertarasul lui prin sertarasul comutatorului.
4.3.9. Limitarea puterii turbinei
Pentru cazul cand din anumite motive nu se admite incarcarea turbinei peste o anumita limita stabilita, sistemul de reglaj e prevazut cu limitatorul de putere care impiedica deplasarea spre stanga a sertarasului inferior al BSRT.
Nu se recomanda functionarea indelungata pe limitatorul de putere pentru ca impiedica mentinerea frecventei pe retea.
Dupa asezarea sertarasului inferior al BSRT pe limitatorul de putere si aparitia semnalului luminos trebuie sa se actioneze asupra mecanismului de comanda in sensul 'scade' pana la disparitia semnalului luminos.
La functionarea in regim de condensatie pura limitatorul de putere se va instala astfel incat sa se limiteze deplasarea sertarasului VR, CIP spre deschiderea, corespunzatoare incarcarii maxime admisibile a turbinei. O astfel de instalare a limitatorului de putere este necesara in cazul scaderii accidentale a frecventei in sistem si functionarea turbinei in regim de condensatie pura deoarece in acest caz daca deschiderea servomotorului nu este limitata, se poate produce supraincarcarea turbinei din cauza scaderii frecventei sistemului.
4.4. Probe ale sistemului de reglaj
4.4.1. Ridicarea caracteristicilor sistemului de reglaj
Uzina furnizoare livreaza de regula, subansamblele regulatorului hidroecanic incercate pe standardul uzinal.
In cazul normal cand probele de incercare s-au efectuat in uzina, in centrala se fac numai verificari pentru a urmari corectitudinea montajului si a legaturilor. Diagramele care se ridica cu acest prilej se vor verifica dupa fiecare reparatie. In continuare se dau instructiunile necesare in
vederea ridicarii diagramelor mentionate iar in anexa, cap. 20.2 ; fig.13-17, alura si valorile caracteristicilor ce trebuiesc inregistrate cu prilejul incercarilor.
n cadrul operatiunilor preliminare de ridicare a caracteristicilor sistemului de reglaj se verifica daca :
a) toate subansamblele sistemului de reglaj sunt montate corect in cutia lagarului din fata, servomotorul VIR este montat corect pe VIR, servomotoarele MP si JP precum si legaturile cu cutia din fata sunt realizate conform proiectului;
b) toate legaturile prin conducte la cutia lagarului din fata atit in interior cit si in exterior sunt realizate conform documentatiei;
c) cotele si jocurile din pasapoartele de montaj se incadreaza in limitele valorilor si tolerantelor prescrise ;
d) jocul intre mufa regulatorului de turatie si diuza sertara sului 0 100 al BSRT este egal cu valoarea pansonata pe regulatorul de turatie + 0,3 mm.
e) starea de curatenie a uleiului din sistemul de reglaj este cea prescrisa, ( filtrele de ulei au finetea de filtrare de 0,020 mm ).
Dupa ce s-au efectuat aceste operatii preliminare se ridica caracteristicile sistemului de reglaj:
- pe turbina in repaus ;
- pe turbina in functionare, la regim de mers in gol.
- pe turbina in functionare sub sarcina.
4.4.1.1. Ridicarea caracteristicilor pe turbina in repaus
Alimentarea cu ulei a sistemelor de reglaj si de ungere (prin ejector) se efectueaza de catre electropompa de pornire ulei. Presiunea uleiului in sistemul de reglaj se stabileste la valoarea 20+0,2 kg/cm2 la temperatura uleiului de 50 + 5 C.Presiunea uleiului in sistemul de ungere al lagarelor, inaintea racitoarelor de ulei este aproximativ 1,7 kg/cm2 ( 3kg/cm2 cand functioneaza un singur racitor de ulei. )
A. Ridicarea diagramei de dependenta intre cursa sertara sului sincronizatorului si cursele
SIN 1 si ale servomotoarelor CIP.CMP si CJP
La ridicarea acestei diafragme sertara sele de insumare nr. 2 si 3 se instaleaza in pozitia corespunzatoare regimului de condensatie ( vezi desen ICSITEE nr.20-00-305-77 ). Sertara sele comutatoarelor se gasesc in pozitia lor superioara,rotile de mina ale sertara selor se gasesc in pozitia 'cuplat' adica lipseste admisia uleiului de refulare spre sertara sele servomotoarelor CMP si CJP. Deplasind incet, prin rotirea rotii de mina a mecanismului de comanda, sertara sul sincronizatorului, se inregistreaza simultan , dupa semnal :
- cursa sertara sului sincronizatorului(dupa scala mecanismului de comanda)
- cursa sertara sului de insumare nr.1 ( cu ceas comparator )
- cursa servomotoarelor CIP,CMP si CJP ( dupa scalele servomotoarelor ).
Cu datele obtinute se ridica curbele de dependenta.
B. Ridicarea diagramei de dependenta intre pozitia rotii de mina a comutatorului prizei 0,7 +
2,5ata si cursele SIN 3, servomotorului CJP si sertara sului comutatorului prizei 0,7 +
2,5 ata
La ridicarea acestei diafragme SIN 1 se instaleaza in pozitia indicata in desen ICSITEE nr.20-00-305-74.
Roata de mina a regulatorului de presiune 10 - 16 ata se instaleaza dupa pozitia C2 si roata de mina a comutatorului prizei 10 + 16 ata in pozitia 'decuplat'. Roata de mina a regulatorului 0,7 + 2,5 ata se instaleaza in pozitia C3. Rotind roata de mina a sertara sului comutatorului prizei 0,7 + 2,5 ata se inregistreaza:
- cursa SIN 3 ( cu ceas comparator );
- cursa servomotorului CJP ( dupa scala );
- cursa sertara sului comutatorului prizei 0,7+2,5 ata (cu ceas comparator).
Cu datele obtinute se ridica curbele de dependenta.
C. Ridicarea diafragmei de dependenta intre pozitia rotii de mina a comutatorului prizei 10 - 16 ata si cursele SIN 2, CMP si ertara sului comutatorului prizei 10 + 16 ata
In ridicarea acestei diafragme SIN 1 se instaleaza in pozitia indicata in desen ICESITEE nr.20-00-305-75. Roata de mina a regulatorului de presiune 0,7+2,5 ata se instaleaza in pozitia C3 si roata de mina a comutatorului prizei 0,7 + 2,5 ata in pozitia 'decuplat'.
Roata de mina a regulatorului de presiune 10 + 16 ata se instaleaza in pozitia C2. Rotind roata de mina a sertara sului comutatorului prizei 10+16 ata se inregistreaza:
- cursa SIN 2 ( cu ceas comparator );
- cursa servomotorului CMP ( dupa scala );
- cursa sertrasului comutatorului prizei 10 + 16 ata (cu ceas comparator).
Cu datele obtinute se ridica curbele de dependenta.
D. Ridicarea diafragmei de dependenta intre cursa sertara sului sincronizatorului si cursele ventilului rapid admisie, servomotoarele CIP, CMP si SIN 1
La ridicarea acestei diafragme arcurile regulatorilor de presiune se tensioneaza corespunzator pozitiei indicatorolor C2 si C3 dupa scala ( vezi desen nr.20 - 00 - 305 - 76).Rotile de mina ale sertara selor se instaleaza in pozitia 'decuplat'.
Rotind incet roata de mina a mecanismului de comanda se inregistreaza simultan , dupa semnal :
- pozitia sertara sului sincronizatorului ( dupa scala );
- cursa ventilului rapid admisie ( dupa scala );
- cursa SIN 1 ( cu ceas comparator );
- cursa servomotorului CIP ( dupa scala );
- cursa servomotorului CMP ( dupa scala );
- cursa servomotorului CJP ( dupa scala ).
Cu datele obtinute se ridica curbele de dependenta.
E. Ridicarea diafragmelor de pozitie ale regulatorului de turatie si regulatoarelor de presiune
Pozitiile sertara selor de insumare depind in mod univoc de pozitiile regulatoarelor de aceea diafragmele se ridica dupa pozitia SIN 1,2,3 .
Ridicarea diafragmei nr. 1 (desen ICSITEE 20-00-305-72).
Diafragma nr.1 corespunde prizei de 0,7 +2,5 ata deconectate de aceea la ridicare acestei diafragme roata de mina a regulatorului de presiune 0,7 + 2,5 ata se instaleaza in poz.C3 si roata de mina sertara sului si comutatorului in pozitia 'decuplat'.
Actionind rotile de mina ale mecanismului de comanda si regulatorului de presiune 10 - 16 ata (roata de mina a sertara sului comutatorului sau se instaleaza in pozitia 'cuplat'), se instaleaza SIN 1 si SIN 2 in astfel de pozitii incit sa se obtina deschiderile date pentru un anumit regim al servomotoarelor.
Inregistrind pozitiile SIN 1 si SIN 2 se trece la constructia diafragmai de pozitie a regulatorilor, dupa care se verifica abaterea punctelor obtinute fata de pozitiile punctelor din diafragma 2 20-00-305-72.
Ridicarea diafragmei nr.2
Diafragma nr.2 corespunde prizei de 10 - 16 ata deconectate de aceea la ridicarea acestei diagrame, roata de mina a regulatorului de presiune 10-16 ata se instaleaza in pozitia C2 iar roata de mina sertara sului comutatorului in pozitia 'decuplat'.
Actionind rotile de mina le mecanismului de comanda si le regulatorului 0,7 + 2,5 ata (roata de mina a sertara sului comutatorului sau se instaleaza in pozitia 'decuplat'),se instaleaza SIN 1 si SIN 2 in astfel de pozitie incit sa se obtina deschiderile date pentru un anumit regim al servomotoarelor CIP si CJP.
Inregistrind pozitiile SIN 1 si SIN 2 se trece la constructia diagramei de pozitii a regulatorilor, dupa care se verifica abaterea punctelor obtinute la incercare fata de pozitiile punctelor din desen ICSITEE nr.20-00-305-73.
4.4.1.2. Ridicarea caracteristicilor pe turbina in functionare la regim de mers in gol
Ridicarea caracteristicilor la functionarea turbinei in regim de mers in gol se efectueaza cu regulatoarele de presiune decuplati ( arcurile regulatorului de presiune pana in pozitiile C2 si C3 iar rotile de mina ale sertara selor comutatorilor instalate in pozitiile 'decuplat'.
Limitatorul de putere se instaleaza in pozitia limita stinga vana principala de abur fiind inchisa se stabileste cu ajutorul mecanismului de comanda, turatia turbinei la valoarea de 3000 rot / min, cu by-pass-ul deschis complet. Apoi se va inchide incet ventilul by-pass
pana ce servomotorul CIP se deschide complet.Va urma o redeschidere lenta a ventilului de by-pass.
in timpul aceestor manevre se efectueaza inregistrarea simultana dupa semnal a urmatoarelor marimi:
- turatia turbinei, masurata cu electrotahometru masinii si cu tahometrul de mina (verificata in prealabil );
- cursa servomotorului CIP ( dupa scala );
- cursa sertara sului 0 100 a BSRT ( cu comparator );
- cursa SIN 1 ( cu comparator )
Pe baza datelor obtinute se construiesc:
- curba de dependenta a turatiei in functie de cursa servomotorului;
- curba de dependenta a turatiei in functie de cursa setara sului 0 100 al BSRT;
- curba de dependenta a cursei SIN 1 in functie de cursa sertara sului 0 100 al BSRT.
Ridicarea caracteristicilor pe turbina in functionare sub sarcina in regim de condensatie
Incarcind si descarcind turbina in interval de cate 10% fata de puterea nominala avind parametrii aburului viu si vidul in condensator nominal se ridica curba de dependenta a sarcinii in functie de pozitia servomotorului ventilelor de reglare a aburului viu.
Pe baza datelor obtinute si pe baza curbei de dependenta a turatiei de cursa servomotorului, ridicata pe turbina in regim de mers in gol, se construieste caracteristica statica a reglajului turatiei, din care se determina gradul de neregularitate al reglarii turatiei care sa fie 4+0,3% (vezi 20.2 fig.13).
Incercari profilactice ale sistemului de reglaj
|
Nr. Crt. |
Dennnumirea probei |
Conditiile de executie |
Valorile si conditiile de control |
Periodicitatea |
|
|
Proba de etanseitate a VR |
Proba de executie cu VR complet inchise si VIR deschise, cu ridicarea presiunii la valoarea nominala |
Proba se considera satisfacatoare daca turatia turbinei da-torata aburului de scapari nu depa-seste 500 rot / min. |
La opriri cel putin o data la 4 luni. |
|
|
Verificarea mobilitati VR |
Prin variatia sarcinii de la valoarea maxi-ma la valoarea minima admi-sibila in functionare |
Verificarea lipsei intepenirilor. |
Lunar |
|
|
Proba de etanseitate a diafragmei rotative a CJP. |
Cu turbina functio-nind in regim a de mers in gol la parametrii nomi-nali ai aburu lui viu si vidul in condensator normal se actioneaza roata de mina a serta-rasului comutatorului prizei 0,7÷2,5 ata pana cand se inchide complet servomotorul diagramei rotative a CJP. |
Proba se con sidera satifacatoare daca presiunea in came-ra prizei de termofi-care nu este mai mica de 2,5ata |
O data cu proba de etanseitate a VR. |
|
